Divort. Decizia 371/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 371
Ședința publică de la 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Jănică Gioacăș
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-pârât împotriva deciziei civile nr.309 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurent avocat; intimata fiind asistată de avocat .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Avocat pentru recurent, depune la dosar chitanța privind plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, împuternicirea avocațială, dovada din care rezultă că la termenul anterior a avut de susținut o altă cauză și nu s-a putut prezenta în instanță, o planșă fotografică și un set de acte sub semnătură privată care sunt comunicate și apărătorului intimatei.
Avocat pentru intimată, depune un set de acte la dosar care au fost comunicate și recurentului prin apărător.
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurent, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea deciziei din apel cu privire la capătul de cerere privind încredințarea minorei. În mod greșit a fost respinsă cererea reconvențională a recurentului cu privire la capătul de cerere privind încredințarea minorei, întrucât recurentul are posibilitatea să se ocupe de educarea și creșterea minorei, acesta a păstrat legătura cu minora de la data când a fost luată de intimată. Pe perioada când recurentul a vizitat minora, bunica maternă nu i-a permis recurentului să stea de vorbă în casă cu minora, acest lucru putând fi făcut pe un timp scurt pe casa scării. recurentul a îngrijit minora aproximativ 1,5 ani până când a fost luată de intimată. maternă a îngrijit minora întrucât mama a fost plecată în străinătate, și nu i se poate da acesteia un drept mai mare de a educa minora. Recurentul fiind în țară, angajat cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată,poate să-i asigure condiții firești de educație și creștere minorei. Solicită a se dispune încredințarea minorei spre creștere și educare recurentului. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimată, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Neamț. Înscrisurile depuse de recurent la termenul de astăzi sunt contradictorii cu actele depuse la dosar de intimată și cu cele existente deja la dosar. Recurentul nu a depus la dosar copia contractului de muncă, deoarece la termenul de astăzi s-a afirmat că recurentul este angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Față de caracterizarea depusă la termenul de astăzi de la Asociația de proprietari care poartă data de 07.02.2009, arată că la acel domiciliu locuiesc părinții recurentului și nu recurentul, fiind apartamentul acestora și nu al recurentului. Intimata are posibilități de a asigura condiții de creștere și educare a minorei. Fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.309 din 20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.657 din 28.02.2008 pronunțată de Judecătoria Roman în contradictoriu cu pârâta.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman sub nr. 3447/291 din 02.08.2007 reclamanta - a solicitat, în contradictoriu cu soțul - pârât -, desfacerea căsătoriei încheiată de părți din vina acestuia, să revină la numele avut anterior căsătoriei și să îi fie încredințată spre creștere și educare minora -, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, fără cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la 13.09.2003 și că din căsătorie s-a născut la 15.11.2004 minora -, că neînțelegerile dintre ei au apărut chiar înainte de încheierea căsătoriei, deoarece cu câteva zile înaintea nunții pârâtul a amenințat-o cu cuțitul, însă a sperat că aceasta a fost doar o întâmplare. Din păcate ulterior s-a dovedit că are o fire violentă și că este un mare consumator de băuturi alcoolice.
A mai arătat că din cauza greutăților materiale la scurt timp după căsătorie au trebuit să se mute la părinții pârâtului, unde locuia și familia fratelui acestuia, și că pentru a face rost de bani pentru o locuință proprie a plecat să muncească în Italia, timp în care pârâtul nu s-a ocupat corespunzător de. Ulterior, când a venit și el în Italia, timp de 3 luni a provocat numai scandaluri și a bătut-o, iar după ce a revenit în țară îi trimitea fotografii din baruri, unde mergea însoțit de minoră. Din acest motiv s-a întors acasă unde a găsit-o pe stând în cușca câinelui, murdară și neîngrijită deși ea a trimis în țară bani și pachete cu haine, iar bunicii paterni încercau să o învețe să bea.
Deoarece minora avea și grave deficiențe în ce privește educația, reclamanta s-a decis să promoveze prezenta acțiune.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în care a solicitat ca desfacerea căsătoriei să se pronunțe din culpa ambilor soți și ca minora să-i fie lui încredințată spre creștere și educare, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea acesteia.
În motivare a arătat că adevărata cauză a neînțelegerilor dintre părți o constituie plecarea reclamantei în Italia în anul 2005, când minora avea doar 6 luni, astfel că el a fost cel care s-a ocupat de creșterea ei. Cu toate acestea, reclamantei - pârâte i-a fost încredințată minora pe cale de ordonanță președințială însă imediat ce a primit-o a lăsat-o în grija mamei ei și a plecat din nou în Italia.
Prin sentința civilă nr. 657 din 28.02.2008 prima instanță a respins cererea reconvențională a pârâtului - reclamant și a admis acțiunea principală a reclamantei - pârâte, a desfăcut din culpa ambilor soți căsătoria acestora, a dispus ca reclamanta - pârâtă să reia numele avut anterior încheierii căsătoriei, căreia i-a încredințat în vederea creșterii și educării pe minora -, cu obligarea pârâtului - reclamant să plătească în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum de 120 lei lunar.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că părțile s-au căsătorit la 13.09.2003 în localitatea R jud. N, căsătoria lor fiind înregistrată în Registrul Stării Civile al acestei localități sub nr. 448 din aceeași dată, și că din căsătorie s-a născut la 15.11.2004 minora -, aflată în prezent în îngrijirea bunicii materne.
A mai reținut că neînțelegerile dintre părți au apărut la puțin timp de la încheierea căsătoriei deoarece pârâtul consuma băuturi alcoolice și provoca frecvent scandaluri, vorbindu-i foarte urât și vulgar reclamantei. În anul 2005 reclamanta a plecat în Italia să muncească iar relațiile dintre soți s-au rupt definitiv. Pârâtul s-a ocupat de minoră o perioadă de timp, iar reclamanta trimitea din străinătate banii necesari creșterii și educării acesteia. Din vara anului 2007 reclamanta a luat minora și a dus-o la mama ei, unde se află și în prezent.
Având în vedere situația de fapt reținută prima instanță a apreciat că între părți relațiile de familie sunt grav vătămate iar căsătoria lor nu mai poate continua, culpa în destrămarea acesteia aparținându-le deopotrivă.
În ce o privește pe minora -, prima instanță a considerat că este în interesul acesteia, legat de necesitatea asigurării unui mediu familial adecvat, propice unei creșteri și educări normale, să fie încredințată reclamantei - pârâte, iar pârâtul - reclamant să fie obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei stabilită în funcție de venitul minim pe economia națională.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul - reclamant, care a criticat-o sub aspectul soluției de încredințare a minorei - reclamantei - pârâte, deoarece timp de aprox. 2 ani el s-a dovedit capabil să o îngrijească, dispune de condiții optime de locuit, care nu se regăsesc la locuința bunicilor materni, unde locuiește de fapt minora.
A mai invocat faptul că ori de câte ori s-a dus să o viziteze pe minoră împreună cu mama sa nu li s-a permis să stea decât 10 - 15 minute în frig, pe casa scărilor, iar acest fapt îl împiedică să păstreze relații în condiții normale cu copilul său.
De asemenea, a mai arătat că sunt nereale susținerile privitoare la faptul că ar consuma în mod exagerat alcool și că ar avea o fire violentă.
Apelul a fost legal timbrat cu 19 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.
Intimata - a depus întâmpinare ( 18 - 19) în care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate la fond.
Analizând motivele invocate tribunalul a apreciat că apelul nu este întemeiat, deoarece apelantul nu invocă atașamentul său față de minoră și nici nu face dovada că ar avea posibilități financiare pentru aoî ntreține. Faptul că timp de aproape 2 ani s-a descurcat cu îngrijirea minorei nu poate constitui un argument în acest sens deoarece, în condițiile în care veniturile pentru întreținerea familiei erau obținute de reclamanta - pârâtă prin munca prestată în Italia, era de datoria lui să se ocupe măcar de creșterea minorei.
Pe de altă parte condițiile de locuit pe care pretinde apelantul că le are constau în apartamentul proprietatea părinților săi din mun. R, în care nu a mai locuit de mai mulți ani, și nici nu a făcut dovada că în prezent obține venituri constante din muncă pentru întreținerea minorei.
Tot astfel, dacă într-adevăr bunica maternă îi restricționează dreptul de a vizita minora apelantul are posibilitatea să promoveze o acțiune pentru stabilirea pe cale judecătorească a unui astfel de program.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 296 teza I pr. civ. tribunalul a respins apelul pârâtului - reclamant ca nefondat iar în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost obligat să plătească intimatei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariul de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs apelantul și în motivare susține că în raport de probele administrate în cauză, situația dată de instanță este în contradicție cu interesul superior al minorei de a fi îngrijită de tatăl său.
Recursul este neîntemeiat.
Potrivit art.5 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
Principiul interesului superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc copiii precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești ( art.2 alin (3) din lege), impunându-se inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului.
Respectând acest principiu, instanța, în raport de probele administrate în cauză, a luat corect măsura încredințării minorei spre creștere și educare mamei, ținând cont de vârsta fragedă a copilului de numai 4 ani și de atașamentul mamei față de minor.
Interesul și grija manifestată de intimată în creșterea și educarea copilului precum și condițiile materiale și morale mai bune față de cele ale reclamantului, sunt argumente ca minora să rămână sub îngrijirea mamei.
Așa fiind, recursul este neîntemeiat și în baza art.312 Cod procedură civilă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul-pârât împotriva deciziei civile nr.309 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Ia act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 06.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.-
red.dec.apel - /
red.dec.rec.- / 28.04.
tehnored. BC/ 2 ex/ 28.04.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Jănică Gioacăș
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 188/2009. Curtea de... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 378/2009. Curtea... → |
|---|
