Divort. Decizia 99/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 99
Ședința publică de la 09 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
Grefier: - -
**************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârât împotriva deciziei civile nr. 276 din 10.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul asistat de avocat și intimata asistată de avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei după care:
Avocat pentru intimata- reclamantă depune la dosar înscrisuri cu privire la situația copiilor.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat G pentru recurent, având cuvântul a susținut motivele de recurs scrise și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond a se menține ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond cu cheltuieli de judecată. În subsidiar solicită admiterea recursului și a-i fi încredințat pârâtului spre creștere și educare minorul, care și-a exprimat dorința de a locui cu.-
Avocat pentru intimata reclamantă având cuvântul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat susținând că sentința și decizia celor două instanțe de la P N, sunt legale și temeinice. Solicită obligarea la cheltuieli de judecată.-
S-au declarat dezbaterile închise.-
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.276 din 16.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, a Tribunalului Neamț, a fost admis apelul declarat de reclamanta domiciliată în comuna, sat, județul N, împotriva sentinței civile nr.997 din 24.04.2008 a Judecătoriei Târgu Neamț.
A fost schimbată în parte sentința, în sensul următor:
A fost admisă acțiunea de divorț formulată de reclamanta împotriva pârâtului -.
S-a desfacut căsătoria părților din vina exclusivă a pârâtului (în loc de culpa ambelor părți).
S-a încredințat reclamantei spre creștere și educare pe minorii -, născut la 8.03.1997, -, născut la 8.03.2003.
A fost obligat pârâtul să contribuie la întreținerea minorilor cu suma de 180 lei lunar, din care 100 lei pentru primul minor și 80 lei pentru cel de-al doilea, începând cu data introducerii acțiunii, 22.01.2008 și până la majoratul copiilor.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În motivarea deciziei instanța de apel a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu N sub nr. 189/321 din 22.01.2008 reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu soțul - pârât -, desfacerea căsătoriei părților din vina exclusivă a pârâtului, să revină la numele dobândit prin căsătorie și să îi fie încredințați spre creștere și educare cei doi minori născuți din căsătorie, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestora.
În motivare a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la 10.07.1996, că din căsătorie s-a născut la 11.10.2003 minorul - A iar la 08.03.1997 s-a născut și minorul -, și că s-au despărțit în fapt din cauza pârâtului care este extrem de violent cu ea și cu copiii, consumă în exces băuturi alcoolice și nu lucrează, iar în prezent are o relație extraconjugală.
În dovedire a depus copia certificatului de căsătorie și a certificatelor de naștere a copiilor și a solicitat admiterea probei cu martori.
Pârâtul a învederat primei instanțe că nu este de acord cu divorțul iar în situația admiterii acțiunii a solicitat ca minorii să-i fie încredințați lui deoarece se află în îngrijirea lui.
În apărare nu a solicitat administrarea de probe.
După administrarea probelor solicitate de reclamantă, prin sentința civilă nr. 997 din 24.04.2008 prima instanță a admis în parte acțiunea acesteia și a dispus desfacerea căsătoriei părților din culpa ambilor soți, a încredințat pârâtului spre creștere și educare pe cei doi minori născuți din căsătorie și a obligat reclamanta să plătească în favoarea acestora o pensiei de întreținere în procent de 33% din salariul minim pe economia națională,
Prin aceeași sentință s-a dispus revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei iar pârâtul a fost obligat să îi plătească suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
La pronunțarea acestei hotărâri prima instanță a reținut că părțile s-au căsătorit la 11.07.1996, că din căsătorie s-a născut la 11.10.2003 minorul - A iar la 08.03.1997 minorul -, și că din momentul în care cei doi soți au plecat în străinătate la muncă între ei au apărut neînțelegeri grave. Ulterior numai pârâtul s-a întors în țară și s-a preocupat de creșterea și îngrijirea copiilor, în timp ce reclamanta le-a trimis din străinătate bani și îmbrăcăminte.
Apreciind că între soți nu mai există și înțelegere și că de această situație se fac deopotrivă vinovați, prima instanță a apreciat că se impune desfacerea căsătoriei acestora din vina ambilor soți.
În privința minorilor prima instanță a apreciat că se impune încredințarea lor spre creștere și educare pârâtului, având în vedere concluziile autorității tutelare și dorința acestora, în condițiile în care mama lipsește de la domiciliu, fiind plecată în străinătate. Pe cale de consecință se impune și obligarea acesteia la plata unei pensii lunare de întreținere pentru cei doi copii în procent de 33% din salariul minim pe economia națională.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, care a invocat că nu are nici o culpă în destrămarea relațiilor de familie, precum și faptul că minorul - A se află în prezent la tatăl său iar minorul - locuiește la bunicii ei materni, că la fiecare sfârșit de săptămână cei doi minori se vizitează și doresc să îi fie încredințați ei.
Cererea a fost legal timbrată cu 28 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.
Analizând motivele de invocate tribunalul a apreciat că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Din depozițiile martorilor și reiese culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relațiilor de familie, iar acesta nu a produs nici o probă pentru a dovedi culpa concurentă a reclamantei.
În consecință, soluția de desfacere a căsătoriei din culpa ambilor soți este greșită.
De asemenea, faptul că minorii nu se mai află în prezent în îngrijirea pârâtului, ci a tatălui și a bunicilor materni ai reclamantei, denotă că acesta nu manifestă suficient interes pentru creșterea și educarea lor.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 296 teza a II-a pr. civ. tribunalul admis apelul reclamantei și a schimbat în parte sentința în sensul desfacerii căsătoriei părților din vina exclusivă a pârâtului, al încredințării către reclamantă spre creștere și educare a celor doi minori și al obligării pârâtului la plata unei contribuții la întreținerea acestora, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate.-
Împotriva acestei decizii a promovat recurs intimatul - pârât care a criticat nelegalitatea hotărârii atacate sub aspectul desfacerii căsătoriei din vina sa exclusivă și reîncredințării minorului către apelanta reclamantă.-
A solicitat recurentul desfacerea căsătoriei din culpă comună, iar unul dintre cei doi minori, respectiv să îi fie încredințat spre creștere și educare iar celălalt A să fie încredințat intimatei - reclamante.
În cauză, intimata a formulat întâmpinare și a depus înscrisuri privind situația școlară și de sănătate a minorilor.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Referitor la motivul de recurs privind desfacerea căsătoriei din culpă comună, se reține faptul că, la termenul din 25.02.2008, la instanța de fond, recurentul pârât s- a opus divorțului, a solicitat încuviințarea probei cu martori, fiind ulterior decăzut din această probă, ca urmare a neîndeplinirii obligației neindicării în termen legal, a numelor și adresele acestora.-
În contextul anterior, și, în raport de depozițiile martorilor audiați la solicitarea intimatei - reclamante, în mod legal instanța de apel a reținut că, în speță destrămarea relațiilor de familie s-ar datora culpei comune a soților. -
În ce privește motivul de recurs privind reîncredințarea unuia dintre minori respectiv, se apreciază că și acesta este nefondat, în raport de concluziile anchetei sociale, proba testimonială și înscrisurile depuse de intimata - reclamantă la dosar care ----------- în preocuparea constată a acesteia pentru creșterea și educarea corespunzătoare a minorilor, precum și în raport de interesul minorilor de a crește împreună.-
Având în vedere cele anterior arătate, constatându-se că, în raport de probatoriul administrat, instanța de apel a procedat la o corectă aplicare a dispozițiilor art.1169 Cod civil, art.38,42 Cod familie, în temeiul art.3121Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul. -
În temeiul art.274 Cod procedură, se va obliga recurentul la plata către intimată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat. -
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat promovat de pârât împotriva deciziei civile nr. 276 din 10.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.-
Obligă recurentul să plătească intimatei 1000 lei cheltuieli de judecată.-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 9 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
- -
Red.sent.
Red.dec.,
Red.dec.rec.LC
Tehn.red.EG/9.03.2009- ex.2
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Liliana Ciobanu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Plasament. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Bacau → |
|---|
