Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 276/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 276/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Ioan Truță
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul - împotriva deciziei civile nr. 192/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul - asistat de avocat, Intimata asistată de avocat -, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Completul de judecată a fost constituit în raport de disp. art. 95 și urm. din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prin includerea judecătorului desemnat în programarea de permanență, față de lipsa motivată a unuia din judecătorii titulari ai completului C2 recurs, doamna judecător Carla, fiind întocmit proces verbal de absență.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus întâmpinare din partea intimaților, și formulată prin av. -.
Instanța înmânează un exemplar din întâmpinare apărătorului contestatorului.
Se depune la dosar înscris olograf, din partea contestatorului.
Părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru contestator, solicită admiterea contestației în anulare, casarea deciziei atacate și rejudecând, admiterea recursului declarat împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Alba. Cu cheltuieli de judecată, depune chitanțe. În drept invocă art. 318 Cod pr. civ.
În susținerea contestației în anulare arată că instanța de recurs a omis să cerceteze ambele motive de recurs și s-a pronunțat doar asupra celui cu privire la neexercitarea de către tribunal a rolului activ. Arată că prin rămânerea irevocabilă a hotărârii de fond - cu privire la varianta de partajare
-//-
și atribuirea celor două terenuri reclamantului, la care acesta nu are acces - precum și refuzul instanței de a efectua o cercetare la fața locului, cerere formulată la fond și în apel, se încalcă dreptul de proprietate al reclamantului întrucât terenurile nu pot fi exploatate fără instituirea unor servituți de trecere. În opinia sa, acesta constituie motiv de nelegalitate al hotărârii pronunțate, nu de netemeinice cum s-a apreciat, fiind al doilea motiv de recurs, asupra căruia instanța nu s-a pronunțat. Pentru toate aceste considerente, consideră hotărârea dată în recurs ca nelegală, astfel că se impune cenzurarea ei.
Avocat - pentru intimații, și solicită respingerea contestației în anulare. Cu cheltuieli de judecată.
Arată că instanța de recurs s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către recurenți, iar reluarea în această cale extraordinară a motivelor deja invocate, reprezintă un recurs la recurs, cea ce este inadmisibil. În mod corect instanța de recurs a apreciat că motivul invocat de către reclamant cu privire la cele două terenuri atribuite acestuia, vizează netemeinicia hotărârii; instanța de recurs poate analiza doar nelegalitatea nu și netemeinicia hotărârii recurate, astfel că nu poate fi vorba despre vreo omisiune a instanței. Mai arată că doar terenurile atribuite părților și aflate în punctul de hotar, este fond înfundat, astfel că atât intimații cât și contestatorul sunt nevoiți să traverseze terenul altor persoane.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față,
Prin decizia civilă nr. 192/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil - a fost respinsă excepția nulității recursului declarat de reclamantul -. S-au respins recursurile declarate de reclamant și de pârâții, și împotriva deciziei nr. 249/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil -.
În considerentele deciziei s-a reținut că în ceea ce privește excepția nulității recursului pârâților se constată că prin acest recurs pârâții au indicat dosarul în care a fost pronunțată hotărârea atacată. În aceste condiții, nu se poate reține că nu s-a arătat decizia atacată, întrucât recursul pârâților conține suficiente elemente pentru identificarea acestei decizii. Ca urmare, excepția invocată de reclamant a fost respinsă ca neîntemeiată.
În pronunțarea deciziei civile nr. 249/A/2008, instanța de apel și-a exercitat rolul activ conform art. 129 alin. 5 cod procedură civilă în sensul că a dispus administrarea tuturor probelor pe care le-a considerat necesare și utile pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
-//-
În acest sens, instanța de apel a dispus efectuarea unei noi expertize topografice și a încuviințat obiecțiunile părților ( fila 131 dosar apel).
Trebuie reținut că rolul activ al instanței de judecată este limitat de principiul disponibilității care guvernează procesul civil. Astfel, conform art. 129 alin. 6 cod procedură civilă, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. În cazul apelului, acest text legal este completat de art. 195 alin. 1 cod procedură civilă, care stabilește limitele efectului devolutiv al apelului. Potrivit acestui text legal, instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Față de aceste limitări ale rolului activ al instanței, Curtea a constatat că instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 129 alin. 6 cod procedură civilă, atunci când a pronunțat hotărârea atacată, astfel că această critică nu se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Curtea nu a primit nici critica părților referitoare la greșita interpretare a criteriilor de sistare a indiviziunii prevăzute de art. 673/9 cod procedură civilă. Astfel, instanța de apel arată în considerentele hotărârii că, la formarea și atribuirea loturilor, a avut în vedere criteriile stabilite prin textul legal menționat care se referă la acordul părților, mărimea cotelor părții ce li se cuvin acestora, natura bunurilor atribuite.
Mai mult, justifică alegerea variantei de partajare prin faptul că varianta I din raportul de expertiză întocmit în apel asigură reclamantului accesul la imobilul rămas în indiviziune, putându-și exercita astfel atributele dreptului de coproprietate asupra casei și anexelor gospodărești. Dar, instanța de apel a avut în vedere și faptul că varianta pentru care a optat face mult mai facilă pentru toate părțile exploatarea lotului rămas în indiviziune.
Celelalte critici ale părților referitoare la modalitatea de partajare și alegerea uneia sau alteia dintre variantele propuse de către experți, vizează netemeinicia hotărârilor pronunțate de instanțele de fond, iar aceste motive nu mai pot fi analizate de către instanța de recurs ca urmare a abrogării punctelor 10 și 11 ale art. 304 cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul - solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii recursului reclamantului.
În motivarea cererii se arată că instanța de recurs a omis să cerceteze în totalitate motivele de modificare a hotărârii. Precizează că a invocat nelegalitatea deciziei raportat la prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă și a arătat, totodată, care sunt dispozițiile legale pe care nu le-a avut în vedere instanța de apel.
Cu toate acestea instanța de recurs a cercetat doar motivul legat de neexercitarea rolului activ.
Susține că instanța de recurs a apreciat motivul referitor la varianta de partajare și la imposibilitatea de a avea acces la loturile ""
-//-
și "Cruce" drept unul vizând netemeinicia hotărârii și nu l-a cercetat. Contestatorul apreciază că acesta este un motiv de nelegalitate deoarece se încalcă dreptul său de proprietate și, implicit, normele legale care reglementează acest drept.
Mai afirmă că niciuna din cele două instanțe nu observă că din schițele existente în raportul de expertiză rezultă cu certitudine lipsa unei căi de acces la drumul public.
Apreciază că s-a comis o eroare materială în privința primului motiv de modificare referitor la neexercitarea rolului activ de către instanța de apel d eoarece nu s-a avut în vedere împrejurarea că a invocat ca motiv de apel, diferența de valoare dintre loturile atribuite reclamantului și pârâților, precum și cauza acestei diferențe, respectiv lipsa de pe loturile atribuite reclamantului a pomilor care sporesc valoarea terenurilor în zonă.
Sub acest aspect, instanța de apel, conform dispozițiilor art. 129 alin. 5 cod procedură civilă ar fi trebuit să pună în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize agricole.
Susține că varianta nr. I din raportul de expertiză întocmit în apel d e expertul - este una echitabilă în ce privesc toate terenurile în litigiu.
În drept invocă art. 318 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimații, și au solicitat respingerea contestației arătând că în cauză nu subzistă motivele prevăzute de art. 318 și urm. cod procedură civilă, instanța de recurs examinând toate motivele de modificare și neputându-se reținerea vreunei erori materiale.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de normele legale incidente Curtea constată următoarele:
Contestatorul susține că a invocat nelegalitatea deciziei tribunalului raportat la prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă și că a arătat care sunt dispozițiile legale neavute în vedere de instanța de apel.
Cu toate acestea, verificând cererea de recurs, Curtea constată că recurentul - nu a invocat alte texte legale decât art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, art. 129 alin. 5 cod procedură civilă și art. 673/9 cod procedură civilă, cu privire la care instanța de recurs s-a pronunțat, din considerentele deciziei contestate rezultând cu claritate punctul de vedere al instanței de recurs cu privire la fiecare dintre acestea.
Anularea unei decizii în temeiul art. 318 teza a II - a cod procedură civilă poate fi dispusă numai dacă instanța de recurs nu a cercetat deloc un motiv de casare sau modificare din cele enumerate de art. 304 cod procedură civilă.
În condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, instanța de recurs a examinat toate motivele de nelegalitate invocate de reclamantul recurent, Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele textului de lege menționat mai sus, susținerile contestatorului vizând omisiunea cercetării unor motive de recurs urmând a fi înlăturate.
-//-
Nici împrejurarea că instanța nu a insistat asupra fiecărui argument de fapt și de drept invocat de recurent nu poate deschide acestuia calea contestației în anulare în condițiile în care dispozițiile art. 318 teza a II - a sancționează doar omisiunea cercetării unui motiv de casare sau de modificare din cele enumerate de art. 304 cod procedură civilă, iar nu a susținerilor în fapt sau în drept pe care se sprijină aceste motive.
Pe calea contestației în anulare nu se pot analiza eventuale greșeli de judecată în categoria cărora se încadrează și cele invocate de contestator cu referire la faptul că instanța de recurs a apreciat că motivul de recurs vizând varianta de partajare și imposibilitatea recurentului de a avea acces la loturile în discuție este unul de netemeinicie și nu de nelegalitate cum consideră contestatorul.
De asemenea, față de dispozițiile art. 318 teza a II - a cod procedură civilă, împrejurarea că instanța de recurs nu a analizat acest motiv de netemeinicie pentru că pct. 10 și 11 al art. 304 cod procedură civilă au fost abrogate nu poate echivala cu omisiunea cercetării unui motiv de recurs.
În înțelesul dispozițiilor art. 318 cod procedură civilă, greșeala materială presupune o greșeală de ordin procedural, vizând deci aspecte formale ale judecății recursului de a asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei hotărâri greșite.
Greșelile relevate de contestator nu se circumscriu însă acestui text de lege.
Atunci când vorbește despre neluarea în considerare a diferenței de valoare dintre loturile atribuite reclamantului și pârâților precum și de cauza acestei diferențe, respectiv lipsa de pe loturile ce i-au fost atribuite a pomilor care sporesc valoarea terenurilor în zonă, de faptul că instanța de apel nu a pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize agricole sau că varianta nr. Iar aportului - este cea echitabilă, contestatorul nu face altceva decât să invoce greșeli de judecată sau de apreciere a probelor. Însă, așa cum rezultă din interpretarea textului de lege la care s-a făcut referire anterior, astfel de greșeli de judecată nu pot fi nici analizate și nici îndreptate pe calea unei contestații în anulare deoarece aceasta este o cale de atac de retractare iar nu de reformare a soluției atacate.
Rezultă din cele expuse mai sus că în speță nu se poate reține prezența niciunuia din motivele prevăzute de art. 318 cod procedură civilă.
Se constată, de asemenea, că neînsușirea de către instanța de recurs a criticilor recurentului nu este de natură a conduce la admiterea contestației în anulare.
Față de cele reținute, luând în considerare, dispozițiile art. 318 - 320 cod procedură civilă, Curtea va decide în sensul respingerii ca nefondată a prezentei contestație în anulare.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, contestatorul va fi obligat să plătească intimatei suma de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat ( fila 18).
-//-
(continuarea deciziei civile nr. 276/2009 dată în dosar nr-)
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul - împotriva deciziei civile nr. 192/2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
Obligă contestatorul să plătească intimatei suma de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în contestația în anulare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2009.
Președinte, - - semn. conf. art. 261 Președintele curții | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
.
Tehn.
2 ex/24.06.2009
Jud. recurs - //
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Daniela Mărginean, Ioan Truță
