Divort. Decizia 1181/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1181
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pîrjol Năstase Doru Octavian JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine a venit spre pronunțare recursul civil promovat de recurentul-pârât și recursul formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 118/AC din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 07 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CU RTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.118/AC pronunțată de tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2418/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut în considerentele hotărârii următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2418 din data de 20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamța fost admisă în parte acțiunea civilă de divorț și cererea reconvențională formulată de reclamantul -pârât, domiciliat în comuna, sat, comuna, județul N, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă, domiciliată în comuna, sat, ( la fam. ) și în consecință:
S-a desfăcut căsătoria încheiată între părți la data de 04.11.1991 și înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei com., județul N, sub nr. 45 din 04.11.1991 din vina ambelor părți.
Au fost încredințați reclamantului-pârât, spre creștere și educare, minorii, născut la data de 14.03.1999 și, născută la data de 07.02.1993.
A fost încredințat pârâtei-reclamante minorul, născut la data de 21.02.2007.
A fost obligată pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât, în favoarea minorilor și, a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 160 lei, câte 80 de lei pentru fiecare minor, începând cu data introducerii acțiunii - 08.08.2008 - și până la majoratul minorilor.
A fost obligat reclamantul-pârât la plata către pârâta reclamantă, în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreținere, în cuantum de 80 de lei, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri - 20.11.2008 - și până la majoratul minorului.
S-a dispus ca pârâta-reclamantă să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de "".
Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți în cauză.
Judecătoria a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamantul a chemat- în judecată pe pârâta solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se desfacă căsătoria încheiată între părți din vina pârâtei și să-i fie încredințați spre creștere și educare minorii, și -.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de 04.11.1991, iar din căsătorie au rezultat trei copii:, născută la data de 07.02.1993, născut la data de 14.03.1999 și, născut la data de 21.02.2007.
Pârâta a părăsit domiciliul comun din septembrie 2007, până la data de 02.01.2008, apoi din 18.04.2008 până în prezent nu a mai revenit, locuind la concubinul său, fără a se îngriji de copii și fără aoi nteresa familia.
De 4 luni pârâta nu s-a mai interesat de cei trei copii, deși locuiește în același sat și a uitat că a lăsat acasă un copil de 1 an și 2 luni, căruia îi era necesară îngrijirea specială, fiind atât de mic.
Datorită stărilor de beție și scandalurilor făcute de pârâtă, plecării de la domiciliu nejustificate și relațiilor extraconjugale, relația de cuplu s-a destrămat definitiv și iremediabil, lipsind afecțiunea și respectul.
Cei trei copii minori sunt în grija sa, doi din ei fiind elevi la școala din.
La data de 22.09.2008, pârâta a formulat cerere reconvențională solicitând desfacerea căsătoriei din vina reclamantului-pârât iar minorii să-i fie încredințați ei spre creștere și educare.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă a arătat următoarele:
A plecat din locuința comună în perioada septembrie 2007 - 02.01.2008 împreună cu minorul, din cauza bătăilor primite de la soțul ei pe fondul consumului excesiv de alcool. Acesta a întreținut extraconjugale de mai mult timp și chiar în prezent locuiește cu altă femeie în locuința edificată de ei.
Pe data de 18.04.2008 a fost alungată din locuința comună de soțul ei care provoca numeroase scandaluri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit la data de 04.11.1991, din căsătoria acestora rezultând minorii, născută la data de 07.02.1993, născut la data de 14.03.1999 și, născut la data de 21.02.2007.
De aproximativ 2 ani și au apărut neînțelegeri între soți din cauza amândurora, respectiv de mai multe ori reclamantul a lovit- pe soția sa și a alungat- din locuința comună.
Pe de altă parte, reține instanța, pârâta nu se preocupa de gospodărie și de copii, aceasta inițiind relații de concubinaj cu altă persoană.
De aproximativ 3 luni, părțile sunt despărțite în fapt, în prezent fiecare intrând în relații de concubinaj cu alte persoane și nici una din părți nu a încercat să reia conviețuirea.
În prezent, cei trei copii minori se află în întreținerea reclamantului-pârât.
Față de această situație de fapt reținută din declarațiile martorilor, și, concluziile anchetei sociale efectuate în cauză și certificatele de stare civilă depuse la dosar, prima instanță apreciază că relațiile de familie sunt grav vătămate și în consecință, în baza art. 37 alin. 2 și art. 38 alin.1 Codul familiei a admis în parte cererea principală de divorț și cererea reconvențională și a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți din vina ambilor soți.
Potrivit dispozițiilor art.42 alin.1 Codul familiei minorii, născută la data de 07.02.1993 și, născut la data de 14.03.1999, au fost încredințați reclamantului - pârât, iar minorul, născut la data de 21.02.2007, a fost încredințat pârâtei-reclamante, având în vedere concluziile anchetei sociale efectuate în cauză, declarațiile martorilor audiați, opțiunea minorilor și, audiați în instanță, care a solicitat să fie încredințați tatălui, în parte opțiunea părților, cât și vârsta minorului care, la vârsta sa, are mai mare nevoie de a fi îngrijit de mamă.
Potrivit dispozițiilor art. 86 și 94 Codul familiei a obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât, în favoarea minorilor și a unei pensii lunare de întreținere, începând cu data formulării acțiunii - 08.08.2008 și până la majoratul celor doi minori și de asemenea, a obligat pârâta -reclamantă la plata către reclamantul -pârât, în favoarea minorului a unei pensii lunare de întreținere, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la majoratul minorului, cuantumul fiind stabilit în funcție de venitul minim pe economia națională, având în vedere că ambele părți nu sunt salariate.
În baza art. 40 alin. 3 Codul familiei s-a dispus ca pârâta-reclamantă să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de "".
În baza art. 274 și art. 276 Cod procedură civilă, au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți în cauză.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul - pârât, solicitând schimbarea în parte a acesteia, în sensul de a-i fi încredințat spre creștere și educare și minorul, născut la data de 21.02.2007, cu consecința obligării intimatei-pârâte la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestuia.
În motivarea cererii de apel, reclamantul invocă următoarele împrejurări de fapt:
Acesta contestă sentința sub aspectul încredințării minorului la pârâta-reclamantă, deoarece aceasta nu a mers să viziteze copilul, lăsându-l în grija tatălui, abandonându-l de la vârsta de 1 an și 2 luni, fără a trimite vreo sumă de bani pentru acesta.
Solicită reaprecierea probatorului administrat, respectiv să se constate că minorii (frați) nu pot fi despărțiți.
Arată că mama copiilor nu are un domiciliu, nu are un serviciu stabil, astfel că minorul nu ar avea unde locui și nici cine să-l întrețină. Din cuprinsul anchetei sociale rezultă că minorul este bine îngrijit, că are condițiile de creștere și educare necesare.
Intimata, a formulat întâmpinare prin care solicită menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, ca fiind legală și temeinică, că nu este de acord cu motivele prezentate de reclamant prin cererea de apel, că acesta nu a lăsat-o niciodată să vadă copilul, apelantul fiind interesat de încasarea unei sume de 8 mil. lei concediu pentru copil, că acesta dorește să o pună într-o ipostază față de ceilalți copii, că apelantul dorește să creeze posibilitatea învinuirii ei de abandon de familie și părăsirea domiciliului conjugal.
Mai arată intimata că ancheta socială întocmită de primăria comunei constată că aceasta poate crește copilul în condiții optime.
Analizând apelul declarat de reclamant, Tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Este de necontestat că și reclamantul apelant poate oferi copilului condiții oprime de creștere și educare, însă, întemeiat a apreciat prima instanță că, în raport de criteriu vârstei, doi ani în prezent, este în interesul acestuia să fie crescut și educat de mama sa.
Nu există nici un impediment la încredințarea minorului mamei acestuia, atât martorii audiați, propuși de pârâtă, și mai ales concluziile anchetelor sociale efectuate la prima instanță și în apel, recomandă încredințarea copilului la mamă.
Afirmația apelantului referitoare la dezinteresul mamei față de copii, este contrazisă de declarația martorei și de concluziile anchetei sociale, dar și de însăși cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă, prin care a solicitat să-i fie încredințați minorii spre creștere și educare.
Din cuprinsul anchetei sociale întocmită în apel, reiese că mama copilului îi poate oferi acestuia condiții de locuit și că aceasta figurează în registrul agricol, împreună cu apelantul-reclamant, cu o casă și 0,57 ha teren. De asemenea, nu rezultă că aceasta ar fi în incapacitate de a munci pentru a-i asigura fiului său cel mic condițiile unui trai decent.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs reclamantul și pârâta .
Acesta a invocat ca temei de drept în susținerea recursului dispozițiile art.304 pct.7, 8, 9 Cod procedură civilă criticând în fapt:
- încredințarea minorului mamei;
- reținerea culpei comune la destrămarea căsătoriei.
Pârâta a solicitat prin recursul declarat ca prin hotărârea ce se va pronunța să-i fie încredințați toți minorii.
Privitor la pârâta, recursul declarat de aceasta se constată a fi tardiv având în vedere faptul că hotărârea recurată i-a fost comunicată potrivit dovezii de comunicare aflate la fila 26 dosar tribunal la 24.06.2009, iar recursul a fost depus la 16.09.2009, mult peste termenul de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamantul - critica privind reținerea culpei comune la destrămarea căsătoriei nu poate fi examinată în recurs având în vedere faptul că aceasta nu a constituit motiv de apel.
Privitor la cea de a doua critică adusă hotărârii pronunțate în apel, curtea constată a fi justificată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Măsura încredințării copilului minor unuia dintre părinți trebuie să aibă la bază criteriul interesului superior al minorului.
Analizat acest criteriu în contextul situației de fapt astfel cum ea a fost dovedită cu probele administrate în cauză, curtea apreciază că este în interesul minorului ca acesta să fie încredințat tatălui. De mai bine de un an cei trei minori locuiesc împreună cu tatăl lor, care potrivit anchetei sociale efectuate la instanța de fond oferă condiții materiale pentru creșterea și îngrijirea minorilor.
Esențial în cauză este necesar a se examina însă planul afectiv al dezvoltării minorului care se află la o vârstă când echilibrul său afectiv este în plină formare și are nevoie de un mediu plin de afecțiune și încredere.
Această condiție, se apreciază că este îndeplinită prin stabilitatea mediului în care s-a aflat, prezența permanentă a celor doi frați mai mari și a tatălui.
Scoaterea copilului din acest mediu care i-a conferit un echilibru emoțional, pentru a fi încredințat mamei, este evident că l-ar afecta în mod negativ și pentru acest considerent urmează a fi admis recursul și a dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Respinge ca tardiv recursul formulat de recurenta împotriva deciziei civile nr. 118/AC din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de recurentul-pârât împotriva deciziei civile nr. 118/AC din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că admite apelul.
Schimbă în parte hotărârea apelată în ceea ce privește încredințarea minorului.
Încredințează recurentului-reclamant pe minorul și obligă recurenta-pârâtă să plătească pentru minor o pensie de întreținere în cuantum de 80 lei lunar începând cu data pronunțării hotărârii și până la majoratul minorului.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Obligă recurenta-pârâtă să plătească recurentului-reclamant 619,50 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat și taxe timbru.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 14.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.-
red. dec.apel - /
red.dec.rec.- /21.10.2009
Tehnored.BC/4 ex/21.10.2009
Președinte:Pîrjol Năstase Doru OctavianJudecători:Pîrjol Năstase Doru Octavian, Viziteu Camelia
| ← Divort. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Bacau | Reintegrare în familie. Decizia 77/2008. Curtea de Apel Alba... → |
|---|
