Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 4/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 4 CC
Ședința din Camera de Consiliu din data de 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 3: Eliza Marin
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții,ambii domiciliați în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr. 130/19 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D, cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 1, județul D și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN, cu sediul în Târgoviște, tricolorului, nr. 1, județul
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au lipsit recurenții-pârâți, intimații-reclamanți Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, Președintele Consiliului Județean
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare în termenul prevăzut de lege. Pune concluzii de admiterea excepției, să se constate nul recursul declarat de pârâții și.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la 12.08.2009 sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Das olicitat în contradictoriu cu pârâții și și cu reprezentantul legal Președintele Consiliului Județean D, deschiderea procedurii adopției interne pentru copiii, născută la data de 7.03.2007, fiica lui și și, născut la data de 29.03.2004, fiul lui și.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că din cauza lipsei de supraveghere a părinților, la sesizarea Primăriei copiii au fost preluați în regim de urgență în sistemul său de protecție, beneficiind de măsuri de protecție - plasament la asistenți maternali profesioniști conform sentinței civile nr.1166/2.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, respectiv hotărârea nr.296/15.02.2005 a D; că s-a încercat reintegrarea copiilor în familia naturală, însă procesul a eșuat; că deși părinții au vizitat lunar copiii, aceștia au manifestă un total dezinteres și nepăsare în ceea ce privește îmbunătățirile condițiilor materiale și de locuit; că au declarat în repetate rânduri că nu sunt de acord cu adopția copiilor de către o familie, că doresc reintegrarea, că își vor îmbunătăți condițiile de locuit dar nu au făcut nimic în acest sens.
A mai arătat reclamanta că părinții minorilor nu dispun de condiții materiale, financiare și de locuit corespunzătoare, astfel cum a rezultat și din ancheta socială nr.4953/20.07.2009 întocmită de Primăria comunei; că li s-a acordat un ajutor de urgență pentru repararea locuinței, însă banii au fost cheltuiți în alte scopuri; că unul din cei trei minori a fost diagnosticat cu TBC și internat la, ceilalți membri ai familiei fiind luați în evidență și monitorizați în acest sens; că au fost identificate ca rude până la gradul IV bunicii paterni G și care au declarat că nu sunt de acord cu adopția copiilor de către o familie; că planurile individualizate de protecție nr.23388/27.07.2009 și 23333/24.07.2009 stabilesc finalitatea adopției interne, iar deschiderea procedurii de adopție internă este în interesul superior al copilului.
S-au anexat cererii, scutită de taxa judiciară de timbru, conform art.62 din Legea nr.273/2004, în copie, certificatele de naștere ale minorilor, hotărârea nr.296/15.02.2005 a D, sentința civilă nr.1166/2.07.2008 a Tribunalului Dâmbovița, rapoartele de anchetă socială nr.22596/27.07.2009, nr.22418/24.07.2009, rapoartele finale nr.22656/27.07.2009 și 22417/24.07.2009, planurile individualizate de protecție nr.23388/27.07.2009 și 23333/24.07.2009, declarațiile nr.21089 și 21088/13.07.2009, 12000/16.04.2009, 7872/13.03.2009 ale părinților biologici, rapoartele de consiliere nr.21093/13.07.2009, 21091/13.07.2009, 11292/9.04.2009, ancheta socială nr.4953/20.07.2009 întocmită de Primăria, raportul responsabilului de caz nr.18628/18.06.2009, declarațiile nr.20081/30.06.2009 și 11293/9.04.2009 a bunicilor paterni; cărțile de identitate ale părinților.
În drept s-a invocat Legile nr.272/2004 și 273/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și respectiv regimul juridic al adopției.
La termenul din data de 19.08.2009 s-au prezentat părinții minorilor și, pârâții și, care au declarat că nu sunt de acord cu adopția copiilor lor pe care doresc să îi ia acasă; că și-au îmbunătățit situația materială; că au fost ajutați de vecini și neamuri să remedieze situația din casă; că anul trecut au primit bani de la primărie ca să repare casa; că au fost folosit pentru repararea casei numai o parte din bani, de restul cumpărând mâncare pentru a se întreține și că trăiesc din ajutorul social.
Prin sentința civilă nr. 130/19 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, în contradictoriu cu pârâții și și Președintele Consiliului Județean
A încuviințat deschiderea procedurii adopției interne a copiilor, născută la data de 07.03.2007 și, născut la data de 29.03.2004, fiii lui și.
După rămânerea irevocabilă sentinței se va suspenda exercițiul drepturilor și îndatoririlor părintești prin părinții biologici și se va delega exercițiul acestora Consiliului Județean
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că, Legea nr.273/2004 reglementează regimul juridic al adopției, iar la art.2 sunt enumerate o serie de principii ce trebuie respectate în mod obligatoriu, printre care: principiul interesului superior al copilului, principiul creșterii și educării copilului într-un mediu familial și principiul celerității în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției.
. deschiderii procedurii adopției interne se dispune numai dacă instanța constată că părinții copilului și-au exprimat consimțământul la adopție, în condițiile prezentei legi și apreciază că deschiderea acestei proceduri este în interesul superior al copilului ( art.23 alin.2).
Potrivit art.15 alin.1 din lege consimțământul părinților firești se dă în fața instanței judecătorești odată cu soluționarea cererii de deschidere a adopției în mod excepțional,instanța judecătorească poate trece peste refuzul părinților firești de a consimți la adopția copilului, dacă se dovedește, prin orice mijloc de probă, că aceștia refuză în mod abuziv să își dea consimțământul la adopție și instanța apreciază că deschiderea acestei proceduri este în interesul superior al copilului, cu motivarea expresă a hotărârii în această privință ( art.13 din Legea nr.273/2004).
În cauză s-a făcut dovada că minorii, născută la data de 7.03.2007, fiica lui și și, născut la data de 29.03.2004, fiul lui și, s-au aflat în dificultate, fiind instituitămăsura de protecție a plasamentului din anii2008și respectiv2004.
Astfel, prin Hotărârea nr. 3813/07.12.2004 a Comisiei Județene D pentru Protecția Copilului, s-a dispus, la câteva luni de la nașterea minorului, plasamentul acestuia la House of iar prin Hotărârea nr. 296/15.02.2005 a Comisiei Județene D pentru Protecția Copilului, s-a dispus plasamentul minorului la asistent maternal profesionist, măsura de protecție actuală fiind plasamentul la asistentul maternal profesionist, conform sentinței civile nr. 1166/2.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
În ce privește pe copilul, născută la data de 7.03.2007, prin sentința civilă nr. 30/09.01.2008 s-a dispus plasamentul în regim de urgență al acestuia, măsura de protecție actuală fiind plasamentul la asistentul maternal profesionist, conform sentinței civile nr. 1166/2.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
Reclamanta a mai făcut dovada că, deși pe toată perioada măsurii de protecție minorii au fost vizitați de părinți care au declarat că doresc reintegrarea minorilor în familie și care au fost consiliați cu privire la reintegrarea copiilor și necesitatea îmbunătățirii condițiilor materiale și de locuit, nu a fost posibilă reintegrarea minorilor întrucât părinții nu au făcut nici un progres în îmbunătățirea condițiilor de locuit, în ciuda faptului că li s-au dat mai multe termene și au beneficiat de ajutoare din partea comunității locale iar bunicii paterni G și au menționat că au o vârstă înaintată și nu au condiții materiale și de locuit pentru a se ocupa de creșterea celor doi copii, fiind de acord cu adopția acestora.
De asemenea, din ancheta socială întocmită la domiciliul părinților copiilor și și din raportul cu privire la situația familiei naturale a copiilor a reieșit că din căsătoria celor doi au rezultat 7 copii și anume: (în vârstă de 21 de ani), G, în prezent salariat, care a fost crescut de bunicii paterni de la vârsta de 4 ani, care a stat de mic la, aflându-se în prezent în plasament la o familie din D, în vârstă de 1 an și în vârstă de 11 ani, care au fost preluați în regim de urgență, care a fost preluat în regim de urgență în anul 2004 din cauza lipsei de supraveghere și de 16 ani care nu a mai urmat nicio formă de învățământ; că, în prezent, pârâții locuiesc împreună cu fiul lor și care are doi copii din care unul a fost deja preluat în regim de urgență în luna mai 2008; că aceștia locuiesc într-o casă degradată compusă din 3 camere, aflată într-o stare de igienă necorespunzătoare; că pereții au prezentat crăpături iar plafonul este într-o stare avansată de degradare; că nu exista hrană preparată și nici măcar produse alimentare; că unul din copii -, de 16 ani, a fost diagnosticat recent cu TBC pulmonar, fiind internat de urgență și că banii primiți de la primărie nu au fost folosiți pentru amenajarea locuinței.
Față de cele de mai sus, tribunalul a apreciat împrejurarea că părinții copiilor au refuzat să își asume responsabilitatea creșterii, îngrijirii și educării a cinci din cei șapte copii rezultați din căsătorie și faptul că, de când au fost instituite măsurile de protecție față de cei doi minori, pe parcursul a 5 ani de zile, aceștia nu au depus nici un fel de eforturi pentru a-și îmbunătăți condițiile materiale și de locuit, au constituit elemente de fapt ce au condus la convingerea instanței că refuzul părinților firești de a consimți la adopția copiilor era abuziv, în sensul art.13 din Legea nr.273/2004.
Față de interesul superior al copiilor care reclamă creșterea lor într-un mediu familial, lucru ce nu a putut fi realizat în familia naturală, din cauza pasivității părinților și față de împrejurarea că planurile individualizate de protecție nr.23388/27.07.2009 și nr.23333/24.07.2009 au stabilit ca finalitate adopția internă a copiilor, născută la data de 07.03.2007 și, născut la data de 29.03.2004, fiii lui și, instanța, în temeiul art.22 din Legea nr.273/2004, a admis cererea formulată de reclamantă și a încuviințat deschiderea procedurii adopției interne a copiilor.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D urma a identifica în termen de un an o persoană sau o familie d e adopție corespunzătoare pentru copii.
După rămânerea irevocabilă a hotărâri, drepturile și obligațiile părintești ale părinților firești, se suspendă, urmând a fi exercitate de către Consiliul Județean D conform art.23 alin.3 lit. a din Legea nr.273/2004.
Împotriva sus menționatei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții și, susținând că hotărârea este nelegală și netemeinică, dar fără a arăta motivele pentru care au formulat această cale de atac.
La termenul de judecată din data de 24 nov. 2009, nici recurenții și nici un eventual apărător al acestora nu s-au prezentat în instanță, iar Reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare față de împrejurarea că sentința civilă nr. 130/19 aug. 2009 a fost comunicată recurenților la data de 29 septembrie 2009, conform dovezilor existente în dosarul Tribunalului Dâmbovița ( filele 38-39) și nu s-au formulat motivele de recurs deși recursul s-a declarat în termen.
Având în vedere că s-au încălcat prevederile art. 303 Cod procedură civilă, conform cărora recursul trebuie motivat prin cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, care în speță este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, respectiv de la 29 septembrie 2009, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă în baza cărora nemotivarea recursului în termenul legal atrage nulitatea acestuia în afara cazurilor în care se constată incidența unor nulități de ordine publică care să afecteze legalitatea hotărârii.
Cum în speță nu s-au constatat astfel de nulități, urmează ca față de dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă să se admită excepția invocată și să se constate nul recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului invocată de Reprezentantul Ministerului Public.
Constată nul recursul declarat de pârâții, ,ambii domiciliați în comuna, județul D, împotriva sentinței civile nr. 130/19 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 1, județul D și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN, cu sediul în Târgoviște, tricolorului, nr. 1, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
C - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier CM
6 ex./25 nov. 2009.
f-- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim, Eliza Marin
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 535/2009. Curtea... | Divort. Decizia 233/2009. Curtea de Apel Tg Mures → |
|---|
