Divort. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- divorț
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.64
Ședința publică din data de 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtul, domiciliat în comuna, sat, județul B și de reclamanta, domiciliată în municipiul B,-,. C,.5,.1, județul B, împotriva deciziei civile nr. 230 A din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă părțile, pârâtul recurent fiind asistat de avocat iar reclamanta recurentă fiind asistată de avocat -, lipsă fiind reprezentantul Autorității Tutelare de pe lângă Primăria Municipiului
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat - depune la dosar înscrisuri (planșe foto color) din care rezultă că pârâtul recurent realizează venituri considerabile din comercializarea autoturismelor, chitanță în valoare de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat și arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Avocat, pentru pârâtul recurent, depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță în valoare de 700 lei, reprezentând onorariu avocat, adeverințe/adrese, emise de agenții imobiliare, privind prețul chiriilor în municipiul B, carte de identitate a autovehiculului, contract de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit, patru contracte de vânzare cumpărare și două liste ale certificatelor de urbanism, datate iunie 2007 și aprilie 2008. Totodată arată că nu solicită termen pentru studiul înscrisurilor depuse la termenul de judecată de astăzi, de către reclamanta recurentă, fiindu-i cunoscută poziția acesteia.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat -, pentru reclamanta recurentă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Solicită schimbarea în parte a deciziei recurate, în sensul de a se dispune desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, motivând că pârâtul a fost singurul vinovat de destrămarea relațiilor de căsătorie, prin comportamentul său egoist, gelos și violent verbal și fizic, care a culminat cu lovirea reclamantei, chiar și în perioada în care aceasta era însărcinată. La toate acestea se adăugă relațiile extraconjugaleale pârâtului, acestea fiind de notorietate.
În ceea ce privește recursul formulat de pârât, solicită respingerea acestuia, ca nefondat, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 200 lei, această sumă nefiind prea mare în raport de veniturile pe care le încasează din chirii cât și din vânzarea autoturismelor - din înscrisurile depuse la dosar rezultând acest fapt. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru pârâtul recurent, solicită admiterea recursului formulat de pârât, împotriva deciziei 230/2008 a Tribunalului Botoșani, casarea acesteia și în consecință respingerea apelului reclamantei și menținerea hotărârii primei instanțe, aceasta fiind legală și temeinică, inclusiv sub aspectul pensiei de întreținere. Mai arată apărătorul pârâtului recurent că acesta este conștient de faptul că are obligația de întreținere a minorului, rezultat din căsătorie și că suma de 200 lei, pretinsă de reclamantă nu este prea mare pentru nevoile unui copil însă această sumă ar fi rezonabilă în condițiile în care pârâtul ar realiza venituri de 800 lei lunar, fapt nedovedit în nici un fel de reclamantă. Pentru infirmarea susținerilor reclamantei au fost depuse suficiente înscrisuri la dosar, din care rezultă că pârâtul nu realizează venituri considerabile din vânzarea de autoturisme. În mod izolat și întâmplător a vândut un autoturism proprietate personală iar altul fiind al unui prieten căruia i-a făcut un serviciu.
Cu privire la recursul formulat de reclamantă, solicită respingerea acestuia, ca nefondat, motivând că întreg probatoriul administrat în cauză confirmă susținerile din întâmpinarea pârâtului cu privire la persoana reclamantei care este o fire de o gelozie excesivă și dornică de îmbogățire. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.3851 din 26.08.2008 a Judecătoriei Botoșanis -a admis acțiunea având ca obiect desfacerea căsătoriei, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria Municipiului S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârât.
S-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la 6.10.2007 și înregistrată la Registrul Stării civile al municipiului B sub nr.905 din aceeași dată, din culpă comună.
S-a încredințat reclamantei-pârâte spre creștere și educare minora, născută la 30.01.2008, pârâtul fiind obligat să plătească, cu titlu de pensie de întreținere, în favoarea minorei, suma de 86 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii și până la majorat.
S-a stabilit în favoarea pârâtului un program de vizită a minorei în prima săptămână și a treia din lună.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că neînțelegerile dintre părți au început imediat după încheierea căsătoriei și s-au amplificat datorită comportamentului ambelor părți, care au un caracter diferit și nu au ajuns la un consens în ce privește relația lor, continuarea căsătoriei fiind practic imposibilă.
Având în vedere vârsta minorei, faptul că aceasta s-a aflat în grija reclamantei dar și condițiile de care aceasta din urmă dispune precum și acordul părților, minora a fost încredințată mamei.
Pensia de întreținere a fost stabilită în funcție de venitul minim pe economia națională având în vedere că pârâtul nu obține venituri din prestarea unei activități cu contract de muncă.
Programul de vizită a fost stabilit în funcție de vârsta minorei.
Apelul declarat de reclamantă a fost admis prin decizia civilă nr.230 A din 25.11.2008 a Tribunalului Botoșani, prin care s-a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a stabilit cuantumul pensiei de întreținere la 200 lei lunar în loc de 86 lei lunar, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, din probele administrate a rezultat că pârâtul are în proprietate două imobile situate în municipiul B și obține venituri din închirierea acestora. Mai mult, s-a dovedit că obține venituri ocazional și din intermedierea vânzării și cumpărării de autoturisme.
În ce privește motivul de apel privind culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relațiilor de căsătorie, s-a reținut că reclamanta nu a dovedit susținerile iar în ce privește motivul de apel privind programul de vizită s-a reținut că acesta nu poate fi restrâns, pârâtul având dreptul de a menține legături personale cu propriul copil.
Împotriva deciziei au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate.
Reclamanta a invocat în motivare faptul că în mod greșit s-a reținut culpa comună în destrămarea relațiilor de căsătorie în condițiile în care probatoriul administrat în cauză a confirmat culpa exclusivă a pârâtului.
Pârâtul a arătat că nu există temei legal care să justifice majorarea pensiei de întreținere la suma de 200 lei lunar.
Recursurile sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art.38 Codul familiei, instanța judecătorească poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
În speță s-a făcut dovada faptului că ambele părți se fac vinovate de destrămarea relațiilor de căsătorie. Astfel, martorul, audiat în fața instanței de fond, a declarat că reclamanta era geloasă și provoca scandal, obișnuind să-i facă reproșuri pârâtului. Atitudinea pârâtei a fost confirmată și de martora. Așa fiind, în mod corect s-a reținut culpa ambelor părți.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere trebuie avute în vedere, pe de o parte, nevoile minorului, iar pe de altă parte posibilitățile de plată ale pârâtului, căruia nu i-a fost încredințat.
Chiar dacă legea nu definește noțiunea de "mijloace de plată ale debitorului", acestea nu trebuie limitate la câștigurile de muncă incluzând și alte mijloace care intră în categoria posibilităților sale materiale și care trebuie luate în considerare la calculul pensiei de întreținere. Probatoriul administrat în cauză a confirmat faptul că pârâtul obține venituri suplimentare din vânzarea de autoturisme și din închirierea imobilelor pe care le are în proprietate (fila 85 - martorul -cu ). Fotografiile depuse la dosar confirmă, de asemenea, că pârâtul se ocupă de comercializarea autoturismelor.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul recurent, domiciliat în comuna, sat, județul B, împotriva deciziei civile nr. 230 A din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-, ca nefondat.
Respinge recursul declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul B,-,. C,.5,.1, județul B, împotriva aceleiași decizii civile, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.FS
Tehnored.SP/28.04.2009
Nr.ex.2
Jud.fond:
Jud.apel:
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Surdu Oana, Dumitraș Daniela
| ← Divort. Decizia 443/2009. Curtea de Apel Cluj | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 318/2009. Curtea... → |
|---|
