Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 395/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ-
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR. 395/R/2008
Ședința publică din 12 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Galeș JUDECĂTOR 2: Dana Cigan
JUDECĂTOR 3: Aurora Popa
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții, ambii domiciliați în de nr. 144, județul B, domiciliat în de nr. 2. județul B, domiciliată în de nr. 56, județul B și pârâții, domiciliată în de nr. 145, județul B, domiciliat în de nr. 16, județul în contradictoriu cu intimatul pârât HG, domiciliat în de,- Canton, județul împotriva deciziei civile nr. 691/A din 3 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2918 din 20 aprilie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea; având ca obiect: succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în recurenta reclamanta si recurentul pârât, personal și asistați de av. și în reprezentarea celorlalți recurenți, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale din 16 ianuarie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, intimatul pârât HG, personal și asistat de av., în baza împuternicirii avocațiale din 1o ianuarie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 28,5 lei achitată prin chitanța seria - nr. 10-1-128 din 1o ianuarie 2008, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 4 martie 2008 întâmpinare, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
În motivare arată că în mod neîntemeiat și în contradicție cu probele de la dosar, instanțele au exclus de la masa succesorală casa nouă, apreciind că aceasta i-ar reveni intimatului, din probele administrate în cauză rezultând că aceasta a fost edificată de defuncta împreună HG cu apelanții. Referitor la cel de-al doilea corp de clădire, casa veche, în mod nelegal instanța a dispus atribuirea acesteia intimatului, reținând că este vorba de o singură unitate între cele două corpuri de clădire.
Reprezentanta intimatul pârât solicită respingerea recursului, menținerea în totalitate hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
În motivare arată că în mod corect instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond și a constatat legala excludere de la masa succesorală a casei construită de intimat situată în de nr. 56. Mai arată că intimatul este cel care a achitat taxele aferente acestui imobil,cel care figurează ca proprietar asupra casei la primărie cât și în registrul agricol și contrar susținerilor recurenților, domiciliul intimatului nu este la cantonul silvic, aceasta fiind o locuință temporală pe perioada în care își exercită meseria.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2918/20.04.2006, pronunțată de către Judecătoria Oradea, s-a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamantul împotriva pârâților, a și HG; a fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional împotriva HG reclamantului pârât reconvențional și a pârâților reconvenționali și a; s-a constatat că în urma defunctei HG, decedată la data de 18.07.1994 au rămas ca ori reclamantul și pârâții, a și HG,toți în calitate de fii, în cote de părți fiecare; s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei se HG compune din: cota de 2800/20826 părți din terenul cu nr.top. 189 înscris în CF 355 de; cota de 2600/11603 părți din terenul cu nr.top. 247/2 înscris în CF 199 de; cota de 4600/11686 părți din terenul cu nr.top. 249 înscris în CF 199 de; cota de 690/1327 părți din terenul cu nr.top. 251 înscris în CF 199 de; cota de 500/2449 părți din terenul cu nr.top. 252 înscris în CF 199 de; cota de 7070/10463 părți din terenul cu nr.top. 253 înscris în CF 199 de; cota de 3100/6517 părți din terenul cu nr.top. 254 înscris în CF 199 de; cota de 517/2036 părți din terenul cu nr.top. 559 înscris în CF 284 de; cota de 900/4050 părți din terenul cu nr.top.560 înscris în CF 285 de; cota de 1080/3118 părți din terenul cu nr.top.562 înscris în CF 37 de; cota de 1500/17902 părți din terenul cu nr.top. 190 înscris în CF 17 de; cota de 1500/5377 părți din terenul cu nr.top. 561 înscris în CF 286 de; cota de 2600/3622 părți din terenul cu nr.top. 108 înscris în CF 40 de; cota de 300/19415 părți din terenul cu nr.top. 604/1 înscris în CF 110 de; terenurile cu nr.top. 151/1 ȘI 152/2 înscrise în CF 185 de; terenurile cu nr.top. 151/2 ȘI 152/1 înscrise în CF 248 de; cota de 696/1122 părți din terenul cu nr.top. 61/2 înscris în CF 95 de; terenul cu nr.topă.62 înscris în CF 95 de; suprafața de 1248. cu nr.top.61&1 proprietatea extratabulară a defunctei; imobilul casă de locuit compusă din 2 camere plus anexe:, gard și poartă, situat adm. în loc. de nr.56, înscris în CF 95 de nr.top.61/2 și 62, în valoare de 94.809.687 ROL; s-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra construcției de mai, prin atribuirea acesteia pârâtului reclamant reconvențional HG, cu obligarea lui să plătească în favoarea pârâților reconvenționali, și a câte 23.702.422 ROL pentru fiecare, cu titlu de sultă; s-a dispus predarea succesiunii; au fost respinse celelalte pretenții ale părților; fără cheltuieli de judecată.
Prin considerentele sentinței se reține, în esență, că potrivit constatărilor expertului, casa mică și anexele gospodărești au fost edificate în anul 1960, iar casa mare în anul 1973. Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că în timpul vieții mamei lor și după moartea tatălui, toți cei patru frați au hotărât a-l ajuta pe fratele mai mic, HG, să-și construiască o casă lângă construcția veche și în locul unei case bătrânești, ce a aparținut bunicilor. Așa cum rezultă din adeverința Primăriei com. de cu nr.22/9.01.2004 (fila 85), construcția nouă, ridicată în anul 1973, situată administrativ în loc. de nr.56, figurează în evidențele locale ca aparținând reclamantului reconvențional.HG Față de cele de, instanța nu va include construcția nouă în masa succesorală rămasă în urma defunctei.HG În baza art.728 civ. și art.673/9-673/10 pr.civ. instanța a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra imobilului - casă de locuit construcție veche și anexa - prin atribuirea acesteia reclamantului reconvențional HG, cu obligarea lui să plătească în favoarea pârâților reconvenționali câte 23.702.422 ROL pentru fiecare. S-a avut în vedere la efectuarea partajului faptul că imobilul nu este comod partajabil în natură și că formează împreună cu construcția nouă proprietatea reclamantului reconvențional o singură unitate.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel apelanții, solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate și, pe fond, admiterea acțiunii și respingerea acțiunii reconvenționale.
Prin decizia civilă nr. nr. 691/A din 3 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanții, și, și de către apelanții și, în contradictoriu cu intimatul HG împotriva sentinței civile nr.2918 din 20.04.2006, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a păstrat- în totalitate.
Din considerentele deciziei se reține că în speță, nu pot fi reținute disp. art.492 civ. potrivit cărora "orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește contrariul. Astfel, la data construirii, defuncta nu HG era proprietară asupra terenului pe care s-a edificat casa nouă, conform CF nr.95 de (fila 39), pe de o parte, iar pe de altă parte, din ansamblul probelor, și anume depozițiile martorilor, interogatorii, adeverințe, indicate de altfel și de către instanța de fond, rezultă că defuncta nu a avut nici o contribuție la ridicarea casei noi.
Se poate reține în favoarea orilor un drept de superficie ca fiind născut prin fapt juridic, adică prin simpla construire cu acordul mamei defuncte.
Contrar celor susținute de către apelanți, instanța de fond nu a constatat un drept de proprietate exclusiv în favoarea intimatului asupra construcției noi, ci doar nu a inclus această construcție în masa succesorală.
Din expertiza efectuată în fața instanței de apel, rezultă că cele două imobile - casa veche și casa nouă - sunt comod partajabile. Ținând seama însă de criteriile stabilite prin art.673/9 pr.civ. potrivit cărora la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama și de domiciliul părților, în speță, intimatul având domiciliul lângă casa veche supusă împărțelii, instanța a menținut, ca temeinică și legală, modalitatea de atribuire a imobilului.
Din opinia separată a domnului judecător se reține că imobilul constând în casa nouă edificată în curtea părintească, trebuia să intre în masa succesorală, având un drept de creanță asupra pasivului succesoral.
Astfel, din probele administrate în cauză nu rezultă cine a finanțat edificarea acelui imobil, la dosar neexistând nici o probă din care să rezulte că intimatul sau apelanții au suportat cheltuielile de construcție a imobilului. Mai mult, un singur martor a declarat că finanțarea a fost făcută de mama părților aflate în litigiu, în timp ce ceilalți martori au declarat că nu cunosc aspectul finanțării.
Prin urmare, în opinia majoritară a instanței, simplul fapt al construirii imobilului de către copii în curtea părintească conferă acestora un drept de proprietate al imobilului, fără a mai ține cont de finanțarea edificării imobilului, de relația de rudenie existentă între constructori și proprietarul terenului pe care se construiește imobilul, respectiv mamă-fii, neținând cont că prin construcția acestui imobil se prezumă că copiii și-au ajutat mama, în vârstă, în edificarea acelei construcții, prezumție care este recunoscută în numeroase lucrări de specialitate, precum și fără a ține cont de intenția copiilor, de a se include imobilul în masa succesorală, intenție dedusă din discuțiile purtate de frați cu privire la un eventual partaj voluntar al succesiunii, în care casa să fie atribuită fratelui mai mic "dacă se va îngriji de mamă", așa cum rezultă din interogatoriul luat părților.
În consecință, dacă simplul fapt al construirii imobilului este suficient pentru constatarea unui drept de proprietate, fără a ține cont de celelalte aspecte relatate mai, atunci și vecinul care a participat la edificarea imobilului, alături de ceilalți frați, devine coproprietar asupra acelui imobil.
Față de aceste considerente, opinia personală a domnului judecător este că la dosar nu sunt probe care să conducă la ideea că imobilul în discuție nu intră în masa succesorală. De altfel, chiar și în situația în care părțile ar fi făcut dovada finanțării edificării imobilului în curtea părintească, în timpul vieții mamei, nu le conferă acestora decât un drept de creanță care intră în pasivul succesoral, și nicidecum un drept de proprietate asupra imobilului.
Sentința instanței de fond o consideră netemeinică și din punctul de vedere al atribuirii casei vechi intimatului, ținând cont de faptul că imobilele sunt comod partajabile, părțile, în calitate de fii, au aceeași cotă-parte de succesiune și totodată nu s-a ținut cont de faptul că în acel imobil a crescut fiica unuia dintre apelanți, care, în urma pronunțării sentinței, este nevoită să părăsească acel imobil.
Pentru aceste considerente, apreciază că soluția legală și temeinică este admiterea apelului formulat, includerea în masa succesorală a imobilului, cu recunoașterea unui drept de creanță care intră în pasivul succesoral, constând în contravaloarea manoperei edificării imobilului.
Împotriva hotărârilor pronunțate au declarat recurs orii reclamantului și pârâții și solicitând modificarea acestora în sensul includerii în masa succesorală a imobilului despre care s-a reținut că aparține reclamantului reconvențional.
HGRecurenții sunt nemulțumiți și de modalitatea de partajare, deoarece, afirmă ei, intimatul locuiește la cantonul silvic astfel încât nu are nevoie de acest imobil, criteriile de preferință fiind greșit aplicate.
Intimatul HG, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea recursului, susținând că instanțele au reținut corect starea de fapt ce a rezultat din ansamblul probator administrat.
Sub un prim aspect, se constată că pe terenul aferent gospodăriei antecesoarei comune a părților s-a construit o casă, în legătură cu care părțile au avut poziții divergente deoarece recurenții au opinat pe parcursul soluționării litigiului că imobilul nou intră în masa succesorală, fiind construit cu contribuția mamei și a tuturor copiilor, în timp ce pârâtul a precizat că acest imobil reprezintă contribuția sa exclusivă.
Din probele administrate, instanța de fond a reținut că există două corpuri de clădire situate în de nr. 56, respectiv o casă mare cu trei camere și dependințe ce s-a reținut că a fost ridicată de intimat cu ajutorul fraților în locul unei case bătrânești ce a aparținut bunicilor și o casă mai mică compusă din două camere cu anexe în care a locuit defuncta până la deces, acest din urmă imobil fiind inclus în masa succesorală.
Instanța de recurs se poate pronunța doar asupra legalității soluției, nu și a modului în care probele au fost interpretate, ori concluziile ce se pot trage sunt acelea că această casă a fost ridicată pentru intimat, existând un acord prezumat al mamei sale și că sub nici o formă nu s-a pus problema în momentul edificării construcției, indiferent de contribuția și de ajutorul acordat de ceilalți frați, că această construcție să aparțină în comun membrilor familiei. Este un obicei în mediul rural că acel copil care rămâne cu părinții în gospodărie să edifice o construcție pentru el și familia lui, și niciodată în astfel de cazuri nu s-a reținut că imobilul ar aparține tuturor copiilor sau ar intra în masa succesorală a părinților.
De altfel, din probele administrate rezultă că toți copiii s-au ajutat reciproc, astfel încât este impropriu că doar în cazul construcției intimatului să se invoce starea de coproprietate.
Referitor la modalitatea de partajare, se constată că intimatul locuiește la de nr. 56, la ocolul silvic neavând stabilit domiciliul ci fiind vorba de o locuință de serviciu a cărei utilizare este strict legată de contractul său de muncă.
Nefiind evidențiate aspecte de nelegalitate, instanța nu va verifica modalitatea de compunere efectivă a loturilor atribuite în natură părților.
Față de cele reținute, în temeiul art. 312 alin 1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 cod procedură civilă obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma HG de 600 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursului civil declarat de orii reclamantului sn. -, ambii domiciliați în de nr. 144, județul B, domiciliat în de nr. 2. județul B, domiciliată în de nr. 56, județul B- și pârâții, domiciliată în de nr. 145, județul B, domiciliat în de nr. 16, județul în contradictoriu cu intimatul pârât HG, domiciliat în de,- Canton, județul împotriva deciziei civile nr. 691/A din 3 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
OBLIGĂ partea recurentă să plătească părții intimate suma HG de 600 lei, cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
în concediu medical
semnează
președintele instanței
G
Red dcz
3.04.2008
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
2ex/4.04.2008
Președinte:Maria GaleșJudecători:Maria Galeș, Dana Cigan, Aurora Popa
