Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 260/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 260
Ședința publică de la 19 Martie 2008
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de revizuenta împotriva deciziei civile nr. 1363 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații,.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns revizuenta, personal și intimatul, personal și asistat de avocat și intimata, reprezentată de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea de către revizuenta a precizării cu privire la temeiul juridic al cererii de revizuire, după care;
Avocat, intimații, a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare și un set de înscrisuri.
Instanța a procedat la comunicarea unui exemplar după întâmpinare revizuentei.
Avocat, intimații, a solicitat acordarea unui termen de judecată scurt pentru a depune la dosar înscrisuri în combaterea cererii de revizuire.
Revizuenta a precizat că se opune amânării cauzei pentru motivul invocat de apărătorul intimaților.
Instanța a respins cererea de amânare formulată de avocat, intimații, apreciind că nu este întemeiată, și constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra cererii de revizuire.
Revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată și precizată, anularea deciziei civile nr. 1363/11.12.2007 și menținerea deciziei civile nr. 120A/2005 ca fiind temeinică și legală.
Avocat, intimații, a pus concluzii de respingerea cererii de revizuire, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 și pct. 5Cod procedură civilă, pe care se întemeiază cererea de revizuire, pentru motivele invocate prin întâmpinare; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin decizia civilă nr.120 A din 25 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr.1545/2003, s-a admis apelul declarat de apelanții pârâți reclamanți și ( ), în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă,
A fost schimbată în parte sentința civilă nr.742/31.01.2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, în dosarul nr.4389/2001, în sensul că s-a constatat că masa succesorală în valoare totală de 545.033.007 lei se compune din activul succesoral în valoare totală de 553.508.826 lei, compus din: cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra garsonierei nr. 4 situată în B,- B,. 1, sector 2, în valoare de 179.734.785 lei; dreptul de proprietate asupra garsonierei situate în B,- B,. 2 în valoare de 368.613.432 lei și cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra autoturismului marca " CHEVROLET", seria de identificare -, serie motor 8-, anul de fabricație 1976, în valoare de 5.160.600 lei și din pasivul succesoral în valoare totală de 8.475.809 lei, compus din cheltuielile de înmormântare în valoare de 4.095.421 lei și cheltuielile pentru administrarea moștenirii, constând în taxele și impozitele plătite pentru cele două garsoniere în perioada 02.02.1992 - 21.05.2002, în valoare de 4.380.388 lei.
S-a constatat de asemenea, că moștenitorii defunctului sunt reclamanta - pârâtă, în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală, în valoare de 181.677.669 lei și pârâții - reclamanți, mama defunctului, decedată la data de 16.06.2004, ( ) și, în calitate de frați, toți cu o cotă de 2/3 din masa succesorală în valoare de 363.353.338 lei.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune prin formare și atribuire de loturi, astfel:
S-a atribuit reclamantei pârâte lotul I, compus din cota de din lotul de proprietate asupra garsonierei nr.4, situată în B,- B. 1, sector 2, în valoare de 179.734.785 lei care devine proprietar exclusiv al acesteia.
S-a atribuit pârâților - reclamanți ( ) și, în proprietate, garsoniera situată în B,- B,. 2, sector 2, în valoare de 368.613.432 lei și autoturismul marca "CHEVROLET " seria de identificare -, serie motor 8-, anul de fabricație 1976, în valoare de 10.321.200 lei.
Au fost obligați pârâții - reclamanți ( ) și la plata către reclamanta - pârâtă a sumei de 7.103.484 lei, cu titlul de sultă.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și s-au compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs pârâții și ( ), invocând în drept dispozițiile art. 304 pct.9 și 10 Cod pr. civilă.
Au solicitat recurenții în principal, scoaterea de la masa partajabilă a bunurilor reținute, cu motivarea că acestea aparțin recurentului; în solidar, au solicitat să se constate că toate bunurile supuse împărțelii au aparținut defunctului și să se împartă conform cotelor legale; să se constate că pasivul succesoral este de cel puțin 70.000.000 lei și să se suporte de către toți moștenitorii; să fie obligată intimata reclamantă la plata sumei de 1666 dolari SUA.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invocat că instanțele nu au avut în vedere toate probele administrate și care fac dovada că imobilul achiziționat în timpul căsătoriei a fost dobândit cu contribuția exclusivă a defunctului, care a plătit prețul, urmare a vânzării unui autoturism proprietatea sa și a recurentului, iar reclamanta în acea perioadă era despărțită în fapt de defunct, fiind în proces de divorț, nu realiza venituri, nu avea domiciliul în România.
S-a invocat de asemenea, că instanțele au apreciat și interpretat greșit dovezile administrate și care fac dovada deplină că defunctul a intenționat să înstrăineze cele două garsoniere, obținând toate autorizările legale și necesare la acea dată, iar cu înscrisul depus s-a făcut dovada existenței convenției de vânzare - cumpărare pentru cele două garsoniere, astfel că, în conformitate cu art. 1295 și 971 Cod civil, a operat transferul proprietății - forma autentică nefiind cerută " ad validitatem".
S-a arătat că instanța a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 1182 și 1179 alin. 1 Cod civil, înscrisul dobândind data certă prin moartea uneia din părțile care l-au subscris, iar reclamanta nu a contestat realitatea acestuia și lipsa mențiunii multiplului exemplar nu are relevanță, convenția fiind executată de către părți.
Un alt motiv de recurs îl constituie compunerea și atribuirea loturilor care s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 6739și art. 129 Cod pr. civilă.
S-a arătat că imobilele au fost subevaluate și totodată evaluate în mod arbitrar, fără a se avea în vedere amplasamentul, etajul, îmbunătățirile, materialele de construcție, căile de acces, aspecte care au fost invocate prin obiecțiunile la raportul de expertiză, obiecțiuni pe care instanța nu le-a încuviințat.
motiv de recurs privește greșita respingere a capătului de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare - cumpărare, în condițiile în care s-a făcut dovada valabilității convenției și a executării.
S-a mai criticat hotărârea și sub aspectul greșitei rețineri a unei cote egale a celor doi foști soți la dobândirea bunurilor, în condițiile în care s-a făcut dovada că defunctul a fost cel care realiza venituri, iar reclamanta nu.
O altă critică vizează nereținerea la masa partajabilă ca pasiv, a cheltuielilor de îngrijirea defunctului, cheltuieli suportate doar de către recurenți, cât și subevaluarea cheltuielilor de înmormântare.
Prin încheierea din 9 mai 2007, Curtea de Apel București, în baza încheierii de ședință pronunțată de în dosarul nr-, prin care s-a încuviințat cererea de strămutare, a înaintat cauza Curții de APEL CRAIOVA, cauza fiind înregistrată sub nr-.
Intimata a depus concluzii scrise, prin care a solicitat în principal, să se constate că recursul nu a fost motivat în termenul legal, iar în subsidiar că motivele de recurs sunt nefondate.
În același timp s-a arătat că susținerile recurenților vizează o reapreciere a probelor, reapreciere care nu mai este posibilă în actuala reglementare a instituției recursului și că ieșirea din indiviziune s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, cotele reținute de către instanțe fiind cele legale.
A susținut intimata că și masa succesorală a fost bine reținută de către instanțe în baza dovezilor administrate, iar convenția invocată nu face dovada transferului dreptului de proprietate, aceasta putând constitui cel mult o promisiune de vânzare - cumpărare, evaluarea bunurilor făcându-se cu respectarea tuturor criteriilor, loturile fiind formate cu respectarea dispozițiilor art. 741 Cod civil.
Se constată că excepția invocată de către intimată privind nemotivarea recursului în termen este nefondată, întrucât la dosarul cauzei nu se află dovezile de comunicare a deciziei recurate, iar termenul de declarare a recursului și respectiv de motivare, curge de la comunicare, iar dacă nu se dovedește la prima zi de înfățișare că recursul a fost depus peste termen sau dacă această dovadă nu reiese din dosar, el se va socoti în termen - art. 310 Cod pr. civilă.
Prin decizia nr.1363 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de recurenții pârâți-reclamanți și ( ) împotriva deciziei civile nr. 120 din 25 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr. 1545/2003, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă.
S-a modificat decizia.
S-a constatat valabilitatea parțială a convenției din 6 octombrie 1990, încheiată între autorul și pârâtul reclamant, pentru imobilul situat în B,-.B, -.2, etaj 2, sector 2 ( garsonieră și cota - parte indiviză de 5,18 % din suprafața totală a terenului de 403.) prezenta hotărâre ținând loc de act de vânzare - cumpărare.
S-a scos de la masa partajabilă această garsonieră.
S-a constatat dreptul de creanță al pârâtului reclamant, în cuantum de 1250 USD, față de succesiunea autorului, creanță ce se impută moștenitorilor, proporțional cu cotele succesorale, urmând ca reclamanta pârâtă să achite pârâtului reclamant suma de 417 USD.
S-a constatat că valoarea masei succesorale este de 184.895.385 lei ROL, iar valoarea bunurilor partajabile este de 369.790.770 lei ROL.
Lotul valoric al reclamantei pârâte din bunurile partajabile este de 246.527.180 lei ROL, lotul pârâților este de 123.263.590 lei ROL.
S-a atribuit reclamantei pârâte, garsoniera situată în B,- B, -.2, etaj 1, sector 2, iar pârâților autoturismul marca "CHEVROLET".
Pentru egalizarea valorică a loturilor, reclamanta pârâtă a plătit sultă către pârâți suma de 112.942.390 lei ROL.
S-au menținut restul dispozițiilor deciziei.
A fost obligată intimata reclamantă, către recurenții pârâți la 3008,6 lei RON cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a se pronunța astfel s-au reținut următoarele:
La data de 6 octombrie 1990 această convenție a fost rezoluționată cu acordul părților, cumpărătorul primind avansul plătit de 1000 dolari SUA de la pârâtul și totodată, cu această ocazie s-a încheiat o nouă convenție între autorul și pârâtul, prin care s-a convenit vânzarea - cumpărarea acelorași două imobile pentru prețul de 2500 dolari SUA, prețul convenit fiind achitat în totalitate.
Convenția încheiată conține suficiente elemente de determinare, ca fiind o promisiune de vânzare - cumpărare, valabil încheiată.
Veridicitatea înscrisului care face dovada convenției din 6 octombrie 1990 nu a fost tăgăduită de către reclamantă și nu s-a solicitat verificarea actului - art. 1178 Cod civil, instanța reținând greșit incidența art. 1182 Cod civil, deoarece pe de o parte, înscrisul a dobândit data certă prin moartea autorului, iar pe de altă parte, reclamanta nu este o "a treia persoană interesată", fiind moștenitoarea defunctului.
Totodată, nevalabilitatea convenției pentru lipsa de mențiune a numărului de exemplare făcute, nu a fost invocată de către reclamantă, iar această lipsă se sancționează cu nulitatea relativă, nulitate care nu a fost invocată.
S-a constatat că prin convenția din 6 octombrie 1990, părțile contractante au convenit vânzarea a două imobile, dintre care unul era proprietatea exclusivă a vânzătorului, iar un alt bun comun, dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta ( ), acest ultim bun neputând însă fi înstrăinat în condiții valabile, decât cu consimțământul expres al soției - art. 35 din Codul familiei - consimțământ pentru care nu s-a făcut dovada,astfel că, promisiunea de vânzare - cumpărare nu-și poate produce efecte juridice.
Având în vedere aceste considerente, s-a dispus modificarea deciziei și constatarea valabilității parțiale a convenției de vânzare - cumpărare din 6 octombrie 1990 pentru imobilul proprietate exclusivă a autorului, hotărârea pronunțată urmând să țină loc de act de vânzare - cumpărare,iar imobilul urmând să fie scos de la masa partajabilă.
Întrucât pentru cele două imobile înstrăinate prin convenția din 6 octombrie 1990 s-a achitat prețul de 2500 dolari USD, iar acțiunea în constatare a fost apreciată ca fondată în parte, numai pentru un imobil, a constatat că la pasivul succesoral trebuie adăugată și suma de 1250 USD, ca drept de creanță al pârâtului, creanță ce se impută tuturor părților, proporțional cu cotele succesorale, urmând ca reclamanta să achite rec. suma de 917 USD.
Celelalte motive de recurs s-au apreciat ca nefondate.
Instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale privind succesiunea legală, reținând corect cotele legale cuvenite părților.
Nefondat este și motivul de recurs privind formarea și atribuirea loturilor, instanța atribuind garsoniera reclamantei în considerarea criteriilor impuse de art. 741 cod civil și art. 6739Cod pr. civilă, iar bunurile au fost evaluate conform valorii de circulație de la acea dată.
Valoarea cheltuielilor de înmormântare a fost reținută de către instanțe în măsura în care au fost dovedite, iar în apel nu s-a solicitat reactualizarea lor.
Raportat la aceste considerente s-a reținut că fac parte din masa succesorală 1/2 din garsoniera bun comun, 1/2 din autoturismul marca "CHEVROLET" și pasivul succesoral în cuantum de 18.475.809 lei, diferența de 1/2 din bunurile supuse partajului revine soției supraviețuitoare - reclamanta, ca bun propriu, fiind cota sa de din bunurile comune.
Valoarea bunurilor partajabile este 369.970.770 lei, iar valoarea masei succesorale este de 184.895.385 lei.
Dreptul valoric al reclamantei este de 246.527.189 lei (1/2 + 1/6 din valoarea masei partajabile), iar dreptul valoric al pârâților este de 123.263.590 lei ( 2/3 din 1/2 din masa partajabilă ).
Împotriva deciziei civile nr. 1363 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, a formulat cerere de revizuire revizuenta
arătând că stabilirea dreptului de creanță în favoarea recurentului s-a făcut eronat aceasta fiind o cerere cu caracter subsidiar, numai în situația în care se modifică masa partajabilă.
S-a dat ceea ce nu s-a cerut, recurenții pârâți nesolicitând ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, pentru imobilul situat în B- B, -.2.2 sect.2.
S-a făcut confuzie între valoarea bunurilor partajabile și valoarea masei succesorale, stabilindu-se valori distincte și s-a stabilit eronat sulta pe care este obligată să o plătească; s-au aplicat eronat dispozițiile referitoare la cheltuielile de judecată care s-au acordat în totalitate, neluându-se în considerare principiul compensării și cota proporțională din activ a fiecărui copărtaș.
La data de 6.02.2008 s-a depus o cerere de completare a motivelor și anume: motivele de recurs au fost tardiv depuse pe data de 22.05.2005 fiind depășit termenul imperativ prevăzut de lege. A doua critică se referă la faptul că, în mod contrar celor reținute de instanță, a contestat veridicitatea convenției din 6 oct.1990.
Ulterior, la data de 25.02.2008 a formulat răspuns la întâmpinare, indicând totodată și temeiul juridic al cererii de revizuire și anume art.322 pct.2 și 5 teza II: " dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".
Are în vedere faptul că prin decizia atacată în prezenta s-a desființat sentința civilă nr.742/2003 și decizia civilă nr.120/A/2005 a Tribunalului București.
În susținerea pct.2 art.322 Cod pr.civilă - instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut - întrucât cererea reconvențională a intimatelor a fost anulată ca insuficient timbrată, astfel încât nu mai există temei pentru admiterea pretențiilor intimaților.
A arătat că s-au interpretat eronat probatoriile reiterând și dezvoltând de fapt motivele invocate în cererea inițială și completare.
S-a solicitat admiterea cererii, desființarea deciziei nr.1363/11.12.2007 și menținerea deciziei nr.120/A/2005.
S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar, adresele nr.127/2008, 366/2006, copie I, încheierea din 22.11.2002 stată în dosarul nr.4389/2001, împuternicire avocat, onorariu avocat.
S-a formulat întâmpinare și completare la aceasta de către intimați care au solicitat respingerea cererii de revizuire - întrucât nu a fost indicat temeiul de drept, motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art.322 Cod pr.civilă. Menționează că există îndreptățire cu privire la dreptul de creanță ce i s-a acordat, în privința imobilului situat în B- B, -.2.2 sect.2, formulându-se cerere reconvențională, așa încât nu s-a acordat ceea ce nu s-a cerut. Stabilirea masei partajabile s-a făcut corect, aceasta diminuându-se ca urmare a scoaterii din aceasta a unei garsoniere ce s-a recunoscut că a fost înstrăinată. a fost de asemenea corect stabilită și oricum acest aspect nu se poate îndrepta pe calea revizuirii și nici aspectul privind cheltuielile de judecată. Au menționat că cererea de revizuire nu poate fi admisă nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege.
Cererea de revizuire va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Criticile referitoare: la interpretarea probelor, aspectele strict legate de fondul cauzei în ansamblul amplu narat prin cereri de către revizuientă, cele legate de stabilirea eronată a dreptului de creanță în favoarea intimatului, stabilirea eronată a sultei la care a fost obligată revizuienta, stabilirea necorespunzătoare a masei succesorale, aplicarea greșită a dispozițiilor privind acordarea de cheltuieli de judecată, criticile din completare referitoare la nedepunerea în termen a motivelor de recurs, la faptul că a contestat, contrar celor reținute de instanță, veridicitatea convenției din 6 oct.1990, nu reprezintă motive de revizuire ce pot fi încadrate în dispozițiile art.322 pct.1-8 Cod pr.civilă.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac - motivele pe care poate fi introdusă fiind limitativ prevăzute de lege și de retractare - adresându-se aceleiași instanțe care a soluționat pricina în fond și, cerându-i-se să revină asupra hotărârii atacate, în baza unor împrejurări noi invocate, care de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.
Esențial este, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii, nu este criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.
În cadrul revizuirii, nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce nu au format obiectul judecății finalizată prin pronunțarea hotărârii ce se cere a fi revizuită.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că motivele mai sus arătate, invocate de către revizuientă și care necesită realizarea unui control judiciar, vizând în exclusivitate aspecte de fond, de interpretare a probelor - cum susține revizuienta - nu constituie motive de revizuire în sensul arătat.
Se vor analiza strict motivele de revizuire invocate și întemeiate în drept pe art.322 pct.2 și 5 Cod pr.civilă.
Revizuienta invocă faptul - conform art.322 pct.2 Cod pr.civilă că intimații nu au solicitat ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru imobilul din B- B, -,2.2, sector.2.
Acest aspect, este însă infirmat, de cererea existentă la fila 64 verso din dosar nr.4905/1992, prin care intimatul solicită expres la 13.12.1994 cu privire la acest imobil, ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Prin încheierea de ședință din 18 martie 1997, s-a dispus anularea ca insuficient timbrată a cererii reconvenționale formulată de pârâții intimați, aspect reiterat în dispozitivul sentinței civile nr.20970/21.12.1998 al Judecătoriei Sector 2 B, hotărâre ce a fost desființată, însă prin decizia civilă nr.408/15.02.2001 a Curții de Apel București, reținându-se că în mod greșit s-a anulat cererea reconvențională ca insuficient timbrată, nefiind îndeplinite cerințele art.114 alin.3 Cod pr.civilă și nici dispozițiile art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997, ulterior pârâtul după casare satisfăcând integral cerința taxei de timbru (dosar4389/2001 fila 10 și 11).
Prin urmare, față de acest aspect, ținând seama de tot parcursul ulterior al procesului, instanța s-a pronunțat exact asupra a ceea ce s-a cerut de către intimații pârâți prin cererea reconvențională.
Prin urmare, nu sunt întrunite cerințele art.322 pct.2 Cod pr.civilă.
Cât privește motivul invocat în baza art.322 pct.5 Cod pr.civilă și acesta este neîntemeiat.
Textul de lege vizează în principal, existența unei hotărâri judecătorești ce a stat la baza deciziei atacată cu revizuire și care s-a desființat sau modificat și, aceasta este determinantă pentru soluția din hotărârea ce se cere a fi revizuită.
Or, în speță nu există o asemenea hotărâre și nici revizuienta nu a indicat vreo hotărâre în acest sens.
Revizuienta - așa cum expres arată în paragraful 3 fila 22 din dosar se întemeiază pur și simplu pe ideea că prin hotărârea atacată cu revizuire s-au desființat două decizii, iar nemulțumirea acesteia viza faptul că decizia 120 A/2005 îi era favorabilă.
În această situație se constată că nu sunt întrunite condițiile cerute de textul de lege.
Prin urmare față de considerentele expuse instanța va respinge cererea de revizuire.
Conform art.274 Cod pr.civilă revizuienta va fi obligată la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva deciziei civile nr. 1363 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații,.
Obligă revizuienta să plătească intimatului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2008.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex
1.04.2008
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
