Divort. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 26/2009
Ședința publică de la 23 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda președinte secție
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.135/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția civilă în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că s-a înregistrat la dosar o cerere prin care reclamanta intimată solicită judecarea cauzei în lipsă, iar în situația în care se va proceda la soluționarea cauzei solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de către instanța de apel, ca temeinică și legală.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă 389/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar civil nr- a fost respinsă acțiunea civilă de divorț formulată de reclamanta împotriva pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că părțile s-au separat, în fapt, de circa 5-6 ani prin plecarea reclamantei în Spania, plecare care a fost apreciată ca o culpă exclusivă a reclamantei în destrămarea căsătoriei, prin încălcarea obligației de a locui împreună, obligație care are la bază și pe aceea de sprijin moral și material reciproc.
Pentru acest motiv și față de lipsa unei acțiuni reconvenționale a pârâtului care să ceară desfacerea căsătoriei din culpă comună sau din culpa reclamantei, instanța de fond a respins acțiune de divorț, întrucât o astfel de acțiune nu se poate sprijini pe culpa reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând schimbarea în tot a acesteia în sensul admiterii acțiunii de divorț astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului s-a arătat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond a avut în vedere doar o parte a declarației martorului audiat în cauză, neluând în considerare restul declarației potrivit căreia anterior plecării reclamantei în Spania, părțile nu se înțelegeau, căsătoria fiind încă de atunci grav vătămată și rezultând din aceasta o stare conflictuală și o culpă a pârâtului, cu privire la care, în repetate rânduri reclamanta i s-a plâns martorului.
În acest sens, apelanta a invocat și o altă acțiune de divorț, promovată în anul 2003, dar retrasă ulterior, acțiune care a făcut obiectul dosarului civil nr. 3515/2003.
În ceea ce privește culpa pârâtului, apelanta a arătat că acesta, pe fondul consumului de alcool, provoca numeroase scandaluri, era violent, adresându-i injurii și cuvinte jignitoare.
Prin decizia civilă nr. 135/A/2008, Tribunalul Alba - secția civilă a admis ca fondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 389/2008 a Judecătoriei Alba Iulia, a schimbat în tot sentința atacată și în rejudecare.
A declarat desfăcută din culpa ambilor soți căsătoria încheiată de părți la data de 10.09.1998 și a dispus ca reclamanta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei.
Au fost respinse cererile de încredințare a minorului rezultat din căsătorie și plata pensiei de întreținere, întrucât acesta a împlinit vârsta majoratului.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:
Din declarațiile martorilor și rezultă cu evidență culpa intimatului - pârât în destrămarea familiei, culpa constând în aceea că, în mod frecvent pârâtul consuma băuturi alcoolice, manifesta violență fizică față de reclamantă, o lovea și o insulta, o alunga de la domiciliul conjugal. Acest comportament pârâtul îl avea în prezența minorului părților.
De asemenea, pârâtul datorită consumului excesiv de alcool, a pierdut mai multe locuri de muncă și chiar au existat mai multe perioade de timp în care nu a avut serviciu, cheltuind și banii reclamantei.
Situația financiară precară și neînțelegerile dintre soți, au determinat-o pe reclamantă să plece la lucru în Spania, de unde trimitea bani soțului pentru întreținerea minorului și pentru a cumpăra terenuri, însă acesta i-a cheltuit nejustificat. În Spania reclamanta a avut contract de muncă pe perioadă determinată, la expirarea căruia s-a întors în țară, dar comportamentul necorespunzător al pârâtului a determinat-o să-și reînnoiască contractul de muncă și să plece în Spania, mai repede decât ar fi dorit.
Din cele de mai sus s-a confirmat chiar o culpă exclusivă a pârâtului în desfacerea căsătoriei, însă pentru a respecta principiul disponibilității, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților din culpă comună, întrucât așa a solicitat reclamanta apelantă, în baza prev. art. 38 Cod fam. și a art. 617 Cod pr. civilă.
Această culpă a pârâtului a fost de altfel confirmată și de declarațiile martorului audiat de instanța de fond, la care se adaugă și acțiunea de divorț ce a făcut obiectul dosarului civil nr. 3515/2003 al Judecătoriei Alba Iulia. La această acțiune reclamanta a renunțat pentru a proteja minorul pe care pârâtul l-a învățat să o amenințe că se va sinucide.
Împotriva deciziei civile nr. 135/A/2008 a Tribunalului Alba - secția civilă a declarat recurs în termen și legal timbrat pârâtul solicitând casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Alba.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamantul arată că nu a fost citat în mod legal la judecata apelului iar administrarea probelor de către Tribunal s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 112, 138 Cod procedură civilă.
Martorii audiați de către Tribunal nu au declarat adevărul iar culpa în desfacerea căsătoriei îi aparține exclusiv reclamantei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 1-5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât recurentul a fost în mod legal citat la judecata apelului, iar încuviințarea probei testimoniale s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce vor urma:
În ce privește primul motiv de recurs invocat, ce se circumscrie prevederilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea constată că susținerile recurentului sunt neîntemeiate odată ce la toate cele trei termene de judecată ale apelului, acesta a fost legal citat la domiciliu, citațiile fiind înmânate părinților săi, conform proceselor verbale încheiate de agenții procedurali.
Faptul că recurentul ar fi efectuat în perioada judecării apelului diverse deplasări în țară pentru perioade mai lungi de timp, așa cum afirmă, nu constituie o împrejurare de natură a atrage sancțiunea nulității conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, atâta timp cât au fost respectate normele de procedură prevăzute de art. 92 alin. 3 Cod procedură civilă.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, circumscris și el dispozițiilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, se constată că instanța de apel în mod corect a administrat probațiunea testimonială solicitată, conform dispozițiilor art. 295 alin. 2 Cod procedură civilă, caracterul devolutiv fiind de esența acestei căi de atac. Cu alte cuvinte, nu numai că legea nu restricționează probațiunea testimonială în apel, așa cum în mod greșit susține recurentul, ci chiar prevede repetarea și completarea ei.
Pentru aceste considerente recursul dedus judecății Curții, urmează a fi respins, conform art. 312 Cod procedură civilă, urmând a fi respinsă ca nedovedită și cererea intimatei de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.135/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția civilă.
Respinge cererea de obligare reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată în recurs formulată de intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 23 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored 2 ex/06.05.2009
apel,
fond
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Sentința... | Supraveghere specializată. Decizia 19/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
