Uzucapiune. Decizia 1171/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECZIA CIVILĂ NR.1171
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
JUDECĂTOR 3: Claudia Rohnean
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, prin mandatar, împotriva deciziei civile nr. 149/29.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect uzucapiune.
dezbaterilor asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009, fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea la data de azi, hotărând următoarele:
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin încheierea nr.149/29.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, s-a constatat perimat apelul civil declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 2117/12.11.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prezentul proces este de natură civilă și a stat în nelucrare de la data de 12.05.2008, când a fost suspendat din lipsa părților, până la data de astăzi, în care interval de timp, din vina părților nu s-a făcut în cauză nici un act de procedură în vederea judecării, din analiza actelor și lucrărilor dosarului nerezultând că ar fi existat vreo cauză de suspendare a cursului perimării, conform art. 250 Cod proc. civilă, ori de întrerupere, potrivit art. 249 din același cod.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, contestație și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva celor lipsiți de capacitate, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar în materie comercială termenul de perimare fiind de 6 luni.
În conformitate cu disp. art. 252 Cod procedură civilă, perimarea se constată la cerere sau din oficiu, ca în speță.
Din raportarea textelor de lege sus-citate, la cele stabilite în legătură cu rămânerea cauzei de față în nelucrare, reiese că sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru a opera perimarea prezentei hotărâri judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, reclamanții și, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, ca netemeinică și nelegală și, rejudecând cauza pe fond, să fie admisă uzucapiunea de peste 30 ani, întrucât sunt îndeplinite cerințele legale.
În motivare, se arată că, nici Judecătoria Caransebeș, și nici Tribunalul C-S nu au dat sprijin activ părților în apărarea intereselor lor, așa cum obligă dispozițiile art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă. Deși actele depuse la dosar obligau Tribunalul C-S la o abordare mai atentă, acesta le omite, refuzând să se pronunțe asupra lor, în sensul că nu a solicitat comparativ, alte informații pertinente, atât pârâtului, cât și autorităților cu privire la existența mai multor documente contradictorii și care au generat litigiul.
Se invocă faptul că nu s-a dispus de către președintele instanței ca grefa să întocmească darea de seamă asupra actelor de procedură, conform art. 252 alin. 1 ultima parte Cod procedură civilă. De asemenea, nu a fost respectat aliniatul 3 al art. 252 Cod procedură civilă, perimarea fiind invocată prima dată în apel și îndreptată împotriva cererii de chemare în judecată.
Se mai arată că, deși au cerut, punând la dispoziția autorităților ( Primărie și instanța de judecată) toate documentele relevante pentru soluționarea pricinii și, deși era imperios necesară pronunțarea asupra lor, nu au primit un răspuns care să constate uzucapiunea legală de peste 30 ani, față de posesia neîntreruptă din 20.11.1972 și până la data de 13.03.2008, la care intimatul a emis pretenții într-un cuantum nerealist.
În drept, se invocă dispozițiile art. 25 alin. 2, raportat la art. 299-310, art. 183 și 184 Cod procedură civilă, art. 9 alin. 5, art. 11 alin. 1 și 2, art. 12, art. 24 și art. 51-59 din Legea nr. 18/1991, art. 28 prima parte din Legea nr. 115/1938, art. 463, art. 480, art. 481, art. 482, combinat cu art. 616, art. 998, art. 1847, art. 1890, art. 1891, art. 1897, 1899 Cod civil.
Intimatul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat pentru a-și exprima poziția cu privire la prezenta cale de atac.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de art. 304 și 3041Cod procedură civilă, față de dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 248 și urm. Cod procedură civilă și ale art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, Tribunalul C-S pronunțând o hotărâre temeinică și legală, pentru considerentele expuse în cuprinsul său și pe care instanța de recurs și le însușește.
Astfel, în mod corect Tribunalul C-S a constatat incidente în cauză cerințele art. 248 Cod procedură civilă, față de faptul că judecarea apelului declarat de reclamanții și a fost suspendată la data de 12.05.2008, în baza dispozițiilor art. 1551Cod procedură civilă, față de faptul că reclamanții nu au depus la dosar valoarea obiectului cererii de chemare în judecată (fila 40 tribunal). Reclamanții nu au solicitat repunerea pricinii pe rol, în condițiile art. 1551alin. 2 Cod procedură civilă și nici nu a atacat încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării pricinii, astfel că a trecut mai mult de un an până la cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de intimatul, prin care s-a invocat și excepția perimării ( fila 44 tribunal), la data de 15.05.2009.
Tribunalul, sesizat cu această excepție, a dispus citarea părților, în condițiile art. 252 alin. 1 Cod procedură civilă, dovada fiind rezoluția judecătorului de pe cererea de la fila 44, procedând la soluționarea cu prioritate a excepției invocate, în condițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă. Având în vedere că s-a reținut temeinicia excepției perimării apelului ( și nu a cererii de chemare în judecată, cum afirmă recurenții), nu se mai impunea suplimentarea probatoriului și nici analizarea dovezilor, existente la dosar, față de prevederile alin. 1 ale art. 137 Cod procedură civilă, soluția tribunalului fiind temeinică și legală.
Nu se poate reține o lipsă de rol activ a instanțelor de fond, în soluționarea cauzei, în condițiile în care acestea au uzat de instituțiile reglementate de legea procesual civilă, cu respectarea întocmai a prevederilor legale privind suspendarea judecății, respectiv perimarea.
Așa cum am arătat anterior, tribunalul a respectat cerințele art. 252 alin. 1 Cod procedură civilă, iar alin. 3 al acestui articol nu este incident în speță, atâta timp cât tribunalul a constatat, prin decizia atacată, perimarea apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2117/12.11.2007 a Judecătoriei Caransebeș, și nu perimarea cererii de chemare în judecată.
Ca atare, având în vedere că, în mod temeinic și legal, Tribunalul C-S a reținut incidența perimării cu privire la cererea de apel cu care a fost sesizată, recursul fiind neîntemeiat sub acest aspect, Curtea constată că nu se impune analizarea îndeplinirii în cauză a cerințelor cu privire la uzucapiune, față de prioritatea excepției reținute.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, constatând că prezentul recurs nu este întemeiat, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, acesta urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și, prin mandatar, împotriva deciziei civile nr. 149 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - - -
GREFIER
- -
Red.CR/25.11.2009
Dact./3.12.2009
Judecătoria Caransebeș -judecător
Tribunalul C-S-judecători,
2 ex.
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai, Claudia Rohnean
