Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 402/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 402
Ședința publică din data de 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
- - -
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat reclamanta, domiciliată în Târgoviște, str.- -.51,.A,.4, județ D, împotriva sentinței civile nr. 18 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în Târgoviște, str.- -.51,.A,.4, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă și intimatul pârât.
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-au depus: întâmpinare din partea intimatului iar din partea numitei Rinca concluzii scrise.
Se înmânează recurentei reclamante un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimatul pârât.
Părțile prezente având cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea recursului.
Recurenta reclamantă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, prin motivele depuse la dosar în sensul admiterii acțiunii de adopție.
Intimatul având cuvântul solicită admiterea recursului și să fie dat spre adopție recurentei reclamante- acestuia care l-a crescut și educat astfel cum a arătat și prin întâmpinarea formulată.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul pune concluzii de admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal pentru a se pronunța o hotărâre legală și temeinică.
URTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr- la data de 16.12.2008, reclamanta a chemat în judecată pe tânărul, solicitând încuviințarea adopției acestuia.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost în îngrijirea sa și a mamei ei încă de la vârsta de 1 an și J; că după ce acesta a împlinit vârsta de 6 ani, minorul i-a fost dat în plasament iar prin sentința civilă nr. 1002/04.06.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis prelungirea măsurii de protecție instituită prin sentința civilă nr. 1092/2005 a aceleiași instanțe de judecată întrucât acesta frecventează o formă de învățământ de zi; că minorul a fost crescut de ea iar părinții biologice nu s-au interesat de el și nici nu au păstrat legăturile cu propriul copil.
S-au anexat la cerere hotărârea nr. 1786/07.04.1998 a Comisiei Județene pentru Protecția Copilului; sentința civilă nr. 1002/04.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr- prin care s-a dispus prelungirea măsurii de protecție instituită prin sentința civilă nr. 1092/2005 a Tribunalului Dâmbovița; decizia nr. 254 din 23 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care s-a admis recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1239/25.09.2006 a Tribunalului Dâmbovița, s-a casat sentința și s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecată; sentința civilă nr. 1092/2005 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 6232/2005; cărțile de identitate ale reclamantei și pârâtului; certificatele de naștere ale reclamantei și pârâtului.
La cererea reclamantei, au fost audiați martorii G și.
Reclamanta a depus în copie certificatele medicale și de cazier judiciar, raport de reevaluare a plasamentului pârâtului ; două state de salarii.
La termenul din 04.02.2009, reclamanta a precizat că nu înțelege să se judece cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului D și că solicită ca pârâtul să ia numele său de familie, să se facă cuvenitele mențiuni în actul de naștere al pârâtului și să elibereze un nou certificat de naștere pentru acesta în conformitate cu noua stare civilă.
La același termen, constatând că în cauză nu au fost introduși în cauză și părinții biologici ai pârâtului, tribunalul a repus cauza pe rol în vederea punerii în discuția părților a necesității introducerii în cauză a părinților biologici ai pârâtului.
La ultimul termen de judecată din 25.02.2009, în virtutea rolului său activ, în conformitate cu dispozițiile art. 129 Cod procedură civilă, tribunalul a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a părinților biologici ai pârâtului.
Părțile au învederat instanței că nu sunt de acord cu introducerea în cauză a părinților biologici ai pârâtului, arătând că nu este necesară în cauză.
Tribunalul a luat act de aceste precizări și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, a pronunțat sentința civilă nr.18 din 25 februarie 2009,prin care a respins cererea formulată de reclamantă, astfel cum a fost precizată, reținând că potrivit art. 5 alin. 3 din Legea nr. 273/2004, "persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității", iar prin art. 12 alin. 4 din Legea nr. 273/2004 se prevede că în cazul adopției prevăzute la art. 5 alin. 3 nu este necesar consimțământul părinților firești ai copilului.
Cu toate acestea, tribunalul a apreciat că în condițiile în care, potrivit art. 1 din Legea nr. 273/2004, prin adopție încetează legăturile de rudenie între cel adoptat și părinții firești și restul rudelor firești, este necesar să fie introduși în cauză și părinții firești, dacă aceștia sunt în viață, pentru a le da acestora posibilitatea de a se apăra și pentru a le face opozabilă hotărârea judecătorească prin care ar urma să se încuviințeze adopția, cu atât mai mult cu cât admiterea acțiunii ar avea și efecte patrimoniale cum ar fi încetarea vocației succesorale a acestora la eventuala moștenire a pârâtului ori încetarea obligației legale de întreținere a pârâtului față de părinții săi firești, obligația revine acestuia în baza dispozițiilor art. 86 alin. 1 Codul familiei.
Față de cele reținute s-a respins cererea astfel cum a fost precizată, întrucât împotriva voinței părților instanța nu poate introduce în cauză alte persoane iar în cadrul procesual fixat de reclamantă tribunalul nu poate admite cererea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că n mod greșit s-a respins cererea de încuviințare a adopției și s-a reținut de instanța de fond că recurenta s-a opus introducerii în cauză a părinților biologici ai celui ce urma să fie adoptat, că în realitate nu a existat o astfel de opoziție dar că nici nu era necesar introducerea în cauză a acestor persoane față de dispozițiile art.12 alin.4 din Legea nr.273/2004 în conformitate cu care consimțământul părinților biologici ai majorului pentru care se formulează cerere de adopție nu este necesar.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză Curtea constată că recursul de față este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Prin acțiunea formulată, reclamanta recurentă a solicitat încuviințarea adopției numitului, major, care de la vârsta de un an și Jaf ost crescut de aceasta.
Din actele dosarului rezultă că minorul a fost dat în plasament reclamantei prin sentința civilă nr. 1092/2005 a Tribunalului Dâmbovița și această măsură de protecție a fost prelungită conform sentinței civile nr. 1002/4 iunie 2008 a aceluiași tribunal, avându-se în vedere că în acest sens era interesul minorului care la acel moment urma o formă de învățământ la zi, a fost crescut de reclamantă, părinții biologici ai acestuia neinteresându-se de el.
Deși instanța de fond reține corect situația de fapt consideră că nu poate fi încuviințată adopția pentru că părinții biologici ai intimatului nu și-au dat consimțământul la adopție chiar dacă acest consimțământ nu este necesar, dar față de efectele pe care le are o asemenea măsură, instanța de fond a considerat că se impunea a fi introduși în cauză părinții firești spre a le da posibilitatea să se apere și pentru a le face opozabilă hotărârea în situația încuviințării adopției.
O atare reținere din partea instanței de fond este contrară dispozițiilor legale respectiv art.12 alin.4 din Legea nr.273/2004 în conformitate cu care în cazul adopției prevăzută de art.5 alin.3 din aceeași lege, respectiv în cazul adopției majorului nu este necesar consimțământului părinților firești ai copilului.
În condițiile în care legea arată în textul menționat că un astfel de consimțământ al părinților firești nu este necesar, instanța a făcut o aplicare greșită a
textului de lege și a ignorat faptul că această adopție este în interesul adoptatului, care așa cum s-a arătat mai sus a fost crescut de reclamanta recurentă, care i-a asigurat tot climatul necesar unei familii și condiții materiale corespunzătoare, intimatul fiind de acord cu adoptarea sa de către recurentă.
Că părinții biologici ai adoptatului nu s-au mai interesat de acesta rezultă din faptul că prin cererea pe care mama naturală a depus-o la dosar în recurs, acesta și-a manifestat acordul cu încuviințarea adopției precizând că, cu mulți ani în urmă a consimțit și pentru luarea copilului în plasament de către recurentă.
În aceste condiții nu se impunea nici introducerea în cauză a părinților biologici așa cum greșit a reținut instanța de fond, astfel că pentru motivele arătate recursul de față este fondat, în cauză fiind incidente motivele de modificare a hotărârii prevăzute de art.304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă, urmând ca în conformitate cu dispozițiile art.312 pct.2 Cod pr.civilă să fie admis, pe cale de consecință să se modifice în tot sentința în sensul ca pe fond să se admită acțiunea și să se încuviințeze adopția majorului de către reclamanta recurentă.
Urmează a se dispune ca pe viitor adoptatul să poarte numele adoptatoarei, acela de,", a se efectua cuvenitele mențiuni în registrul de stare civilă și a se emite un nou act de naștere pentru acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta domiciliată în Târgoviște, str.- -.51,.A,.4,județ D, împotriva sentinței civile nr. 18 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul pârât, cu același domiciliu și în consecință;
Modifică în tot susmenționata sentință și pe fond:
Admite acțiunea formulată de reclamanta recurentă.
Încuviințează adopția intimatului pârât, fiul lui și, născut la 16 iunie 1988, în Târgoviște, CNP -, de către reclamanta recurentă, fiica lui și, născută la 30 august 1955 în comuna, județ D, CNP -.
Încuviințează ca adoptatul să poarte în viitor numele adoptatoarei, acela de.
Dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul de stare civilă și eliberarea unui nou act de naștere pentru adoptat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. EM/BA
2 ex./6.05.2009
f- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
| ← Stabilire domiciliu minor. Decizia 102/2009. Curtea de Apel... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 776/2009. Curtea... → |
|---|
