Divort. Decizia 83/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 83/2009
Ședința publică de la 21 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 3: Dana
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 154/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în contradictoriu cu intimat, în dosar susmenționat având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul pârât, personal și asistat de avocat și intimata reclamantă, personal și asistată de avocat, lipsind autoritatea tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este motivat, netimbrat și intimata reclamantă a depus prin serviciul registratură întâmpinare în două exemplare.
Avocat declară că nu mai are alte cereri de formulat și depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, respectiv chitanța nr. -/21.09.2009 în valoare de 233 lei și timbre judiciare de 5 RON.
Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat depune la dosar înscrisuri în probațiune, respectiv adeverință privind veniturile intimatei reclamante și chitanțe cheltuieli de judecată. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, învederând următoarele motive: în primul rând, desfacerea căsătoriei din vina intimatei nu este o soluție corectă, apreciind că instanța nu a ținut seama de întreaga probațiune, mai mult, relația extraconjugală rezultând din declarațiile martorilor și probele foto, fiind o relație care a existat și a dus la despărțirea soților, care după anul 2007 nu s-au mai întâlnit; în al doilea rând, cu privire la pensia de întreținere, este știut că minorul este un copil cu probleme de sănătate, și din cuantumul stabilit nu se puteau achita toate cheltuielile casei, sens în care consideră că acesta merită o pensie de 25% din veniturile pârâtului. Nu în ultimul rând, cu privire la partajul bunurilor, susține faptul că recurentul nu poate achita sulta și instanța de apel a omis a scădea din masa de împărțit un bun important, centrala termică, ce este cuprinsă ca valoare de două ori, o dată la instanța de fond în prima expertiză și o dată ca bun considerat ca o îmbunătățire adusă imobilului, iar autoturismul ar trebui inclus în lotul reclamantei, fiind un bun important va valoare. Concluzionând, având în vedere că toate datoriile comune sunt estimate la 11.445 lei și instanța de apel trebuia să impune lotului intimatei din această valoare, apreciind că nu s-a făcut un calcul corect, precum și față de toate cele mai sus expuse, solicită instanței admiterea recursului de față. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului de față, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de apel, având în vedere faptul că instanța a reanalizat toate probele administrate și a admis ambele apeluri. Mai mult, există la dosar ordonanța Parchetului din care rezultă cert că la data emiterii certificatului medico-legal reiese că intimata a fost lovită de recurent, care nu a recunoscut. Cu privire la partaj, consideră că sunt corect stabilite loturile și sultele, precum și pensia de întreținere, raportat la veniturile pe care le realizează atât intimatul cât și recurenta. În concluzie, având în vedere și faptul că în fața instanței de fond părțile au formulat în scris pretențiile lor și ce doresc să le fie atribuit, iar autoturismul nu poate fi folosit de intimată întrucât este bun de care recurentul uzează și corect instanțele de fond și de apel au stabilit și atribuit acest bun în funcție de ocupația părților, intimata neavând nici măcar permis de conducere. Astfel, raportat și la faptul că centrala termică este un bun de sine stătător și se poate desprinde din imobile, precum și la motivele expuse prin întâmpinare, solicită instanței respingerea recursului. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse de mandatarii părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 4802/2008 dată de Judecătoria Petroșanis -a admis în parte acțiunea înaintată de reclamanta împotriva pârâtului și s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârât împotriva reclamantei, s-a declarat desfăcută căsătoria acestora din vina ambilor soți, s-a dispus ca reclamanta să poarte numele de, s-a încredințat pârâtului spre creștere minorul părților născut la 05.07.1993, a fost obligată reclamanta la 300 lei cu titlu de pensie pentru minor, s-a stabilit programul legăturilor părintești a acesteia cu minorul, s-a constatat că părțile au dobândit în cote egale sub durata căsătoriei un apartament în în valoare de 69.571 lei, un garaj în de 11.715 lei, un autoturism Mercedes în valoare de 20.000 lei, mai multe bunuri mobile de uz casnic și s-a constatat că au o datorie comună de 8145 lei la BCR și un de 3300 lei.
S-a dispus partajarea bunurilor prin formare de două loturi și atribuirea lor către părți, în lotul pârâtului fiind incluse și imobilele, iar pentru egalizarea loturilor, pârâtul a fost obligat la o sultă de 606.633 lei către reclamantă, s-a constatat că bunurile se găsesc în posesia pârâtului și a fost obligat să predea reclamantei bunurile din lotul ei.
În motivarea hotărârii s-a reținut că ambele părți se fac vinovate de destrămarea căsătoriei, că minorul părților își dorește să fie încredințat tatălui iar acesta are condiții optime pentru creșterea și educarea lui, reclamanta renunțând a-i fi încredințat copilul.
În ce privește bunurile părților, dobândite sub durata conviețuirii s-a arătat că ele au fost recunoscute de părți ca și datoriile comune, iar la imobile valorile s-au stabilit pe baza expertizei topo.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta, precum și pârâtul.
Reclamanta a solicitat a se modifica hotărârea în sensul de a se încuviința păstrarea numelui din căsătorie, a se reține la imobile valoarea din contraexpertiză și a se include în lotul ei centrala termică și combina muzicală, iar în rest a se menține modalitatea de partajare.
În motivarea apelului a arătat că imobilul valorează cu mult peste 80.000 lei, că și garajul e subevaluat, că au fost excluse de la partaj centrala termică și combina recunoscută ca natură și valori de pârât.
Apelul reclamantei s-a timbrat legal cu 219,5 lei.
Pârâtul a solicitat a se declara desfăcută căsătoria din vina reclamantei - pârâtă reconvențională, a fi obligată la o pensie de 25 % din venitul ei, a se include în lotul reclamantei autoturismul Mercedes și a se recalcula corect sulta, ținând seama de faptul că după separarea în fapt a achitat singur datoriile comune, respectiv 8.145 lei și 3300 lei reclamanta fiindu-i datoare cu 5722 lei, adică din datoria comună.
În motivarea apelului a precizat că reclamanta se face vinovată de destrămarea căsătoriei prin relațiile sale extraconjugale și apoi cea de concubinaj, că pensia de 300 lei pentru minor elev la liceu este insuficientă, că cere a-i fi atribuit reclamantei autoturismul deoarece nu are de unde plăti sultă, lotul lui având o valoare mult mai mare și este necesar să se țină seama de faptul că el a rămas și cu datorii comune, pe care le achită singur.
Prin decizia civilă nr. 154/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoaras -au admis apelul ca fondate apelurile introduse de reclamanta și pârâtul, împotriva sentinței civile nr.4802/2008, pronunțată de Judecătoria Petroșani, județul H, pe care o modifică parțial după cum urmează:
S-a dispus ca reclamanta să poarte după divorț numele de.
A fost obligată reclamanta la o pensie lunară de întreținere de 400 lei în favoarea minorului.
S-a constatat că părțile au mai dobândit ca bunuri comune în cotă de parte fiecare și o centrală termică în valoare de 4300 lei și o combină muzicală de 2400 lei.
S-a stabilit la suma de 1800 lei valoarea bibliotecii dobândită de părți și inclusă în lotul reclamantei.
S-a inclus centrala termică în lotul de bunuri atribuite pârâtului iar combina muzicală în lotul reclamantei.
S-au exclus din loturile atribuite părților sumele reprezentând împrumuturi la BCR și.
S-a constatat că părțile au o datorie comună în valoare de 5722 lei reprezentând împrumut nerestituit la BCR și.
S-a constatat că valoarea imobilului apartament este de 80.022 lei iar a garajului de 17.409 lei.
S-a constatat că valoarea totală a bunurilor dobândite de părți și supuse partajului este de 135.131 lei (37.700 lei bunuri mobile și 97.431 lei bunuri imobile).
S-a constatat că bunurile incluse în lotul reclamantei au o valoare de 7200 lei iar cele incluse în lotul pârâtului o valoare de 127.931 lei.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei o sultă în valoare de 60.365,5 lei, iar pe reclamantă o obligă să plătească pârâtului 2861 lei reprezentând din datoria comună către BCR și.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.
S-au compensat parțial cheltuielile de judecată ale părților și după aceasta obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 2780 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel (taxă timbru și onorariu expert).
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, de către tribunal cu referire la probele dosarului și îndeosebi cu referire la raportul de contraexpetiză efectuat în apel că valoarea actuală de circulație a imobilului în litigiu este de 80.022 lei iar a garajului de 17.409 lei, astfel că apelul reclamantei s-a privit ca fondat sub acest aspect, precum și sub aspectul numelui pe care reclamanta îl va purta după desfacerea căsătoriei, fiind încuviințat ca aceasta să poarte în continuare după divorț numele dobândit prin căsătoriei, respectiv, acela de.
S-a mai dispus includerea în masa de împărțit a combinei muzicale și a centralei termice, iar în ce privește apelul pârâtului acesta s-a găsit ca fondat doar sub aspectul excluderii din masa de împărțit a împrumuturilor de la și BCR, deoarece ele sunt datori comune.
Criticile apelantului pârât vizând culpa comună a soților la divorț s-a apreciat ca nefondată, probele administrate cauzei dovedind că și pârâtul a avut un comportament violent față de reclamantă, iar cât privește atribuirea autoturismului, s-a reținut că acesta în mod corect a fost atribuit pârâtului în contextul în care reclamanta nu are carnet de conducere iar pârâtul poate valorifica acest bun.
În ce privește pensia de întreținere datorată de reclamantă minorului s-a apreciat că raportat la nivelul veniturilor lunare de 1887 lei, cât realizează reclamanta, aceasta poate plăti o pensie de 400 lei lunar, având în vedere și necesitățile minorului în vârstă de 16 ani.
În ce privește cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 276 Cod pr. civ. privind compensarea cheltuielilor de judecată, raportat la împrejurarea că ambele apeluri au fost admise.
Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs în termen, motivat și legal timbrat pârâtul, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârilor atacate sub aspectul culpei la divorț, în sensul de a se stabilii culpa exclusivă a reclamantei la divorț și stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea minorului și în sarcina reclamantei în cotă de 25% din veniturile acesteia, iar sub aspectul partajului bunurilor comune a se atribui reclamantei autoturismul; să fie obligată reclamanta la plata sumei de 5722 lei către pârât, reprezentând din datoriile comune plătite integral de către pârât; a se exclude din masa de împărțit o centrală termică pe gaz, cu consecința recalculării valorilor loturilor și a sultei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că instanțele de judecată nu au ținut seama de întreaga probațiune din care rezultă că vina în destrămarea căsătoriei aparține în exclusivitate reclamantei, care a întreținut relații extraconjugale; în al doilea rând, cu privire la pensia de întreținere, este știut că minorul este un copil cu probleme de sănătate, și din cuantumul stabilit nu se puteau achita toate cheltuielile casei, sens în care consideră că acesta merită o pensie de 25% din veniturile reclamantei; cu privire la partajul bunurilor, susține faptul că recurentul nu poate achita sulta și instanța de apel a omis a scădea din masa de împărțit centrala termică, ce este cuprinsă în valoare de circulație a imobilului din litigiu; că toate datoriile comune sunt estimate la 11.445 lei și instanța de apel trebuia să o oblige pe reclamantă la plata sumei de 5722 lei, reprezentând cota de parte din aceste datorii ce au fost achitate integral de către pârât.
În drept invocă art. 304 pct. 9 Cod pr.c, art. 312 și 276 Cod pr.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului formulat în cauză de pârât, ca nefondat, susținând că instanța de apel a reanalizat toate probele administrate și a admis ambele apeluri, că la dosar există certificat medico-legal din care reiese că intimata a fost lovită de recurent; cu privire la partaj, consideră că sunt corect stabilite loturile și sultele, precum și pensia de întreținere, raportat la veniturile pe care le realizează atât intimatul cât și recurenta; că autoturismul nu poate fi folosit de intimată întrucât intimata nu are permis de conducere iar recurentul a uzat de acest bun.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de recurentul pârât, care se circumscriu cazului de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. precum și din oficiu, conform disp. art. 306 Cod pr. civ., Curtea de Apel constată că recursul formulateste fondat în limitele și pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Articolul 38 alin. 1 din Codul familiei prevede că,instanța poate desface căsătoria atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate.
În acest fel, instanța învestită cu soluționare cauzei trebuie să stabilească care este culpa în desfacerea căsătoriei a celor doi soți.
În mod corect, atât instanța de fond, cât și tribunalul au constatat că ambele părți sunt vinovate de destrămarea relațiilor de căsătorie, pentru motivele deja arătate, situație de fapt ce nu poate fi reanalizată pe calea de atac a recursului, în condițiile abrogării art. 304 pct. 10 Cod pr.civ.
Contrar susținerilor recurentului pârât instanțele de judecată au reținut și culpa reclamantei în destrămarea relațiilor de familie, constând în relațiile extraconjugale ale acesteia, luând în considerare declarațiile martorilor și.
Este adevărat, că actul medical depus la dosar de către reclamantă în dovedirea acțiunii de divorț a fost eliberat ulterior introducerii prezentei acțiuni. Însă, este de observat că instanțele de judecată anterioare nu și-au întemeiat soluția pronunțată în exclusivitate pe acest act medical, ci au fost avute în vedere și probele testimoniale administrate cauzei, din care rezultă fără echivoc comportamentul violent al pârâtului față de reclamantă.
Contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului se stabilește în condițiile art. 42 alin. 3. fam. În întinderea obligației, se ține seama de venitul net realizat de debitorul obligației, precum și de nevoile minorului. prevăzută de art. 94 alin. 3. fam. se referă la veniturile părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul. Din acest motiv, legiuitorul a prevăzut că pensia de întreținere sub aspectul cuantumului să se raporteze la o anumită cotă din venit, iar nu ca suma stabilită drept contribuție lunară să aibă o valoare procentuală, punerea în executare a unei astfel de hotărâri fiind la latitudinea persoanei care o calculează și care ar putea să nu determine corect sumele ce fac parte din câștigul din muncă.
În speță, în mod just reclamanta a fost obligată la plata unei pensii de întreținere lunară în favoarea minorului în cuantum de 400 lei, raportat la câștigul net lunar de 1887 lei, conform adeverinței aflate la dosar ( 47 ds. apel) și la necesitățile minorului, în vârstă de 16 ani.
Criticile recurentului pârât sub aspectul formării loturilor și atribuirii autoturismului sunt nefondate.
Astfel, instanțele de judecată anterioare au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 673/5 și 673/9 Cod pr. civ. și art. 741 Cod civil, cu privire la modalitatea de împărțire a bunurilor comune.
La instanța de fond pârâtul a solicita sistarea comunității de bunuri și să i se atribuie imobilul în litigiu.
De aceea, instanțele respectând principiul disponibilității în procesul civil a inclus în lotul pârâtului imobilul în litigiu.
Prin urmare, criticile recurentului pârât sub aspectul formării loturilor și atribuirii acestui bun sunt fără relevanță juridică.
Tot astfel, este de necontestat că după separarea în fapt a soților autoturismul bun comun a rămas în posesia și folosința recurentului pârât, iar intimata reclamantă nu posedă permis de conducere.
Susținerile pârâtului că nu are posibilități de plată a sultei, motiv pentru care autoturismul ar trebui inclus în lotul reclamantei nu au relevanță în cauză, deoarece prin includerea în lotul reclamantei a acestui bun s-ar da dovadă de un formalism excesiv, reclamanta neputând uza de acest bun iar pe de altă parte, pârâtul devenind proprietar exclusiv pe autoturism va putea dispune de el în sensul valorificării.
Curtea de apel, examinând actele și lucrările dosarului, reține ca fondate criticile recurentului pârât referitoare la includerea în masa de împărțit a centralei termice și a cuantumului datoriei comune.
În fața instanței de apel s-a administrat un raport de contraexpertiză în construcții de experții judiciari, și, concluzionându-se că valoarea de circulație a imobilului în litigiu este de 80.022 lei ( 62-63 ds. apel).Din cuprinsul raportului de contraexpertiză rezultă că la evaluarea imobilului s-a avut în vedere că apartamentul în litigiu are montată instalație de încălzire pe orizontală racordată la centrala termică individuală, tip. Ori, în contextul în care la stabilirea valorii de circulație a imobilului litigios s-a luat în considerare că apartamentul are instalație de încălzire racordată la centrala termică individuală ar fi injust a se include în masa de împărțit centrala termică ca bun individual.
Este de necontestat în cauză că la data separării în fapt soților, aceștia aveau nerestituit din datoriile comune către și BCR suma totală de 11.445 lei, sumă care a fost achitată integral de către recurentul pârât, conform adeverințelor aflate la dosar - 14, 40 ds. apel. Ori, în contextul în care tribunalul a reținut caracterul acestor împrumuturi contractate de părți ca datorii comune în mod corect trebuia să o oblige pe intimata reclamanta să-i achite pârâtului din suma 11.445 lei, respectiv suma de 5.722 lei.
Față de aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 rap. la a rt. 304 pct. 9 Cod pr.civ. Curtea de Apel va admite ca fondat recursul pârâtului, va modifica în parte hotărârea atacată numai sub aspectul includerii în masa de împărțit a centralei termice, a cuantumului datoriei comune și cuantumului sultei.
Se va exclude din masa bunurilor comune centrala termică în valoare de 4.300 lei și se va constata că valoarea totală a bunurilor dobândite de părți și supuse partajului este de 130.831 lei.
Se va constata că bunurile incluse în lotul reclamantei au o valoare de 7.200 lei și cele incluse în lotul pârâtului - o valoare de 123.631 lei.
Va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei o sultă în valoare de 58.215,5 lei.
Se va constata că părțile au o datorie comună în valoare de 11.445 lei și va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 5.722 lei, reprezentând din datoria comună.
În baza disp. art.276 Cod pr. civ. va obliga pe intimata să plătească suma de 738 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs în favoarea recurentului pârât.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva Deciziei civile nr. 154/A din 5 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția civilă și în consecință:
Modifică în parte hotărârea atacată numai sub aspectul includerii în masa de împărțit a centralei termice, a cuantumului datoriei comune și cuantumului sultei și rejudecând cauza în aceste limite:
Exclude din masa bunurilor comune centrala termică în valoare de 4.300 lei și constată că valoarea totală a bunurilor dobândite de părți și supuse partajului este de 130.831 lei.
Constată că bunurile incluse în lotul reclamantei au o valoare de 7.200 lei și cele incluse în lotul pârâtului - o valoare de 123.631 lei.
Obligă pe pârâtul să plătească reclamantei o sultă în valoare de 58.215,5 lei.
Constată că părțile au o datorie comună în valoare de 11.445 lei și obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 5.722 lei, reprezentând din datoria comună.
Menține în rest dispozițiile deciziei atacate.
Obligă pe intimata să plătească suma de 738 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /2 ex/14.10.2009
Jud. fond:.
Jud. apel: /
Președinte:Marius Aurel MotoleaJudecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1376/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
