Divort. Decizia 21/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 21
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Iolanda Mioara Grecu
JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, cu domiciliul ales la familia, în comuna Z, sat. Z, cod poștal -, județul B, împotriva deciziei civile nr.276 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la familia, în comuna Z, sat. Z, cod poștal -, județul B și autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI Z, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul pârât OG, lipsind intimata reclamantă și autoritatea tutelară Primăria comunei
Procedura îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul pârât, având personal cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului pârât în susținerea recursului.
Recurentul pârât OG, având personal cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum fost formulat, modificarea deciziei atacate, în sensul încredințării minorului, menționând, totodată că acesta se află în prezent în domiciliul său unde este bine îngrijit și educat.
De asemenea, solicită compensarea cheltuielilor de întreținere.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul solicitând OG ca prin hotărârea ce se va pronunța să se declare desfăcută căsătoria încheiată între părți la data de 11.05.2004, să se dispună ca după divorț reclamanta să-și reia numele avut anterior căsătoriei și să-i fie încredințați minorii -născut la 23.11.1991 și născut la 2.07.1997, spre creștere și educare.
În motivarea acțiunii s-a arătat că părțile s-au căsătorit în anul 2004 după ce au întreținut relații de concubinaj din anul 1990.Din aceste relații au rezultat doi copii. Domiciliul comun al părților a fost în comuna Z, sat la părinții pârâtului de unde în luna august 2005 s-a produs despărțirea în fapt.
Destrămarea relațiilor de familie s-a datorat conduitei pârâtului, care refuza să muncească și să contribuie cu bani la întreținerea familiei, reclamanta susținând că era singura care se ocupa de educația copiilor și pregătirea școlară a acestora.
Pentru a asigura copiilor cele necesare existenței, anumite perioade de timp reclamanta a lucrat în Italia de unde aducea bunuri și bani. În ultimul an și pârâtul a plecat la muncă în străinătate însă nu a trimis niciodată bani și nu s-a interesat de creșterea și educarea copiilor.
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a OG chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună să-i fie încredințat spre creștere și educare a minorului - născut la 2.07.1997, iar minorul să-i fie încredințat pârâtei.
În motivarea cererii s-a arătat că de la data despărțirii în fapt minorul a rămas în întreținerea pârâtei, iar - în întreținerea sa. De atunci și până în prezent minorul se află la el, are condiții bune de locuit, iar când este la serviciu de creșterea și educarea minorului se ocupă mama sa.
Prin încheierea de 24.04.2008 instanța a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- al Judecătoriei Buzău conform art.164 Cod proc.civ.
Prin sentința civilă nr. 2968 din 22.05.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul OG, s-a admis cererea conexă și s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între părți la data de 11.05.2004, din vina ambilor soți, i-a fost încredințat mamei reclamante spre creștere și educare minorul, iar tatălui pârât minorul, compensându-se cheltuielile de întreținere ale minorilor.
Prin aceeași sentință s-a dispus ca reclamanta să-și reia numele avut anterior căsătoriei acela de"", fiind obligat pârâtul la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că relațiile dintre părți sunt grav și iremediabil vătămate astfel că este imposibilă continuarea căsătoriei, vinovați de destrămarea relațiilor de familie fiind ambii soți.
În ce privește încredințarea minorilor instanța a reținut că ambii soți au avut perioade în care au plecat în străinătate, iar minorii au rămas în grija bunicilor materni și respectiv, paterni.
În ce-l privește pe minorul acesta a locuit în domiciliul tatălui său aproximativ 3 ani, iar când pârâtul a fost plecat în străinătate a rămas în grija bunicilor paterni, astfel că s-a apreciat că la încredințarea minorilor nu se poate ignora împrejurările legate de condițiile materiale, de mediul în care au trăit și s-au dezvoltat minorii de la despărțirea celor doi soți.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta-pârâtă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel s-a susținut că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul rezolvării capătului de cerere privind încredințarea copiilor minori, întrucât nu s-a făcut o apreciere judicioasă a probelor și nu s-au avut în vedere interesele minorilor, starea de fapt care exista la data despărții respectiv anul 2005 când ambii copii locuiau cu apelanta la părinții săi.
S-a susținut de apelantă că și în perioada în care a fost plecată în străinătate a trimis minorilor bani, pachete și a păstrat telefonic legătura cu aceștia contrar atitudinii pârâtului care a manifestat dezinteres față de sentimentele și nevoile copiilor.
A mai susținut apelanta că și în prezent minorul este la domiciliul său și dorește să locuiască împreună cu fratele său mai mare -.
Apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și încredințarea și a minorului spre creștere și educare, cu obligarea pârâtului-intimat la plata unei pensii lunare de întreținere pentru minori.
Minorii și au fost audiați în Camera de Consiliu și aceștia și-au exprimat dorința de a locui împreună cu mama lor.
După examinarea sentinței apelate, prin prisma criticilor formulate și a probatoriilor administrate Tribunalul Buzău prin sentința civilă nr.276 din 6 octombrie 2008 a admis apelul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 2968/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât OG, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a încredințat spre creștere și educare pe minorii - născut la 23.11.1991 și - -născut la 2.07.1997 reclamantei-apelante.
Prin aceeași sentință, Tribunalul Buzăua obligat pârâtul-intimat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor în sumă de 160 lei lunar, câte 80 lei lunar pentru fiecare minor, începând cu luna septembrie 2008 și până la majoratul copiilor, sentința fiind executorie de drept în ce privește pensia de întreținere, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței, luând act că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată, reținând următoarele considerente:
Tribunalul Buzăua reținut că, din actele și lucrările dosarului rezultă că apelanta are condiții materiale corespunzătoare pentru creșterea și îngrijirea minorilor și că a fost atașată de aceștia chiar și în perioada în care a fost plecată în străinătate, iar condiția esențială de care instanța trebuie să țină seama, cu ocazia încredințării minorilor, este aceea a interesului superior al acestora, în acest sens, avându-se în vedere vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul părinților față de copii, precum și al minorilor față de părinți.
În speța de față, minorii audiați în Camera de Consiliu, atât la instanța de fond cât și la instanța de apel, și-au exprimat dorința de a rămâne în domiciliul mamei și a crește împreună, cu atât mai mult cu cât, băieți fiind, au interese și preocupări comune. Separarea minorilor în condițiile în care aceștia au dorit constant să fie împreună ar fi de natură să se producă o traumă psihică în sufletul acestora mai ales în condițiile în care s-ar trece la punerea în executare a unei astfel de sentințe.
Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs pârâtul OG, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul, cu domiciliul ales la familia, în comuna Z, sat. Z, cod poștal -, județul B, împotriva deciziei civile nr.276 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la familia, în comuna Z, sat. Z, cod poștal -, județul B și autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI Z, cod poștal -, județul B, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Red.dact.AP/CC
2ex.26.01.2009
apel- Trib.
apel I;
fond- Jud.
fond.
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Iolanda Mioara GrecuJudecători:Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Aurelia
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 907/2009. Curtea de... | Plasament. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Ploiesti → |
|---|
