Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 384/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.384/2008-R
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenții reclamanți din localitatea,-, jud. S M, și (căsătorită ambii din S M,-,.2,.55, jud. S M și din S M,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații pârâți din S M,-, jud. S M, prin din,-, jud. S M, împotriva deciziei civile nr.257/Ap din 15 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr.3733/2004 din 30 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosar nr.1798/2001, având ca obiect succesiune - sultă 290.791 lei.
Se constată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 04 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 11 martie 2008, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3733/30.06.2004 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr.1798/2001 s-a admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanții, G, și împotriva pârâtelor și, admițându-se totodată cererea reconvențională a acestora din urmă și în consecință s-a constatat că masa succesorală rămasă după def. (dec.21.05.1998) se compune din cota de 30/48 din imobilul din litigiu, în natură casă și curte în suprafață de 1036. situată în municipiul S M,-, cota de 1/3 parte din terenul arabil reconstituit prin Titlul de Proprietate nr.31-- și dintr-o serie de bunuri mobile, precum și investiții realizate de către pârâta, parțial în timpul căsătoriei acesteia cu def. și parțial după decesul acestuia din urmă.
S-a constatat că nu face parte din masa succesorală în cauză contravaloarea capitalului social și a patrimoniului aparținând SRL. S M și nici obiectele de inventar ale acesteia din urmă inclusiv 2 autoturisme indicate în sentința de mai sus.
Instanța de fond a luat act de renunțarea la judecată a pârâtei în privința pasivului succesoral solicitat inițial și a constatat că asupra masei succesorale astfel determinate au vocație succesorală în cotă de parte pârâta reclamantă în calitate de soție supraviețuitoare și în cotă de părți restul participanților în proces în calitate de descendenți. Prin aceeași sentință, instanța a procedat la partajarea masei succesorale atribuind reclamanților toate bunurile mobile, cu excepția unei garnituri de mobilă "", pe care a atribuit-o pârâtelor reclamante, fără plata vreunei sulte, a atribuit acestora din urmă în natură imobilul în cauză, menținând starea de indiviziune conform înțelegerii părților asupra cotei de 1/3 parte din terenul cuprins în titlul de proprietate nr.31--, stabilind o sultă în sarcina pârâtelor reclamante de 754.667.732 lei și fixând termen de plată a acesteia data de 27.10.2004.
Totodată prima instanță a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți în acest stadiu procesual și a atribuit reclamanților certificatul de acționar în cauză precum și cota de parte din autoturismul Ford și cota de 3/8 părți din autoturismul, conform datelor de identificare din dispozitivul sentinței respective.
Împotriva acestei sentințe au promovat apel în termenul legal reclamanții G, înregistrat inițial sub dosar nr.4006/2004 al Curții de APEL ORADEA iar apoi, în temeiul art.II alin.3 din Legea nr.493/2004, în urma declinării de competență survenite, sub dosar nr.3893/2004 al Tribunalului Satu Mare, solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul atribuirii pe seama apelanților reclamanți a imobilului în litigiu, cu obligarea acestora din urmă la plata sultei corespunzătoare pe seama intimatelor pârâte, solicitând ca acestora din urmă să le fie atribuit imobilul în care în prezent se desfășoară activitatea barului aparținând S M, cu cheltuieli de judecată (filele nr.10-11 din dosar nr.3893/2004).
Prin decizia civilă nr.176/Ap/25.05.2005 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr.3893/2004 a fost admis apelul promovat în cauză și în consecință a fost schimbată în parte hotărârea apelată în sensul modificării sultei datorate de cele două pârâte reclamanților în cauză, stabilindu-se o sultă finală de 795.953.866 lei, de achitat până la data de 01.07.2005, menținându-se restul dispozițiilor sentinței atacate.
Împotriva acestei din urmă decizii apelanții reclamanți au promovat calea de atac a recursului înregistrat sub dosar nr.4266/2005 al Curții de APEL ORADEA și soluționat prin decizia civilă nr.283/R/22.02.2006, care a fost admis, dispunându-se casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel motivat de împrejurarea că în speță se impune administrarea de probe privind valoarea de circulație a imobilului supus partajării, calculată la un moment în timp cât mai aproape de data pronunțării hotărârii și că totodată, pentru a nu exista dubii sau contestații ulterioare se impune ca această evaluare să fie realizată pe calea unei expertize tehnice judiciare care să fie efectuată de către o comisie de trei experți (fila nr.46 verso din dosar nr.4266/2005).
Prin decizia civilă nr.257/Ap din 15 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a admis apelul declarat de apelanții G,. în mun. S M,-, jud. S M,. în mun. S M,-, jud. S M,. în localitatea,-, jud. S M, și prin G,. în mun. S M,-/C, jud. S M, împotriva sentinței civile nr.3733/2004 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr.1798/2001, în contradictoriu cu intimatele,. în mun. S M,-, jud. S M, și, prin,. în com.,-, jud. S M, și în consecință:
A fost schimbată în parte sentința, în sensul că au fost obligate pârâtele și să plătească reclamanților o sultă în valoare de 95597,742 lei RON în total, câte 23899,4355 lei RON pe seama fiecărui apelant reclamant pârât, sultă ce se va achita până la data de 17.12.2007.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Intimatele pârâte reclamante și au fost obligate să plătească apelanților reclamanți-pârâți suma de 1417,5 lei RON, reprezentând contravaloarea a parte din onorariile achitate de aceștia din urmă pe seama experților, -, și, compensând restul cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate și a disp.art.295 alin.1 Cod de procedură civilă coroborat cu îndrumarul instanței de recurs din dosar nr.4266/2005, precum și din perspectiva art.315 Cod de procedură civilă în privința problemelor de drept dezlegate de instanța de recurs și a acelor părți din hotărârile judecătorești supuse controlului judiciar care au fost menținute implicit de către instanța de recurs tribunalul reține în fapt următoarele:
Raportat la criticile apelanților privind modalitatea de sistare a indiviziunii succesorale în privința imobilului înscris în CF. nr.9382 SMs ub nr.top.4087/79, apelanții reclamanți solicitând atribuirea casei părintești pe seama acestora, instanța de apel a reținut că sentința civilă nr.3733/30.06.2004 a Judecătoriei Satu Mare se prezintă a fi legală sub acest aspect, instanța de fond realizând o justă aplicare a disp.art.673 indice 9 Cod de procedură civilă incidente în această materie, în cauza dedusă prezentei judecăți.
Astfel tribunalul a reținut că, așa cum în situația bunurilor supuse partajării în privința cărora a existat un acord al părților (cum este cazul cotei de parte din terenul cuprins în TP nr.31--), a ținut seama de acesta, conform art.673 indice 9 Cod de procedură civilă, iar pentru acele bunuri supuse partajării în privința cărora nu a existat un asemenea acord, a făcut aplicarea celorlalte criterii prev. de art.673 indice 9 Cod de procedură civilă.
Un asemenea bun litigios îl constituie și imobilul înscris în CF. nr.9382 SMs ub nr.top.4087/79, care în realitate se prezintă la momentul soluționării prezentei cauze ca fiind compus din două construcții distincte, una din acestea fiind casa părintească a reclamanților, căreia i s-au adus o serie de îmbunătățiri, iar cealaltă fiind o construcție cu destinația de bar, în incinta căreia funcționează SC. SRL S
Tribunalul a mai reținut din cuprinsul lucrărilor de specialitate efectuate în cauză, în speță expertizele tehnice judiciare efectuate pe parcursul judecării prezentului proces, că cele două construcții nu sunt comod partajabile în natură, pe de o parte datorită spațiului impropriu ca destinație de locuință pentru supraedificatul în care funcționează barul de mai sus, iar pe de altă parte datorită animozităților existente între părțile în proces și evidențiate în cursul judecării cauzei, în ce privește imobilul casă părintească, tribunalul reținând totodată că, chiar și în ipoteza partajării în natură a acestui din urmă imobil, rămân spații ce urmează a fi utilizate în comun de cele două părți.
De altfel, așa cum a rezultat și din concluziile verbale depuse de părți în ședințele publice din cadrul termenelor de judecată acordate în cauză, precum și din concluziile scrise depuse de acestea, nu s-a solicitat nici un moment un partaj în natură într-o astfel de modalitate, atât reclamanții cât și pârâtele solicitând atribuirea construcției casă părintească în întregul ei, iar nu prin delimitarea și crearea a două unități locative distincte.
În ce privește criteriile concrete avute în vedere la atribuirea în natură a imobilului menționat mai sus, tribunalul a constatat că au fost avute în vedere de către instanța de fond tocmai criteriile legale enumerate în cuprinsul art.673 indice 9 Cod de procedură civilă și în ordinea prevăzută în această normă juridică.
În acest context tribunalul a reținut că raportat la cotele de proprietate ce revin părților, în temeiul devoluțiunii succesorale în cauză, reținând totodată că pârâtele reclamante și-au exprimat poziția procesuală în sensul de a rămâne în indiviziune cu privire la acest imobil, între ele, până la o eventuală sistare ulterioară a acesteia, reclamantele pârâte beneficiază împreună de o cotă de proprietate mult mai M decât cea deținută de toți ceilalți comoștenitori, apelanți reclamanți în cauză, împreună. Astfel, în timp ce apelanți reclamanți dețin o cotă de 3/20 parte din imobil, restul cotelor de proprietate revin celor două intimate pârâte împreună.
La aceasta, se adaugă și criteriile vizând domiciliul părților (cele două intimate pârâte locuind împreună în respectiva casă părintească, în timp ce apelanții reclamanți au alte locuințe, iar faptul că apelanta ocupă sporadic două dintre camerele acestui imobil, în condițiile în care deține o altă locuință în municipiul O nu poate fi considerat ca reprezentând domiciliul acesteia), faptul că intimata pârâtă a adus o serie de îmbunătățiri imobilului, precum și dovada depusă de către aceasta din urmă privind posibilitatea achitării sultei incidente în cauză, astfel încât instanța de apel a apreciat că soluția pronunțată cu ocazia judecării litigiului în primă instanță este temeinică și legală sub acest aspect.
În schimb, în ce privește valoarea sultelor datorate de către intimatele pârâte în urma atribuirii pe seama acestora a imobilului succesoral în cauză, reținând în acest sens și îndrumarul instanței de control judiciar coroborat cu concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză de comisia de trei experți, în condițiile art.201 alin.1 Cod de procedură civilă, de către exp.ing., și (filele nr.50-62, 133-134, 143, 151, 157 din dosar nr.2000/2006), tribunalul a modificat acest cuantum al sultelor datorate, reținând în acest sens și modificările intervenite prin prisma deductibilității investițiilor efectuate la acesta, stabilind o sultă finală datorată de către intimatele pârâte pe seama fiecărui apelant reclamant, de 23899,4355 lei Ron, în total 95597,742 lei Ron pe seama tuturor apelanților reclamanți stabilind ca dată pentru achitarea acesteia 17.12.2007 și menținând restul dispozițiilor sentinței atacate, in limine litis.
Totodată, tribunalul a făcut aplicarea disp. art.274 și următorii raportat la art.298 Cod de procedură civilă, prin prisma cheltuielilor de judecată efectuate și dovedite în apel d e către intimatele pârâte, compensând restul cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat, au declarat recurs reclamanții, G, căsătorită și, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței civile nr.3733/30 iunie 2004 Judecătoriei Satu Mare, în sensul partajării în natură a imobilului conform expertizei topografice întocmite de expert, iar în subsidiar, modificarea deciziei, cu consecința majorării sultei la care au fost obligate pârâtele intimate și a cheltuielilor de judecată, cu obligarea acestora și la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, hotărârea pronunțată de instanța de fond, este lipsită de temei legal iar motivarea acesteia nu cuprinde arătarea temeiurilor în baza cărora a fost reținută cota de proprietate a apelanților reclamanți de 3/20 părți din imobil, ceea ce a condus la pronunțarea unei hotărâri nelegale.
Recurenții susțin de asemenea că, instanța de apel a făcut un calcul greșit cu privire la cota parte din imobil la care părțile sunt îndreptățite, deoarece cota parte care intră în masa succesorală este doar cota de 30/48 părți, situație în care, cota de moștenire din întregul imobil pentru soția supraviețuitoare este de din 30/48 părți, respectiv 15/96 din întreg, pentru pârâta - intimată, cota de 1/5 din (cota descendenților), respectiv 3/32 din întregul imobil, iar pentru reclamanții - recurenți, cota de 4/5 din, respectiv 3/8 din întregul imobil, cote care nu au fost respectate de cele două instanțe.
O altă critică vizează modalitatea de partajare a imobilului, recurenții susținând că, acesta este comod partajabil în natură, doar cu toate acestea, a fost atribuit în totalitate pârâtelor intimate, cu obligarea acestora la plata unei sulte, care și aceasta a fost greșit calculată.
Recurenții mai arată că, raportat la cota lor de proprietate mai M, față de cea a intimatelor, imobilul trebuia să le fie atribuit, deoarece este casa cumpărată de părinții lor, în care au locuit până când s-au căsătorit, iar recurenta locuiește și în prezent acolo, intimatele având posibilitatea amenajării unei locuințe în corpul de clădire nou aflat pe același teren, cu privire la care, reclamanții nu au mai formulat nici o pretenție, deși a fost ridicat cu participarea materială a tatălui lor.
De asemenea recurenții au mai criticat decizia instanței de apel și prin prisma modului în care a soluționat capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, deoarece instanța deși a admis apelul declarat de către reclamanți, a dispus obligarea intimatelor doar la plata sumei de 1.417,5 lei, compensând restul cheltuielilor, soluție eronată față de poziția de opunere a pârâtelor - intimate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.7, 9 art. 312 alineat 3 și 274 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatele au solicitat respingerea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.
Verificând hotărârile atacate, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Asupra imobilului înscris în CF. nr.9382 S M, nr. top. 4087/79, reprezentând în natură casă și arător, pe-, în suprafață totală de 1036 mp. proprietari tabulari sunt, defunctul, asupra cotei de30/48 părți, din construcții (24/48 parte, cu titlu de cumpărare și 6/48 parte, cu titlu de moștenire) reclamantele și, asupra cotei de 18/48 parte cu titlu de moștenire (după mama lor), iar cu privire la teren, defunctul este proprietar tabular asupra suprafeței de 518. cu titlu de atribuire iar asupra diferenței de 518. teren, același defunct este proprietar în indiviziune împreună cu recurentele arătate mai sus.
Criticile invocate de către recurenți vizând modalitatea de partajare a imobilului din litigiu sunt nefondate.
Pe parcursul soluționării cauzei, atât reclamanții cât și pârâtele au solicitat atribuirea în natură a imobilului descris mai sus și nu partajarea acestuia.
În principiu, atunci când un imobil (construcție) nu se poate împărți comod în natură, ieșirea din indiviziune se realizează prin atribuirea copărtașului celui mai îndreptățit.
În aprecierea unei asemenea îndreptățiri, urmează a se lua în considerare cotele părților, folosința imobilului, posibilitatea de obține locuința necesară, deținerea altei locuințe și alte asemenea criterii, strâns legate de situația concretă în care se găsesc copărtașii.
În cauză s-a făcut dovada că cele două intimate locuiesc în imobilul din litigiu, susținerile recurenților că acestea ar putea să-și amenajeze o locuință în corpul de clădire care are destinația de bar și care nu face obiectul prezentului litigiu, au fost corect înlăturate de cele două instanțe, deoarece acestea nu dețin o altă locuință.
Pe de altă parte, intimata de rândul 1, efectuat la acest imobil lucrări de investiții atât în comun cu fostul soț decedat cât și prin contribuția sa exclusivă, după decesul acestuia.
Un alt argument care justifică atribuirea imobilului către aceasta și fiica sa minor, este acela că, intimata își are locul de muncă în corpul de clădire învecinat, care are destinația de bar, în care funcționează " "SRL. S
Este de asemenea relevant că, recurenții au fiecare asigurat spațiul locativ, inclusiv recurenta, aceasta deținând un apartament în S M, împrejurare recunoscută de către aceasta, după cum reiese din concluziile scrise depuse în fața instanței de apel, fila 165.
Așa fiind, faptul că unul dintre copărtași deține o cotă mai mică nu poate constitui un criteriu determinant pentru a pierde vocația la atribuire, ignorându-se celelalte criterii.
Sunt fondate însă criticile care vizează cuantumul sultei la care au fost obligate intimatele să le achite reclamanților.
Cu privire la acest aspect, ca urmare a îndrumărilor date prin decizia civilă nr.283/2006 a Curții de APEL ORADEA, prin care s-a trimis cauza spre rejudecare în vederea completării probațiunii, în fața instanței de apel, au fost efectuate două completări la rapoartele de expertiză.
Astfel, potrivit completării la raportul de expertiză, efectuat de inginer (filele 108 - 109 apel), valoarea de circulație a terenului în suprafață totală de 1039. este de 137.788 Ron, din care cota parte ce le revine reclamanților, atât din succesiunea defunctului lor tată, cât și ca proprietari tabulari (după mama lor), este de 777. suprafață evaluată la valoare de 103.341 Ron, iar intimatelor le revine suprafața de 259. teren, în valoare de 34.447. Ron, (din care 162m.p. a soției supraviețuitoare și 97. a minorei ).
În ceea ce privește valoarea de circulație a supraedificatelor din litigiu, potrivit completării raportului de expertiză, efectuat de inginerii experți, și (fila 61 - apel) aceasta este de 1.846.475.204 lei, din care, valoarea de circulație a investițiilor efectuate de intimata împreună cu fostul soț decedat, este de 274.563.339 lei, iar valoarea de circulație a investițiilor efectuate exclusiv de către acesta după decesul soțului, este de 115.896.904 lei.
Instanța de apel, schimbând în parte hotărârea instanței de fond, a obligat pârâtele - intimate, cărora le-a fost atribuit întregul imobil, la plata unei sulte finale în cuantum de 95.597.742 Ron. în favoarea reclamanților, fără să arate în concret modalitatea de calcul a acestei sulte finale.
Având în vedere această omisiune și ținând cont de criticile formulate de recurenți, raportat la valorile stabilite prin cele două expertize și la cotele de succesiune și de proprietate ale părților, instanța de recurs a procedat la calcularea echivalentului valoric ce revine părților, după cum urmează:
Așa cum s-a arătat mai sus, cota de 18/48 părți din imobil, reprezintă cota de proprietate a reclamanților recurenți, după mama acestora, care nu intră în masa succesorală după defunctul.
acestei cote de 18/38 părți, este de 546.004.860 lei (ROL), care s-a obținut din scăderea valorii tuturor investițiilor (efectuate de defunct și intimată) din valoarea de circulație a întregului imobil, 1.846.475.204 - 115.896.904 - 274.565.339 = 1.456.012.961 lei, față de care s-a calculat cota de 18/48 părți (proprietatea tabulară a recurenților), rezultând valoarea de circulație a acestei cote, de 546.004.860 lei.
În ceea ce privește echivalentul valoric al masei succesorale rămase în urma defunctului, respectiv a cotei de 30/48 părți din construcții, aceasta este de 995.809.769, în raport de care urmează a se calcula cotele de succesiune ale părților.
În ceea ce privește modalitatea de calcul a sumei de mai sus, aceasta rezultă din deducerea investițiilor proprii efectuate de intimată, a din investițiile efectuate cu defunctul (1.846.475.204 - 115.896.904 - 137.282.669 = 1.593.295.631), iar la valoarea rezultată s-a calculat cota de 30/48 părți, ce reprezenta masa succesorală a defunctului, care este, așa cum s-a arătat mai sus de 995.809.769 lei.
Din această valoare, cota de părți revine celor 5 copii ai defunctului, iar cota de părți, soției supraviețuitoare.
valoric al cotei de părți este de 746.857.327 lei, respectiv câte 149.371.465 lei, fiecărui descendent al defunctului, rezultând pentru cei patru reclamanți - recurenți, valoarea de 597.485,861 lei (ROL), cota parte din valoarea supraedificatelor ce intră în masa succesorală.
Concluzionând, sulta finală din întregul imobil, care se cuvine recurenților, ca urmare a atribuirii acestuia în favoarea intimatelor este în cuantum de 2.176.900.721 lei (597.485.861 lei din succesiunea defunctului, 546.004.860 lei echivalentul cotei de proprietate din CF. la care se adaugă echivalentul cotelor de moștenire și proprietate din teren, în valoare de 1.033.410.000 lei).
finală pe care urmează să o achite intimatele celor patru reclamanți - recurenți va include și sumele de 36.180.672 lei și respectiv de 30.000.000 lei, sultă stabilită de instanța de fond, pentru cele două autoturisme, marca "Ford" și "", care nu au făcut obiectul căilor de atac exercitate de către reclamanți.
Criticile referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată parțiale de către instanța de apel, sunt nefondate, câtă vreme, apelul reclamanților a fost admis doar în parte.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 alineat 1, combinat cu art. 296, 316 și 304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul civil de față, va modifica în parte decizia civilă nr.257/2007 a Tribunalului Satu Mare, în sensul că, va obliga pârâtele la plata unei sulte finale în cuantum de 224.308,13 lei (RON) în favoarea reclamanților, urmând a menține restul dispozițiilor deciziei atacate.
Conform art. 274 Cod procedură civilă va obliga intimatele la 3.570 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin.1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de reclamanții din localitatea,-, jud. S M, și (căsătorită ambii din S M,-,.2,.55, jud. S M și din S M,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații pârâți din S M,-, jud. S M, prin din,-, jud. S M, împotriva deciziei civile nr.257 din 15 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâtele - intimate și, la plata sumei de 224.308,13 RON (2.243.081.393 ROL), cu titlu de sultă finală în favoarea reclamanților.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Obligă părțile intimate să plătească părților recurente suma de 3.570 RON cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
Red.dec.- /09.04.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./10.04.2008
Ex.2
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
