Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 41/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.41/2008-
Ședința publică din 15 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- -- judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuienții domiciliat în O,-, județul B, domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 775 din 13 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr. 5550/2004, având ca obiect: succesiune.
Se constată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 08 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost mânată pentru data de 15 ianuarie 2008, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra revizuirii civile de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.775/2005-R pronunțată la 13 septembrie 2005 de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr.5550/2004, cu opinia majoritară a completului de judecată, a fost admis ca fondat recursul civil introdus de recurentul împotriva deciziei civile nr.517 din 30 septembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a modificat-o astfel: s-a admis apelul declarat de reclamantul și a fost schimbată în parte sentința civilă nr.13375 din 13.XII.2002 pronunțată de Judecătoria Oradea, în sensul că, a fost admisă în întregime acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul și în consecință, s-a stabilit că asupra masei succesorale rămase după def., decedată la 15.III.1999 vocație succesorală în cota de 1/1 parte are reclamantul în calitate de soț supraviețuitor, unic acceptant al moștenirii; s-a dispus predarea succesiunii și întabularea în Cartea Funciară conform prezentului dispozitiv.
Au fost respinse cererile reconvenționale formulate de reclamanții reconvenționali G, și, reclamanții reconvenționali neacceptând succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 Cod civil.
Au fost menținute dispozițiile sentinței privind masa succesorală și cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională.
S-a respins apelul declarat de reclamanții reconvenționali, G și și au fost menținute dispozițiile deciziei, privind respingerea apelului reclamantei reconvenționale.
Au fost respinse recursurile reclamanților reconvenționali, G, și, cu obligarea părților intimate, G, și să plătească părții recurente suma de 24.806.500 lei cheltuieli de judecată în fond și apel și 11.500.000 lei în recurs.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de recurs a reținut următoarele:
Criticile recurentului sunt fondate.
Potrivit art. 700 cod civil, termenul de acceptare al succesiunii este de 6 luni de la deschiderea acesteia.
Conform art. 689 cod civil acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită.
În prezenta cauză nici una din părți nu și-a însușit în mod expres (printr-un act autentic ori privat) calitatea de erede după def..
În ce privește acceptarea tacită a moștenirii, legea nu enumeră care acte săvârșite de succesibil constituie manifestarea intenției de acceptare a succesiunii. Practica judiciară statuat că sunt acte de acceptare tacită voluntară a moștenirii acele acte săvârșite de succesibil care implică neechivoc intenția de acceptare a succesiunii. Actele respective trebuie să fie neechivoce, să nu poată primi altă interpretare.
Ori, în prezenta cauză nici unul din succesibili, cu excepția soțului supraviețuitor, nu au săvârșit acte de natura celor recunoscute de practica judiciară ca acceptare tacită voluntară a moștenirii.
Astfel, bunurile mobile preluate de succesibili, conform declarațiilor moștenitorilor, o parte au fost dăruite chiar de soțul supraviețuitor, apoi nu rezultă că aceste bunuri au fost preluate în termenul legal de acceptare a succesiunii și mai ales preluarea de către succesibili a unor bunuri nu s-a făcut cu intenția vădită de acceptare a succesiunii, așa cum obligă legea.
Neacceptarea succesiunii de către reclamanții reconvenționali rezultă din chiar recunoașterile acestora, la fond (interogatorii filele 46-50).
Reclamanții reconvenționali, colaterali privilegiați au declarat fie că au preluat unele bunuri de consum după defuncta lor mătușă, fie că nu au preluat nici un bun din masa succesorală (reclamantul reconvențional ). Ori preluarea unor bunuri de consum, pentru considerentele expuse mai sus, nu valorează acceptare tacită a succesiunii, actele respective nefiind dovada neechivocă a intenției acceptării succesiunii.
Pe de altă parte, soțul supraviețuitor a rămas în fostul domiciliu al defunctei și a continuat să administreze averea comună, acte din care rezultă neechivoc intenția de acceptare a moștenirii, ca de altfel și din împrejurarea că a donat reclamanților reconvenționali diverse bunuri mobile ce au aparținut masei comunitare a soților.
Concluzionând, singurul acceptant al succesiunii după def. este soțul supraviețuitor - reclamantul principal, reclamații reconvenționali neacceptând succesiunea în termenul legal de 6 luni.
Fiind străini de succesiune cererile reconvenționale sunt nefondate și au fost respinse, testamentul și compunerea masei succesorale invocate de reclamanții reconvenționali, nemaiavând relevanță în cauză, fiind subsidiare aspectului principal care este stabilirea calității de succesori a acestora.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire petenții G, și, solicitând admiterea acesteia și pe cale de consecință rejudecarea recursului, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond și a deciziei tribunalului.
În motivarea cererii se arată că la data pronunțării deciziei atacate, revizuienții au făcut o serie de demersuri la instituțiile bisericești pentru a le elibera copiile chitanțelor cu care aceștia au achitat diferite taxe legate de serviciile funerare ale defunctei, demersuri rămase infructuoase.
pe lângă instituțiile mai sus amintite revizuienții au obținut în cele din urmă acele două acte care confirmă efectuarea plăților în cadrul cheltuielilor de înmormântare ale defunctei, fapt ce echivalează cu acceptarea succesiunii defunctei.
În drept invocă dispozițiile art. 322 pct.5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea ca inadmisibilă și tardivă a cererii de revizuire.
Se arată că actele invocate de revizuienți nu sunt noi, aceștia având posibilitatea să le obțină și să le depună la dosar în cursul judecății în fond sau în căile de atac.
Oricum chitanța depusă ca probă, nu conține nici o mențiune că taxa ar fi fost plătită printr-o altă persoană, cum se menționează în adresa de care se folosesc revizuienții.
Examinând cererea, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 322 pct.5 Cod procedură civilă revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs atunci când evocă fondul se mai poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților .
Pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite revizuirea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: înscrisul să fie nou, să fi existat la data la care a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită, înscrisul să nu fi putut fi prezentat în proces fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, înscrisul să fie determinant în soluționarea cauzei și înscrisul să fie prezentat de partea care cere revizuirea neputându-se pretinde instanței să-l administreze din oficiu.
Din examinarea motivelor și a actelor depuse de revizuient rezultă că nu sunt întrunite cumulativ toate cerințele mai sus evocate.
Astfel, înscrisurile invocate puteau fi oricând prezentate de petenți în cursul judecății în fond sau în căile de atac, argumentul că nimeni nu păstrează asemenea acte (chitanță), în astfel de situații fiind inacceptabil, necircumscriindu-se oricum noțiunii de forță majoră impusă de textul de lege.
Pe de altă parte înscrisurile depuse de revizuienți nu sunt determinante în darea hotărârii, practica judiciară și literatura de specialitate fiind constante în a aprecia că plata cheltuielilor de înmormântare sau a micilor datorii ale defunctei nu semnifică automat acceptare tacită a moștenirii.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează să respingă cererea de revizuire ca nefondată iar în baza art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pe revizuienții la 1500 Ron cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienții domiciliat în O,-, județul B, domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații domiciliat în O,-, județul B, domiciliată în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 775 din 13 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Obligă părțile revizuiente să plătească părții intimate suma de 1500 RON cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /23.01.2008
Jud.recurs: -- -R
Dact./01.02.2008
Ex.2
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
