Divort. Decizia 1281/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1281
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 3: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 182 din 15 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 496 din 28 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta și autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL, având ca obiect divorț.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul pârât, lipsind intimata reclamantă și autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: intimata reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, arătând că nu are posibilitatea achitării pensiei de întreținere întrucât, din motive medicale, nu se poate angaja.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea la 16 dec.2008 reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul în contradictoriu cu autoritatea tutelară Consiliul Local, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 10.12.2003, încredințarea spre creștere și educare a minorului, născut la data de 8.05.2004, obligarea pârâtului la pensie de întreținere în favoarea minorului, revenirea sa la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ""și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 10.12.2003, din relațiile de căsătorie rezultând minorul, născut la data de 8.05.2004.
S-a arătat că în prezent relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate între părți, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei xerocopia certificatului de căsătorie al părților, certificatul de naștere al minorului și cărțile de identitate ale părților.
În ședința publică din 7.01.2009 s-a luat o declarație comună părților, aceștia solicitând desfacerea căsătoriei prin pronunțarea unei hotărâri nemotivate și să se încuviințeze înțelegerea lor privind încredințarea minorului reclamantei spre creștere și educare, iar pârâtul să fie obligat la pensie de întreținere în funcție de venitul minim pe economie în favoarea minorului.
Prin sentința civilă nr. 496 din 28 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Tg.J în dosarul nr- a fost admisă acțiunea civilă, cu precizarea ulterioară, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 10.12.2003 și înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei comunei, jud. G, sub nr. 67/10.12.2003.
S-a încuviințat înțelegerea părților privind încredințarea minorului, născut la data de 8.05.2004 spre creștere și educare mamei reclamante și a fost obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere în cuantum de 150 lei lunar, în favoarea minorului, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la majoratul acestuia iar după desfacerea căsătoriei s-a dispus ca reclamanta să poarte numele avut anterior, respectiv ""
Împotriva sentinței a declarat apel apelantul pârât criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în ceea ce privește cuantumul obligației de întreținere stabilit de instanță în favoarea minorului.
A motivat că, nu realizează nici un venit deși a încercat și în Italia să-și găsească un loc de muncă.
Prin decizia civilă 182 din 15 martie 2009 Tribunalului Gorjs -a respins apelul ca nefondat.
Tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt ca fiind cea rezultată din actele dosarului și a aplicat corect disp.art. 94 din codul familiei, fiind fără relevanță susținerile apelantului pârât că nu realizează venituri de vreme ce nu s-au produs dovezi că acesta nu ar fi de muncă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, motivând că nu poate achita pensia de întreținere deoarece este bolnav de tuberculoză pulmonară, este permanent internat și se află sub tratament, fiind astfel incapabil de muncă. S-a solicitat ca pe perioada internărilor în spital să nu fie obligat la plata pensiei de întreținere, iar în restul perioadei de timp să fie micșorat cuantumul obligației.
La data de 16.10.2009 intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Recursul nu este fondat și urmează a fi respins.
Art. 86 din codul familiei stabilește că între părinți și copii există obligația de întreținere, descendentul minor având dreptul la întreținere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află.
Potrivit art. 42 alin. 3 codul familiei, odată cu pronunțarea divorțului și încredințarea copiilor minori, instanța trebuie să stabilească și care este contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, cuantumul obligației fiind stabilit, conform art. 94 codul familiei, potrivit cu nevoia celui ce o pretinde și cu posibilitățile celui ce urmează aop lăti, până la o pătrime din câștigul lunar din muncă pentru un copil.
În ipoteza în care debitorul obligației de întreținere nu deține proprietăți imobiliare și nu are niciun loc de muncă, pensia de întreținere datorată descendentului minor se va stabili luând ca bază de calcul venitul minim pe economie.
Cum obligația de întreținere este stabilită legal iar nevoia în care se află minorul este prezumată de lege datorită vârstei sale și incapacității de a se întreține singur, părintele căruia nu i-a fost încredințat minorul nu se poate sustrage de la obligația de plată a pensiei de întreținere motivând că se află, la rândul său, în stare de nevoie și nu obține venituri din muncă.
În speță, recurentul a susținut că este bolnav, a depus la dosar adeverința 1199/17.06.2009 din care rezultă că este bolnav de tuberculoză pulmonară și din data de 18.06.2009 se află sub tratament, însă nu a făcut dovada internărilor în spital. De altfel, chiar dacă pârâtul se află în stare de incapacitate de muncă, determinată de starea precară a sănătății, el are obligația de a întreține pe minorul rezultat din căsătorie, care, la rândul său, are nevoie de sprijin material, drepturile și obligațiile părintești cu privire la minor continuând să fie exercitate și de pârât.
Instanțele de fond au avut în vedere venitul minim pe economie, în raport de care au stabilit întinderea obligației de întreținere, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 86 și 94 din codul familiei.
Ca urmare, apărările pârâtului nu pot duce la modificarea hotărârilor anterioare, ele nefiind motive de nelegalitate a deciziei din apel, potrivit art. 304 Decizia atacată fiind legală, în temeiul art. 312 recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr. 182 din 15 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimata pârâtă Autoritatea Tutelară - Consiliul Local, jud.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. /tehnored. GI
2ex/17.11.2009
Jud apel,
fond.
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin, Costel Drăguț
← Plasament. Decizia 78/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 38/2009. Curtea de... → |
---|