Divort. Decizia 896/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr.896
Ședința publică din data 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTORI: Constanța Pană, Marilena Panait Mioara Iolanda
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în T str. - -.15.A.3, parter 11, jud. D și cu reședința în com. - jud. D, împotriva deciziei civile nr. 89 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta St., domiciliată în T str. - -.15.A.3, parter 11, jud.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei conform chitanței nr. -/2009, timbru judiciar de 0,50 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul-reclamant răspunzând intimata-pârâtă St. reprezentată de avocat din cadrul Baroului D conform împuternicirii avocațiale nr. 102/2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru intimata pârâtă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația intimatei pârâte prin apărător, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat având cuvântul pentru intimata pârâtă arată că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au avut în vedere întregul material probator existent în dosar.
Motivele de recurs invocate de recurentul reclamant nu pot fi considerate motive temeinice conform art.38 Cod familie, așa cum nici temeiul de drept invocat de acesta, respectiv art.304 pct.7-9 Cod procedură civilă, nu pot fi reținute ca motive de drept în admiterea recursului față de sentința instanței de fond și decizia instanței de apel.
Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr. 3287/315/21.05.2008 reclamantul a chemat in judecata pe parata St., solicitând instanței sa dispună desfacerea căsătoriei dintre părți, înregistrata sub nr. 552/4.10.2000 În registrul stării civile al Primăriei T, din vina exclusiva a paratei, precum si reluarea de către parata a numelui avut anterior căsătoriei, acela de.
Prin sentința civilă nr.3763/ 11.09.2008 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamantul, domiciliat în T,str.-.-,.15,.A,.3,jud.D, în contradictoriu cu pârâta St. cu același domiciliu.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 4.10.2000, iar din căsătorie nu au rezultat copii minori.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză atât la solicitarea reclamantului, cât și a pârâtei nu au rezultat motivele temeinice de divorț invocate de reclamant, deoarece martorii propuși de către acesta au declarat că au aflat despre presupusele neînțelegeri chiar de la reclamant.
In ceea ce privește acuzațiile de furt aduse pârâtei, acestea nu s-au dovedit deoarece telefonul mobil s-a găsit ulterior, iar inelul fusese transformat în verighetă potrivit declarației martorei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul arătând că pârâta nu mai face menajul, îi cere sume mari de bani, i-a ascuns faptul că a executat o pedeapsă privativă de libertate, are un comportament antisocial, astfel încât a fost nevoit a se muta la fiica sa în comuna, jud.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă la data de 28.01.2009 intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 89 din 11 martie 2009, tribunalul respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul - reclamant.
Pentru decide astfel, tribunalul reține că apelantul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu intimate la data de 4.10.2000 cu motivarea că aceasta îi vorbea urât, nu făcea menajul, iar în timpul căsătoriei a executat o pedeapsă privativă de libertate.
Așa cum a constatat și instanța de fond, martorii audiați la solicitarea reclamantului au precizat că acesta le-a spus că nu se mai înțeleg cu intimata-pârâtă, martorii necunoscând aspecte în mod direct.
Pe de altă parte, martorii propuși de pârâtă au declarat că relațiile dintre soți sunt bune, aceștia fiind vecini ai părților, cunoscând atitudinea pârâtei în mod direct.
Referitor la motivul de apel invocat în sensul că pârâta nu făcea menajul, avea un comportament antisocial, jignitor și agresiv față de reclamantul-apelant și era lipsită de grijă și afecțiune acesta apare ca nefondat față de declarațiile martorilor care au arătat că pârâta efectua menajul și îl îngrijea corespunzător pe reclamant.
In ceea ce privește faptul că reclamantul i-a dat diverse sume de bani, acest fapt nu a fost dovedit potrivit dispozițiilor art.1169 cod civil și,de altfel, nu constituie un motiv de desfacere a căsătoriei, având în vedere că, în timpul căsătoriei operează comunitatea de bunuri.
De asemenea, faptul că a executat, în perioada 2001-2003 o pedeapsă privativă de libertate, nu se cunoaște fapta pentru care pârâta a fost condamnată, iar executarea pedepsei s-a produs în urmă cu cinci ani, astfel încât nu se mai poate invoca comportamentul antisocial în prezent.
De altfel, în cauză nu au fost dovedite acele motive temeinice prevăzute de art.38 Codul familiei care să conducă la deteriorarea gravă a raporturilor dintre soți și la imposibilitatea continuării căsătoriei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate susținând că atât instanța de fond cât și cea de apel, nu au cercetat în profunzime cererea sa de recurs, invocând disp.art.304 pct.7-9 Cod procedură civilă.
Arată recurentul - reclamant că trăsătura principală a pârâtei din punct de vedere moral a fost înșelăciunea, deoarece prin manevre abile l-a deposedat de apartament.
Mai susține recurentul - reclamant că instanțele de judecată au analizat cu superficialitate situația de fapt dedusă judecății, nu au ținut seamă de vârsta înaintată a părților, de faptul că permanent a fost înșelat de către pârâtă ți cu diverse sume de bani, că în final a fost obligat să părăsească domiciliul comun.
Solicită pentru motivele invocate admiterea recursului modificarea celor două hotărâri în sensul admiterii acțiunii de divorț.
Ulterior recurentul - reclamant a depus la dosar și concluzii scrise prin care a reiterat aceleași motive de recurs.
Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor din apel și fond, deoarece cele două instanțe de judecată au avut în vedere întregul material probator administrat, reținându-se că nu au fost dovedite existența unor motive temeinice în spiritul celor prevăzute de art.38 din Codul familiei.
În continuare, intimata - pârâtă face o serie de precizări cu privire la situația de fapt dedusă judecății.
Curtea examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Este știut că divorțul constituie modul de desfacere a căsătoriei pe cale judecătorească atunci când datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt de grav și iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru cel care cere desfacerea ei (articolul 38 din Codul familiei).
Rezultă așadar că în cererea privind admiterea acțiunii trebuie precizate motivele temeinice datorită cărora raporturile dintre soți sunt grav și iremediabil vătămate încât continuarea căsătoriei a devenit vădit imposibilă și se impune a fi desfăcută.
În cauza de față, însă reclamantul nu a arătat care sunt motivele temeinice datorită cărora continuarea căsătoriei este imposibilă, acesta a susținut că intimata - pârâtă provoca discuții, vorbea urât, îl insulta, refuza să facă menajul deși știa că este bolnav, că au dispărut din casă o serie de lucruri, context în care pârâta a executat o pedeapsă privată de libertate.
Cu probele administrate recurentul - reclamant nu a reușit să dovedească că raporturile dintre soți, sunt grav și iremediabil vătămate, martorii audiați în depozițiile lor au arătat anumite împrejurări pe care le cunoșteau chiar de la acesta.
Martorii intimate - pârâte au arătat însă că aceasta îl îngrija corespunzător pe reclamant, făcea menajul.
Este nerelevantă și susținerea potrivit căreia intimata - pârâtă a executat în perioada 2001 - 2003 o pedeapsă privată de libertate, pe de o parte pentru că executarea a avut lor în urmă cu cinci ani, și nu se mai poate invoca comportamentul antisocial în prezent, pe de altă parte, nu se cunoaște fapta pentru care a fost condamnată.
Invocarea dispozițiilor art.304 pct.7-9 Cod procedură civilă ca temei de drept în susținere motivelor de recurs nu-și găsesc corespondent în cuprinsul motivelor invocate, astfel că sub toate aspectele criticile recurentului - reclamant apar ca nefondate.
Pe cale de consecință, Curtea în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ca nefondat formulat de reclamantul, domiciliat în T str. - -.15.A.3, parter 11, jud. D și cu reședința în com. - jud. D, împotriva deciziei civile nr. 89 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta St., domiciliată în T str. - -.15.A.3, parter 11, jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Pană, Marilena Panait Mioara Iolanda
C - - -, - - -
Grefier,
Red. CP
Tenored. CN
5 expl./23.11.2009
nr- Judecătoria Târgoviște
-
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Marilena Panait Mioara Iolanda
| ← Decădere din drepturi părintești. Decizia 109/2009. Curtea... | Divort. Decizia 894/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
