Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 4/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4/R/MF/ad Dosar nr-
Ședința Camerei de Consiliu din 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Judecător - -
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta (), împotriva sentinței civile nr. 95 din data de 5 august 2009 pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 5.10.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 95/S/5.08.2009, Tribunalul pentru minori și familie Brașova admis cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B în contradictoriu cu pârâta (fostă ) și în consecință:
A deschis procedura adopției pentru copilul, născut la data de 26.12.2000, în B, CNP -.
A constatat suplinit consimțământul la adopția copilului în condițiile art. 13 din Legea nr.273/2004.
A suspendat exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești ale părintelui firesc și respectiv ale reprezentantului legal al copilului.
A dispus delegarea exercițiului drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la acest copil, Consiliului Județean
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Copilul s-a născut la data 26.12.2000 in mun. B, jud. B și este fiul din afara căsătoriei al pârâtei ( fostă ), copilul neavând stabilită filiația față de tatăl biologic ( 6). Cu privire la minorul în cauză au fost instituite, imediat după naștere, diferite măsuri de protecție, ca urmare a faptului că acesta a fost părăsit de mama sa la Maternitatea din începând cu data de 27.06.2001 a fost luată față de minor măsura de protecție plasament la asistent maternal profesionist, conform hotărârii nr. 573/ 2001 Comisiei pentru Protecția Copilului
Raportul privind situația copilului întocmit în cauză de reclamantă la data de 10 noiembrie 2008 și raportul de anchetă socială evidențiază faptul că minorul s-a integrat foarte bine în familia asistentei maternale, unde se află din anul 2001, fiind foarte atașat atât de asistenta maternală cât și de soțul acesteia și de fiul ei. Copilul este sănătos iar rezultatele la învățătură sunt foarte bune. Minorul își cunoaște identitatea dar nu vorbește cu plăcere de familia biologică. Este chiar supărat pe mamă deoarece aceasta nu s-a achitat niciodată de promisiunile făcute. Din raportul privind situația copilului a rezultat că minorul pe perioada plasamentului a fost vizitat de mamă la intervale destul de mari de timp, iar în ultimii ani legătura telefonică s-a ținut doar la insistențele copilului, dar și atunci de cele mai multe ori mama minorului a refuzat să răspundă la telefon. Mama a refuzat orice colaborare cu serviciul și a refuzat chiar și să răspundă la telefon. S-a încercat realizarea unei anchete sociale de Direcția de Servicii Sociale, dar nu s-a putut realiza pentru că mama refuză colaborarea. Se mai arată în raport că la data de 17.04.2007 s-a stabilit de comun acord cu mama copilului o întâlnire dar aceasta nu a răspuns nici la interfon, nici la telefon. Asistenții sociali au concluzionat în cadrul raportului întocmit că în prezent mama copilului este recăsătorită și are două fetițe minore, iar cu excepția părinților pârâtei nimeni nu știe de copilul în cauză, actualul soț nu-1 acceptă pe, iar pârâta nu dorește ca rudele, prietenii și vecinii să afle de existența copilului. Deși i s-a comunicat pârâtei că are obligația de a ține legătura cu copilul, iar consecința neîndeplinirii acestei obligații poate atrage deschiderea procedurii adopției pentru minor, aceasta nu a manifestat nici un interes nici după ce i s-a adus la cunoștință acest lucru. Atitudinea surprinsă în cuprinsul raportului de mai sus s-a manifestat și cu ocazia ascultării copilului în vârstă de opt ani și J de către instanța de judecată, în camera de consiliu din data de 07.07.2009. Astfel, este foarte atașat de asistentul maternal și susține că pe mama naturală nu a văzut-o de trei ani și că nu a fost niciodată la domiciliul acesteia. Copilul arată că mama naturală îi spune de fiecare dată de ziua lui că merge să-1 vadă dar nu se duce și dacă o întreabă apoi de ce nu a venit, aceasta îi spune ba că i s-a mașina, ba că a rămas în, ba că s-a operat la deget. Copilul își exprimă fără rezerve opoziția de a merge să stea cu mama adevărată și susține că îi este bine la, la mama maternală pentru că acolo merge la școală, are prieteni, merge la dansuri, la cursuri de cusut și vestimentar la Clubul. Arată că ține legătura cu mama și surorile lui, dar ele nu răspund la telefon.
Din analiza actelor existente la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 - privind regimul juridic al adopției, după cum urmează:
1. Deși reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Baf ăcut demersuri pentru reintegrarea minorului în familia naturală, acestea au eșuat din cauza faptului că, deși mama copilului a fost contactată și i s-au pus în vedere obligațiile sale legate de vizitarea copilului în vederea creării unei legături afective care să aibă ca finalitate integrarea în familie, aceasta nu le-a dat curs, astfel că în prezent se constată că nu există o legătură afectivă între copil și familia sa biologică, copilul manifestându-și expres poziția și arătând că nu vrea la mama lui adevărată. Prin urmare, tribunalul specializat a apreciat că singura culpabilă de eșecul relației părinte - copil este doar mama pârâtă, care a manifestat o lipsă de preocupare crasă față de copilul său, timp de 8 ani și J, în perioada formării personalității copilului său, ceea ce a determinat ruperea legăturilor firești dintre mamă și minor, legătură care în prezent este aproape imposibil de refăcut, cu toate că mama prin poziția pe care și-a exprimat-o în fața instanței ar dori refacerea ei.
2. În cauză nu a fost întocmit raportul prevăzut de art. 14 din Legea nr. 273/2004, din actele și lucrările dosarului rezultând că pârâta refuză orice colaborare cu Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului B, refuză să răspundă la telefon, să se prezinte la sediu pentru a i se cunoaște poziția în legătură cu situația copilului, nu permite angajaților din cadrul direcției să o viziteze la domiciliu. Astfel fiind, instanța de fond, pentru considerentele mai sus evocate, a apreciat că adopția este în interesul superior al copilului, iar mama pârâtă refuză în mod abuziv să-și dea consimțământul la adopție, deși realizează că relația de afecțiune dintre ea și copilul său este aproape inexistentă. în consecință, față de opinia copilului, cu ocazia ascultării sale, concluziile raportului de evaluare al minorului dar și din coroborarea probelor administrate direct în fața instanței( declarațiile asistentului social, declarația asistentului maternal, declarația soțului pârâtei) din care rezultă fără dubiu că mama nu a păstrat legătura cu minorul decât sporadic, nu s-a interesat decât foarte rar de situația lui și nu există o legătură afectivă între mamă și minor, tribunalul specializat a constatat că se impune a se da eficiență prevederilor art. 13 din Legea nr. 273/2004, în sensul de a se trece peste refuzul mamei pârâte de a-și exprima consimțământul la adopție.
3. Atât planul individualizat de protecție cât și raportul de evaluare detaliată stabilesc necesitatea adopției interne a copilului, având în vedere lipsa unei relații de afecțiune reciproce între mamă și minor. De asemenea, rezultă din actele dosarului că nici rudele apropiate ale copilului nu au dorit să se ocupe de creșterea și îngrijirea acestuia. în speță bunicul matern a arătat că nu-și poate asuma sarcina creșterii copilului, dar refuză totodată să dea vreo declarație în scris cu referire la intențiile sale( fila 22).
4. Caracterizarea copilului evidențiază faptul că minorul este un copil inteligent și, dornic să se joace, dar și curios, conștient de imaginea sa, care a învățat să joace nu doar pe scenă ci să facă din viață o scenă, reproducând citate și vorbe de duh auzite la adulți:, Nu este mamă aia care m-a născut ci aceea care m-a crescut", Nu există la prima vedere"etc. îi place sportul, limba română și matematica, este un bun vorbitor și câștigă simpatia și atenția adulților cu ușurință. Minorul a participat la concursul " să fiu vedetă" și a câștigat premiul de popularitate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta (fostă ), solicitând respingerea cererii pentru deschierea procedurii adopției și reintegrarea acestuia în familia naturală.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 385 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta pârâtă invocă condițiile financiare precare care au împiedicat-o să se ocupe de creșterea și educarea minorului și să îl viziteze. Totodată, se evidențiază intenția acesteia de a nu renunța la copilul.
Examinând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține că recursul nu este întemeiat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente.
În cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, în condițiile în care reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Baf ăcut demersuri pentru reintegrarea minorului în familia naturală, care au eșuat din culpa pârâtei, constatându-se lipsa unei relații de afecțiune reciproce între mamă și minor.
Având în vedere că deschiderea procedurii adopției este în interesul superior al copilului, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 23 din Legea nr. 273/2004, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta (fostă ) împotriva sentinței civile nr.95/2009 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și de drept a cauzei dedusă judecății, interpretând judicios probele administrate în cauză și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă (fostă ) împotriva sentinței civile nr. 95/5.08.2009 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.10.2009.
pt.Președinte, - - -, aflată în delegație, semnează președinte instanță, | Judecător, - - - | Judecător, - - |
pt.Grefier, -, aflată în concediu medical, semnează grefier șef secție, |
Red./30.10.2009
Tehnoredact./05.11.2009/ 5 ex.
Jud. fond
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Daniel Marius Cosma
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 4/2008. Curtea de... | Divort. Decizia 1192/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
