Divort. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - divorț -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.42
Ședința publică din data de 18 martie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Rusu Maria
JUDECĂTOR 3: Maierean Ana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Noi, nr.866, județul S, împotriva deciziei civile nr. 396 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-, pârât intimat fiind, domiciliat în comuna Straja, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă părțile, reclamanta recurentă fiind asistată de avocat -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat - depune la dosar o caracterizare a minorei, întocmită de educatoarea acesteia și arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau de invocat excepții, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat - solicită admiterea recursului formulat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 396 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, decizie pe care o consideră nelegală și netemeinică și menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria Rădăuți, motivând că din întreg materialul probator rezultă că pârâtul intimat se face vinovat de destrămarea relațiilor de căsătorie, chiar dacă acesta se opune divorțului.
Pârâtul intimat, solicită respingerea recursului, întrucât există șanse de împăcare, precizând că el nu a fost niciodată de acord cu divorțul.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Rădăuți,la data de 26.02.2008 reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, pentru divorț.
În motivare arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la 26 octombrie 2002, iar din relațiile lor a rezultat minora -- însă, datorită comportamentului violent al pârâtului, consumului de alcool și faptului că acesta își neglijează fetița, continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
Pârâtul, prezent în instanță, a arătat că nu este de acord cu acțiunea, întrucât nu sunt temeiuri pentru desfacerea căsătoriei.
Prin sentința civilă nr.2113/8 noiembrie 2008, Judecătoria Rădăuția admis acțiunea, a declarat desfăcută căsătoria din vina pârâtului, a dispus ca reclamanta să revină la numele de "", a încredințat reclamantei spre creștere și educare pe minora _-, născută la 26.08.2003, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de 125 lei.
S-a reținut că neînțelegerile dintre părți au început în contextul în care acestea s-au confruntat cu lipsuri materiale, dar și datorită conduitei pârâtului, care avea atitudine lipsită de responsabilitate față de familie, a schimbat mai multe locuri de muncă și nu contribuie la întreținerea familiei.
De asemenea, la încredințarea minorei s-a avut în vedere că aceasta are o vârstă fragedă și că reclamanta este cea care îi poate asigura condiții materiale și morale necesare unei bune creșteri și educări.
Împotriva sentinței civile a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că nu consideră că are o culpă în desfacerea căsătoriei întrucât el a lucrat în străinătate, a trimis bani acasă iar când s-a întors pentru aol ua și pe reclamantă, aceasta era plecată la părinții săi, refuzând orice dialog, lăsându-l singur în condițiile în care apa i-a distrus casa și bunurile.
Prin decizia civilă nr.396 din 11 noiembrie 2008, Tribunalul Suceavaa admis apelul declarat de pârâtul, a schimbat sentința civilă nr.2113/8 mai 2008 a Judecătoriei Rădăuți și, în consecință, a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
În procesele de divorț în care sunt implicați și copii, se impune stabilirea cauzelor reale ale neînțelegerilor dintre soți și aprecierea judicioasă a temeiurilor cererii și a imposibilității continuării căsătoriei.
În cauză, din concluziile anchetei sociale efectuată, a rezultat că apelantul a fost plecat la muncă în Italia, Portugalia și Spania, în vederea realizării unor venituri care să-l ajute să-și întrețină familia și de a-i asigura copilului condiții mai bune, păstrând în tot acest timp o permanentă legătură cu reclamanta, trimițând bani și bunuri.
Acest aspect este relatat și de sora reclamantei, care confirmă faptul că pârâtul a fost plecat în străinătate la muncă, iar martora - a precizat că atitudinea reclamantei se datorează tatălui acesteia, care a luat-o acasă împreună cu copilul, în timp ce pârâtul se afla la muncă în străinătate.
Ori, faptul că părțile s-au confruntat cu lipsuri materiale nu constituie un motiv de divorț, interesul minorei fiind ca părinții săi să muncească și să locuiască împreună pentru a-i asigura condiții materiale și morale pentru o bună creștere și educare. Împrejurarea că reclamanta este nemulțumită de atitudinea pârâtului față de familie nu este relevantă în declararea divorțului.
De asemenea, nu este de ignorat faptul că pârâtul, întors de la muncă din străinătate fost sinistrat, găsind casa și bunurile luate de apă, dar și părăsit de familie și fără sprijin moral.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că este contrară probelor de la dosar și dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât, din întregul material probator administrat, rezultă că intimatul și-a neglijat cu bună știință obligațiile pe care le avea față de familie și mai ales față de minoră. Acesta a plecat la muncă în străinătate dar, contrar celor reținute de instanța de apel, în acea perioadă nu a asigurat condiții bune familiei, întrucât nu a trimis bani acasă, motivând că este singur printre străini și nu a găsit loc de muncă.
Mai mult, le-a dus să locuiască într-o casă bătrânească, veche de peste 90 de ani, cu o cameră și un hol, pereții și acoperișul casei fiind grav deteriorați, fiind nevoită să se mute cu copilul la părinții săi. A mai arătat că nu corespunde realității împrejurarea relatată de intimat, potrivit căreia atunci când s-a întors acasă și-a găsit casa distrusă de inundații. Intimatul nu a făcut în nici un fel dovada acestor susțineri, dimpotrivă, imobilul în care soții au locuit se află pe deal și nu a fost afectat de inundații.
În mod greșit instanța de apel a reținut că sora intimatului a depus mărturie întrucât aceasta martoră nu a fost audiată în cele două instanțe, mai mult, fratele pârâtului, prezent la S la termenul din 11.11.2008, a refuzat să dea declarație, părăsind sala de judecată. Dacă tribunalul a reluat cauza și martorul a fost audiat în lipsă, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reclamanta a mai arătat că intimatul consuma băuturi alcoolice, era agresiv și o amenința cu moartea pe ea și pe copil, separarea în fapt intervenind pe fondul unor certuri permanente. Faptul că intimatul este o persoană agresivă rezultă și din dosarul de cercetare penală nr. P/- al Postului de Poliție Noi.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, în mod greșit, instanța de apel a admis calea de atac promovată de pârât, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, în concordanță cu probatoriul administrat.
Astfel, în mod întemeiat, prima instanță a reținut că relațiile dintre părți sunt grav și iremediabil vătămate datorită conduitei pârâtului, care manifestat lipsă de respect față de familie și a avut o atitudine necorespunzătoare față de aceasta.
Pârâtul și-a lăsat soți și fiica să locuiască în condiții improprii și a plecat în străinătate să caute un loc de muncă însă acest demers al său nu a fost de natură să îmbunătățească situația familiei, părinții reclamantei fiind nevoiți să o ia pe fiica lor și pe nepoată la domiciliul lor, pentru ca acestea să beneficieze de condiții corespunzătoare de trai.
Aceste aspecte rezultă din declarațiile martorilor și, însăși mama pârâtului, martora - recunoscând că soții nu s-au înțeles cât au stat împreună, între ei fiind certuri și reproșuri.
Martora -, audiată în apel, în prezența reclamantei, nu a relatat aspecte din viața cuplului, în raport de care să se aprecieze că relațiile dintre părți pot continua, aceasta exprimându-și propria părere privitor la persoana pârâtului.
Situația reținută de instanța de apel, conform căreia la întoarcerea din străinătate, pârâtul și- găsit casa și lucrurile luate de apă, nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă. Dealtfel, acesta locuia cu părinții anterior căsătoriei, iar casa bătrânească în care s-a mutat cu reclamanta era închiriată.
Cât privește pe minora rezultată din căsătorie, s-a dovedit că aceasta are condiții corespunzătoare la mamă, care se ocupă în permanență de creșterea și educarea sa, aspecte ce rezultă din ancheta socială (13 dosar fond) și caracterizarea întocmită de educatoarea fetiței (fila 20 dosar recurs), așa încât se justifică pe deplin măsura încredințării acesteia reclamantei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, raportată la venitul minim pe economie.
Față de cele reținute Curtea constată că este dat cazul de modificare a deciziei prev.de art.304 pct.9 cod procedură civilă, așa încât, în conformitate cu dispozițiile art.312 al.2 și 3 Cod procedură civilă va admite recursul și modificând în totalitate decizia atacată, va respinge apelul declarat de pârât ca nefondat, menținând hotărârea instanței de fond.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Noi, nr.866, județul S, împotriva deciziei civile nr. 396 din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-, pârât intimat fiind, domiciliat în comuna Straja, județul
Modifică în totalitate decizia civilă nr.396 din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava și, în rejudecare:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.2113 din 8 mai 2008 a Judecătoriei Rădăuți, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.MA
Tehnored.SP/30.03.2009
Jud.fond:
Jud.apel:
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Rusu Maria, Maierean Ana
← Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Decizia 5/2008.... | Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 4/2009. Curtea... → |
---|