Divort. Decizia 677/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(600/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.677
Ședința publică de la 21 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
JUDECATOR - - -
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1574 din 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă C - și cu Autoritatea Tutelară PRIMĂRIA SECTOR 6
are ca obiect - divorț cu copii.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, recurentul-pârât-reclamant, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.96009/10.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de Avocat, pe care o depune la dosar și intimata-reclamantă-pârâtă C -, personal, lipsind reprezentantul Autorității Tutelare PRIMĂRIA SECTOR 6
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul recurentului-pârât-reclamant depune la dosar chitanța nr.-/1/2.04.2009 în cuantum de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,5 lei, taxe care au fost anulate de instanță.
De asemenea, depune la dosar motivele de recurs și consideră că și astăzi se află în termenul legal de depunere a motivelor de recurs, având în vedere că nu i s-a comunicat hotărârea pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă la nici o adresă, respectiv la adresa indicată de pârâtul-reclamant, în B,- A, sector 5 și nici la sediul Cabinetului de Avocatură (ca fiind domiciliul ales), deși pe citație se face această mențiune, dar str.- nu este sediul cabinetului. Mai mult, pe citația primită de la Curtea de Apel București se menționează numai taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar pe care trebuie să le achite, fără a se face referire la depunerea motivelor de recurs. Înmânează un exemplar de pe motivele de recurs intimatei-reclamante-pârâte C.
Mai arată că a intrat în posesia deciziei civile nr. 1574/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în data de 16.04.2009, conform cererii pe care a depus-o la această instanță, în vederea eliberării unei fotocopii de pe hotărâre din mapa de decizii a instanței.
La interpelarea instanței, avocatul recurentului-pârât-reclamant arată că nu este în măsură să prezinte cererea pe care a formulat-o la Tribunalul București, prin care a solicitat o copie de pe hotărârea pronunțată de instanța de apel și că astăzi poate să prezinte numai o fotocopie a acestei decizii.
Curtea constată că din dovezile de la dosar rezultă că decizia Tribunalului Bucureștia fost comunicată, dar la o adresă greșită, respectiv în B,- A, în loc de nr.26 A, astfel cum reiese din cererea de apel fiind restituită comunicarea, aflată la filele 26-27.
Curtea, după deliberare, având în vedere dispozițiile art.303 al.2 teza I din Codul d e procedură civilă și înscrisurile existente în dosarul de apel, filele 26-28, prin care se dovedește comunicarea deciziei civile nr.1574 A/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București, a avut loc la adresa din B, str.- 6 A, sector 5 și nu în- A, așa cum fusese indicată în motivele de apel, Curtea apreciază ca fiind formulate în termen motivele de recurs depuse astăzi, motive care au fost comunicate și intimatei-reclamante-pârâte prezentă în instanță.
Intimata-reclamantă-pârâtă solicită să se ia act că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de motivele de recurs comunicate astăzi în ședință publică și nu formulează întâmpinare.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentului-pârât-reclamant, susținând oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea hotărârilor pronunțate anterior, rejudecând cauza în fond, schimbarea în parte a sentinței pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în sensul respingerii cererii principale introdusă de C- și admiterea cererii reconvenționale formulată de către -, cu privire la stabilirea unui program de vizitare, care să-i permită, să aibă efectiv, legături personale cu minora după următorul program: în fiecare și joi între orele 17-20, în primul și al treilea week-end al lunii (de sâmbăta orele 09,00 până duminica orele 18,00), în vacanța de vară o lună, 2 săptămâni în vacanța de iarnă, trei zile cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, alternativ.
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, constând în aceea că atât instanța investită cu soluționarea apelului cât și instanța de fond pronunțat o decizie, respectiv sentință civilă, lipsită de temei legal.
Consideră că instanța a stabilit un program de vizitare nepotrivit și deficitar minorei, care este contrar susținerilor și argumentelor expuse și anume - o dată pe săptămână, sâmbăta între orele 10.00 - 13.00, un program insuficient pentru a putea desfășura orice activitate și de a stabili orice fel de legătură emoțională și afectivă cu minora.
Solicită să se aibă în vedere interesul superior al copilului; instanța de apel a îngrădit interesul suprem al minorei în vârstă de 3 ani, având în vedere și dispozițiile Legii nr247/2004, fiind evident că afecțiunea acesteia este mai mare față de mamă, în cauză intimata-reclamantă-pârâtă, dar trebuie să i se permită și tatălui să aibă legături personale cu minora.
De asemenea, consideră că instanța de apel a realizat prin motivarea deciziei o încălcare a dispozițiilor art.97 din Codul Familiei, în ceea ce privește egalitatea în drepturi a părinților.
Intimata-reclamantă-pârâtă, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește soluția ce va fi pronunțată, arătând că nu s-a opus ca recurentul să aibă legături personale cu minora, urmând a se avea în vedere interesul superior al copilului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B, la data de 13.02.2008, sub nr-, reclamanta C l-a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți, din vina exclusivă a pârâtului, încredințarea minorei, spre creștere și educare, mamei, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, revenirea la numele purtat anterior căsătoriei, acela de "", cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a reclamantei, încredințarea spre creștere și educare a minorei către reclamantă, încuviințarea de a avea legături personale cu minora după următorul program: în fiecare sau joi, între orele 1700- 2000, în primul și al treilea weekend al lunii de sâmbătă de la ora 900până duminică la ora 1800, în vacanța de vară o lună, două săptămâni în vacanța de iarnă, trei zile cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C alternativ, revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.4030/16.06.2008, Judecătoria Sectorului 6 B - Secția Civilă a admis cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă C împotriva pârâtului-reclamant și, în parte, cererea reconvențională formulată de către pârâtul-reclamant reconvențional; a desfăcut căsătoria încheiată între părți la data de 21.08.2005, din culpă comună; a dispus revenirea reclamantei-pârâte la numele purtat anterior căsătoriei; a încredințat spre creștere și educare reclamantei-pârâte pe minora, născută la 12.01.2006 și a obligat pârâtul-reclamant la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei în cuantum de lunar din venitul realizat, de la data introducerii acțiunii - 13.02.2008 și până la majoratul minorei, potrivit înțelegerii părților; a încuviințat pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minora o dată pe săptămână, sâmbăta, între orele 10,00-13,00.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei, motiv pentru care a dispus desfacerea ei, din culpă comună, lăsând hotărârea nemotivată pe acest aspect, la cererea părților, conform art. 617 alin. 2 Cod procedură civilă. A dispus revenirea reclamantei la numele de, conform art. 40 alin. 3 Codul familiei. A încredințat-o pe minora născută din căsătorie reclamantei pârâte, conform voinței comune a părților, iar, în temeiul art. 42 alin. 3 raportat la art. 86 și 94 Codul familiei, a obligat pârâtul reclamant la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 1/4 din venitul său lunar în favoarea minorei, de la introducerea acțiunii-13.02.2008 și până la majoratul minorei, de asemenea, în conformitate cu înțelegerea părților.
În temeiul art. 43 alin. 3 Codul familiei, reținând dreptul părintelui divorțat căruia nu i-a fost încredințat copilul de a păstra legături personale cu acesta, în raport de interesul copilului, prima instanță a fixat un program de vizitare a minorei de către tată, în maniera arătată în dispozitivul hotărârii, pe care a considerat-o potrivită spre a asigura o relativă stabilitate și continuitate a legăturii dintre copil și tată, fără să dăuneze intereselor copilului care trebuie, cu prioritate, protejat.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel pârâtul reclamant, solicitând schimbarea în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii principale și admiterii cererii reconvenționale, respectiv stabilirea unui program de vizitare a minorei, conform solicitării din cererea reconvențională, în fiecare sau joi, între orele 17,00 - 20,00, în primul și al treilea week-end al lunii (de sâmbăta, orele 9,00, până duminica, orele 18,00), în vacanța de vară o lună, 2 săptămâni în vacanța de iarnă și 3 zile cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, alternativ.
Prin decizia civilă nr. 1574A/26.11.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul, în contradictoriu cu intimata C și Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 6
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prima instanță a stabilit programul legăturilor personale ale apelantului pârât-reclamant cu minora, în calitate de părinte căruia nu i-a fost încredințat copilul, ținând seama, în primul rând, de vârsta fragedă a minorei, născută la 12.01.2006. Considerațiile de ordin psihologic expuse în apelul pârâtului reclamant sunt valabile teoretic, însă exercitarea funcției paterne (la care se face referire) trebuie să țină seama de împrejurările concrete. Or, în cazul de față, este în discuție o separare definitivă a părinților, respectiv încredințarea minorei către mamă, iar imperativul protejării interesului superior al copilului impune, cel puțin pentru perioada imediat următoare, stabilirea unui program de vizitare restrâns, având în vedere vârsta copilului, dar și faptul că, din probatoriul administrat la fond, a rezultat că legătura puternică afectivă emoțională este stabilită de minoră cu mama și mai puțin cu tatăl (relevant fiind chiar răspunsul la interogatoriu al pârâtului reclamant). Vârsta minorei împiedică, pentru perioada imediat următoare, exercitarea unui drept de vizită sub forma găzduirii minorei de către tată, întrucât nu ar corespunde interesului superior al copilului.
Odată cu avansarea în vârstă a minorei, apelantul va avea posibilitatea să solicite modificarea programului de vizitare, motivând cu schimbarea împrejurărilor care au fost avute în vedere la stabilirea acestuia.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâtul-reclamant, solicitând admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri și rejudecând cauza, schimbarea sentinței civile nr.4030/16.16.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în sensul respingerii cererii principale și admiterea cererii reconvenționale.
În motivarea recursului, pârâtul a susținut că atât instanța învestită cu soluționarea apelului, cât și instanța de fond au pronunțat hotărâri lipsite de temei legal. În același sens, recurentul a arătat că instanța de apel a realizat, prin motivarea deciziei, o încălcare a dispozițiilor art.97 Codul Familiei, în ceea ce privește egalitatea în drepturi a părinților.
În acest context, a precizat că instanța de apel nu a recunoscut dreptul la a păstra legături personale cu minora, în modalitatea solicitată pe calea cererii reconvenționale și a apelului, limitând astfel programul la câteva ore, astfel încât instanțele au făcut doar o aplicare formală a prevederilor art.43 alin.3 Codul Familiei, neputându-se stabili legătura de afecțiune dintre minoră și tată. Pe cale de consecință, programul de relații personale se impune a fi stabilit de așa manieră încât să fie în interesul superior al minorei, avându-se în vedere și consecințele psiho-emoționale determinate de lipsa figurii paterne în creșterea și educarea minorei indiferent de vârstă.
Recurentul a arătat că Legea nr.272/2004 accentuează importanța rolului tatălui în creșterea și educarea copilului sau. Tatăl trebuie să fie implicat activ în viața copilului, ceea ce aduce beneficii importante pentru dezvoltarea psihosocială a acestuia. În absența tatălui, copilul poate să întâmpine dificultăți în ceea ce privește integrarea și reușita socială.
De asemenea, rolul tatălui este determinant și ocupă un loc din ce în ce mai important în etapele de creștere și educare a copilului. Astfel, în primul an de viață, rolul tatălui în creșterea copilului este mai mult indirect, prin suportul oferit mamei. După ce copilul împlinește un an, în mod ideal, tatăl ar trebui să devină mai activ în relația cu acesta, rol pe care instanța de fond l-a considerat neimportant și nerelevant, pentru creșterea și educarea copilului, în momentul în care a stabilit un program de vizitare de numai trei ore pe săptămâna.
Intimata () C nu a formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.
În etapa procesuală a recursului nu a fost administrată proba cu înscrisuri noi, în sensul art. 305 Cod procedură civilă.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și conform dispozițiilor legale relevante în această materie, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea consideră necesar să precizeze că recursul a fost exercitat, în mod exclusiv, în ceea ce privește programul de vizitare al minorei, modalitate în care dreptul de a păstra legături personale cu minora, de către părintele căruia nu i-a fost încredințat aceasta, devine efectiv, astfel încât exercitarea controlului judiciar va fi limitată la aceste critici.
În acest sens, Curtea reține că programul stabilit de instanța de fond și validat de instanța de apel prevede că recurentul va avea legături personale cu minora, născută la data de 12.01.2006, o dată pe săptămână, sâmbăta de la 1000la 1300. Or, în opinia Curții, acest program nu este în măsură să asigure menținerea unei legături constante și efective între tată și copil, legătură ce caracterizează existența unei vieți de familie, protejată pe terenul art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din analiza considerentelor enunțate de instanța de apel, Curtea reține că unul din criteriile luate în considerare de această instanță a fost vârsta minorei, care ar trebui să împiedice, pentru perioada imediat următoare, exercitarea unui drept de vizită sub forma găzduirii minorei de către tată, întrucât aceasta nu ar corespunde interesului superior al copilului, acestui criteriu adăugându-i-se cel al legăturii afectiv-emoționale, caracterizată de instanța de apel, ca fiind mai puțin intensă cu tatăl.
În acest context, Curtea apreciază că, în cauză, s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale care reglementează interesul superior al minorei și viața de familie, în sensul că, prin stabilirea unui program de vizitare restrictiv, s-a adus atingere atât dreptului părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul, cât și dreptului minorei de a păstra legătura cu părinții săi firești, existând obligații pozitive ale statului ce se exprimă în facilitarea unui program adecvat de vizită al minorei.
Astfel, legăturile firești dintre părinte și copil nu se pot stabili decât în situația în care cei doi beneficiază de condiții optime pentru realizarea acestui deziderat, desfășurarea vizitelor la domiciliul mamei fiind de natură să împiedice dezvoltarea unor relații de afecțiune între tată și fiică, ceea ce ar fi în contradicție cu principiul ce guvernează domeniul protecției copilului, respectiv interesul superior al minorului, mai ales, că, în cauză, s-a stabilit că intimatul prezintă garanții morale și materiale adecvate creșterii și îngrijirii minorei.
În același sens, Curtea apreciază că, la această vârstă, minora are nevoie de o paternă constantă, nevoie ce trebuie asigurată printr-un program de vizită ordonat și suficient de extins, care să determine atât responsabilizarea tatălui în creșterea minorei, cât și evitarea percepției unui "sindrom de abandon", pe care minora l-ar putea resimți din cauza separării părinților săi.
Pentru considerentele expuse, constatând incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul exercitat de recurentul împotriva deciziei civile nr.1574A/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata C și Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 6 B, va modifica decizia recurată, în sensul că va admite apelul formulat de apelantul împotriva sentinței civile nr.4030/16.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în contradictoriu cu intimata C și Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 6 B, va schimba, în parte, sentința civilă apelată, în sensul că va încuviința pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minora, în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă ora 10,00, până duminică ora 18,00 și 2 săptămâni în vacanța de vară, în lunile iulie și august, menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1574A/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă C și Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 6
Modifică decizia recurată, în sensul că:
Admite apelul formulat de apelantul-pârât-reclamant, împotriva sentinței civile nr.4030/16.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă C și Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului 6
Schimbă în parte sentința civilă apelată, în sensul că încuviințează pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minora în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 18,00 și 2 săptămâni în vacanța de vară, în lunile iulie și august.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact. /cs
2 ex./5.06.2009
- Secția a IV-a Civ. -;
Jud. Sectorului 6. -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
| ← Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere... | Divort. Decizia 789/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
