Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 111
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Susanu Claudia
JUDECĂTORI: Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
- -
Grefier: - --
Pe rol pronunțarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta și pe intimații și, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei numărul 869 din 5 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 11 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea pentru azi 18 2008.
După studiu și deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1249 din 22 mai 2007 Judecătoria Pașcania admis acțiunea formulată de către reclamantul-pârât, domiciliat în comuna, județul I, cu domiciliul ales la cabinet avocat, în municipiul I, șos. - de, nr. 6,. 405,. A,. 3,. 13, județul I, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă, domiciliată în orașul Tg., str. ---,. 8,. A,. 1, județul și a respins cererea reconvențională promovată de către pârâta-reclamantă în contradictoriu cu reclamantul - pârât și pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul
S-a constatat că reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă au dobândit prin contribuții egale, de 50%, următoarele bunuri comune:
- un apartament situat în orașul Tg., str. ---,. 8,. A,. 1, evaluat de către expert la 77.560 lei;
- 1 șifonier cu 2 uși, 230 lei; 1 bibliotecă cu 4 corpuri cu module separate, 1100 lei; 1 masă extensibilă, 150 lei; 6 scaune tapițate, 180 lei; 1 măsuță fantezie, 50 lei; 1 vitrină cu oglindă, 210 lei; 1 servantă mică, 80 lei; 1 recamier cu ladă, 200 lei; 1 lustră cu trei brațe, 30 lei; 1 lustră cu un braț, 15 lei; 1 lustră cu mărgele, 65 lei, 1 corp de iluminat cu 3 brațe, 25 lei; 5 metri liniari perdea, 50 lei; 12 tablouri pe pânză în ulei, 80 lei; 1 aspirator AD- 21 S - defect, 20 lei; 1 TV alb - negru marca O, 80 lei; 1 covor persan de 4/3 metri - fond roșu, 180 lei; 1 traversă 4/1,1 m, 230 lei; 1 covor persan de 3/1,5 pe fond grena, 160 lei; 1 frigider "Arctic" + congelator, 200 lei; 1 radiocasetofon stereo "Super", 130 lei; 1 radiocasetofon mono marca "",30 lei; 1 radiocasetofon "", 30 lei; 1 cuier de hol cu oglindă, 80 lei, 1 oglindă mare dim. 1,8/0,5 m, 180 lei, 1 ceas electronic de perete, 5 lei; 1 mochetă dim. 9/0,9 m, 150 lei; 2 draperii 3/0,2 m, 50 lei; 2,5 perdea, 25 lei, 1 garnitură sufragerie - cuvertură, 60 lei,1 canapea extensibilă bej, 160 lei; 1 recamier cu vitrină cu tapițeria gri, 150 lei; 1 șifonier cu 2 uși, 200lei; 1 bibliotecă cu un corp suprapus, 250 lei; 1 masă pentru TV, 80 lei; 1 televizor color marca "", 300 lei; 5. perdea "" albă, 45 lei; 1 lustră cu trei brațe, 30 lei, 5. perdea albă, 20 lei; 1 covor persan pe fond muștar de 3,5/2,5 m, 150 lei; 1 corp vitrină pentru servantă, 230 lei; 3 taburete bucătărie, 24 lei; 1 serviciu de masă de 6 persoane, complet, 65 lei; 1 aragaz cu trei ochiuri, 150 lei; 1 sofa pentru 1 persoană, 25 lei; 1 mască chiuvetă, 60 lei; 1 dulap pentru vase, 25 lei; 2 corpuri suspendate, 65 lei; 1 masă pentru bucătărie, 55 lei; 1 birou pentru copil, 180 lei; 3 traverse din iută 1,5/0,5 m, 90 lei.
Masa bunurilor comune are valoarea de 84.060 lei, iar cotele de contribuție ideale au valoare de 42.300 lei pentru fiecare parte, a reținut judecătoria.
S-a sistat stărea de coproprietate devălmașă în modalitatea următoare:
S-a atribuit reclamantului-pârât, în natură lotul format din:
- 1 șifonier cu 2 uși; 1 masă extensibilă; 1 vitrină cu oglindă; 1 recamier cu ladă - tapițerie înflorată; 12 tablouri pe pânză în ulei; 1 televizor alb - negru marca "O"; 1 covor persan de 4/3 metri - fond roșu; 1 traversă persană crem; 1 covor persan de 3/1,5 pe fond grena; 1 cuier de hol cu oglindă, 1 oglindă mare dim. 1,8/0,5 m; 1 ceas electronic de perete; 1 canapea extensibilă bej; 1 bibliotecă cu un corp suprapus; bibliotecă cu 4 corpuri cu modulele suspendate.
Lotul ce revine reclamantului - pârât are valoarea de 3.320 lei.
S-au atribuit pârâtei-reclamante, în natură, următoarele bunuri:
- un apartament situat în Tg., str. ---,. 8,. A,. 1, jud. I;
- 6 scaune tapițate; 1 lustră cu trei brațe; 1 lustră cu 1 braț; 1 lustră cu mărgele; 1 corp de iluminat cu trei brațe; 5 metri liniari perdea; 1 aspirator AD- 21 S; 1 frigider "Arctic" + congelator; 1 tablou pânză în ulei înrămat; 1 radiocasetofon stereo "SIPER"; 1 radiocasetofon mono ""; 1 radiocasetofon ""; 1 mochetă dim. 9/0,9 m; 2 draperii 3/0,2 m; 2,5 perdea; 1 garnitură sufragerie - cuvertură; 1 recamier cu vitrină cu tapițeria gri; 1 șifonier cu 2 uși; 1 televizor color marca ""; 5. perdea albă, 1 covor persan pe fond muștar dim. 3,5/2,5; 1 corp de vitrină pentru servantă, 3 taburete bucătărie; 1 serviciu de masă de 6 persoane; 1 aragaz cu trei ochiuri; 1 mască chiuvetă; 1 dulap pentru vase; 2 corpuri suspendate, 1 masă pentru bucătărie; 1 birou pentru copil; 3 traverse din iută, 1,5/0,5
Lotul atribuit pârâtei - reclamante are valoarea de 80.740 lei.
Pârâta-reclamantă a fost obligată să plătească reclamantului-pârât o sultă în cuantum de 38.980 lei.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei invocată de către reclamantul - pârât și a constatat ca fiind inutilă analiza cererii pârâtei - reclamante privind dreptul de creanță constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului bun comun.
Reclamantul-pârât a fost obligat să achite pârâtei - reclamante suma de 757 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor judiciare rămasă după compensarea parțială a acestora.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că reclamantul-pârât a fost căsătorit cu pârâta - reclamantă din ziua de 08.05.1983 până în data de 13.01.1999 când s- pronunțat decizia Tribunalului Iași nr. 127/13.01.1999 cu privire la divorțul părților.
soți au achiziționat, conform contractului de vânzare - cumpărare nr. 737/05.02.1992, un apartament situat în Tg., str. - -,. 8,. A,. 1, jud. I compus din 2 camere, cu o suprafață utilă de 50,12. evaluat de către expert la 77.560 lei.
Având în vedere procesul verbal nr. 991/26.09.1997 de inventariere, întocmit de către expertul judecătoresc, precum și constatările expertului, instanța a considerat că au calitatea de bunuri comune, în sensul art. 30 alin. 1 Cod familie:
- un apartament situat în Tg., str. ---,. 8,. A,. 1, evaluat de către expert la 77.560 lei;
- 1 șifonier cu 2 uși, 230 lei; 1 bibliotecă cu 4 corpuri cu module separate, 1100 lei; 1 masă extensibilă, 150 lei; 6 scaune tapițate, 180 lei; 1 măsuță fantezie, 50 lei; una vitrină cu oglindă, 210 lei;1 servantă mică, 80 lei; 1 recamier cu ladă, 200 lei; 1 lustră cu trei brațe, 30 lei; 1 lustră cu un braț, 15 lei; 1 lustră cu mărgele, 65 lei, 1 corp de iluminat cu trei brațe, 25 lei; 5 metri liniari perdea, 50 lei; 12 tablouri pe pânză în ulei, 80 lei; 1 aspirator AD- 21 S - defect, 20 lei, 1 TV alb - negru marca O, 80 lei; 1 covor persan de 4/3 metri - fond roșu, 180 lei; 1 traversă 4/1,1 m, 230 lei; 1 covor persan de 3/1,5 pe fond grena, 160 lei; 1 frigider Arctic + congelator, 200 lei; 1 radiocasetofon stereo Siper 9000 cu două boxe, 130 lei; 1 radiocasetofon mono,30 lei; 1 radiocasetofon, 30 lei; 1 cuier de hol cu oglindă, 80 lei, 1 oglindă mare dim. 1,8/0,5 m, 189 lei, ceas electronic de perete, 5 lei; 1 mochetă dim. 9/0,9 m, 150 lei; 2 draperii 3/0,2 m, 50 lei; 2,5 perdea 1 garnitură sufragerie - cuvertură, 60 lei,1 canapea extensibilă bej, 160 lei; 1 recamier cu vitrină cu tapițeria gri, 150 lei; 1 șifonier cu 2 uși,200lei; 1 bibliotecă cu un corp suprapus, 250 lei, 1 masă pentru TV, 80 lei; 1 TV color marca, 300 lei; 5.pl. perdea albă, 45 lei; 1lustră cu trei brațe, 30 lei, 5. perdea albă, 20 lei; 1 covor persan pe fond muștar de 3,5/2,5 m, 150 lei; 1 corp de vitrină pentru servantă, 230 lei; 3 taburete în bucătărie, 24 lei; 1 serviciu de masă de 6 persoane, complet, 65 lei; 1 aragaz cu trei ochiuri, 150 lei; 1 sofa pentru 1 persoană, 25 lei; 1 mască pentru chiuvetă, 60 lei; 1 dulap pentru vase, 25 lei; 2 corpuri suspendate, 65 lei; 1 masă pentru bucătărie, 55 lei; 1 birou pentru copil, 180 lei; 3 traverse din iută, 1,5/0,5 m, 90 lei.
Instanța a respins ca nefondată cererea reconvențională privind introducerea în masa bunurilor comune și dreptului de proprietate asupra unei case, situate în comuna, sat, județul I, construite în baza autorizației nr. 3/23.03.1994, pe terenul aparținând pârâtei .
Prin probele existente pârâta - reclamantă nu a demonstrat că imobilul, situat în sat, comuna, județul a fost edificat prin contribuția esențială si determinantă a foștilor soți, constând în lucrări de manoperă, achiziționarea materialelor de construcție, suportarea costurilor financiare ale construirii sau ale instalațiilor privind utilitățile etc.
Depozițiile martorilor propuși de către pârâta - reclamantă și nu prezintă un grad ridicat de precizie și nemijlocire. Martorul a declarat că știe de la foștii soți că aceștia intenționau să se retragă la casa din satul, comuna, care a fost construită cu contribuția lor comună.
Martorul a învederat instanței că tatăl pârâtei - reclamante i- relatat că a ajutat- pe fiica sa cu oferirea ușilor și a ferestrelor la construcția casei din satul, comuna, iar edificarea imobilului s-a realizat cu veniturile foștilor soți.
Instanța acordat credibilitatea superioară susținerilor martorilor propuși de către reclamantul - pârât întrucât aceștia au lucrat efectiv la ridicarea construcției.
Astfel, martorul arată că a fost plătit de către mama reclamantului - pârât (pârâta ) pentru a realiza, pe terenul acesteia, fundația și structura unei case, montarea tâmplăriei și acoperirea casei cu țiglă. Pentru efectuarea acestor lucrări martorul a fost ajutat de doi membri ai echipei sale și de rudele reclamantului - pârât.
Această declarație este confirmată și de martorul care a fost angajat de către pârâta pentru efectuarea operațiunilor de tencuială a casei ridicate de către .
Aceste declarații se coroborează, pe deplin, cu înscrisurile depuse la dosar, filele 36 - 49, de către reclamantul - pârât, ce reprezintă chitanțe, facturi fiscale și bonuri de comandă ce dovedesc că pârâta cumpărat diferite cantități de materiale de construcție în perioada 1994 - 1998.
De asemenea, instanța a apreciat că pârâta-reclamantă nu a probat că între mama reclamantului - pârât și foștii soți și existat un acord în baza căruia pârâta permitea soților să construiască o casă pe terenul proprietatea sa.
Înscrierea în autorizație de construire nr. 3/23.03.1994 atât a pârâtei cât și reclamantului nu probează acest acord în absența altor elemente doveditoare în acest sens.
Reclamantul - pârât a formulat cerere pentru eliberarea autorizației de construcție pe baza adeverinței nr. 359/14.08.1994 emisă de către Comisia comunală, prin care se arată că s- stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,110 ha, situată pe teritoriul comunei, județul I, având, astfel, calitatea de prezumtiv proprietar al terenului.
Menționarea în autorizație de construire nr. 3/1994 și a pârâtei are drept cauză reglementarea, ulterioară, situație juridice a terenului pe care s- ridicat imobilul, așa cum reiese și din adresa nr. 1240/20.06.2006 eliberată de către Primăria comunei, jud.
În consecință, întrucât suportul probelor este neconcludent și insuficient, instanța a respins cererea pârâtei - reclamante de a se constata că are calitatea de bun comun și dreptul de proprietate asupra casei situate în sat, comuna, jud.
Referitor la cotele de contribuție ale părților la dobândirea și conservarea bunurilor comune, instanța stabilit că sunt de 50% pentru fiecare, ținând cont de faptul că părțile coindivizare au fost de acord cu această valoare, iar în cauză nu au fost administrate probe care să demonstreze contribuții diferite și nici nu reieșit posibilitatea fraudării intereselor unor terțe persoane.
Deoarece instanța hotărăște asupra împărțirii bunurilor comune atunci când soții nu se înțeleg (art. 36 alin. 1 Codul familiei) și întrucât nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune (art. 728 Cod civil), instanța sistat starea de coproprietate devălmașe prin atribuirea în natură a bunurilor comune, conform dispozițiilor art. 741 cod civil și art. 6735alin. 2 Cod procedură civilă.
Lotul atribuit pârâtei - reclamante are valoarea de 80.740 lei. Instanța a avut în vedere, la modalitatea de partajare, următoarele criterii: pârâta - reclamantă efectuat, în mod incontestabil, lucrări de îmbunătățire apartamentului din Tg., în valoare de 5.500 lei; pârâta - reclamantă este cea care exercitat posesia continuă asupra acestui apartament după separația părților în anul 1998; nu este posibilă crearea a două corpuri funcționale autonom; reclamantul - pârât locuiește, în prezent, în imobilul mamei sale, în sat, comuna, județul I; pârâta-reclamantă asigură condițiile locative și celor doi copii ai părților.
Prin atribuirea pârâtei-reclamante apartamentului aceasta devine, în mod subsecvent și beneficiara îmbunătățirilor efectuate acestui imobil, astfel încât, nu se mai impune analizarea capătului de cerere introdus de către pârâta - reclamantă cu privire la constatarea unui drept de creanță constând în contravaloarea acestor îmbunătățiri.
Instanța respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către reclamantul - pârât deoarece pârâta are calitatea de a sta în proces, fiind titulara dreptului de proprietate asupra terenului pe care a fost edificată casa din sat, comuna, având astfel posibilitatea să-și apere, în cadrul litigiului, prerogativele dreptului său de proprietate.
Împotriva sentinței a declarat apel și - prin decizia civilă nr. 869 din 05 decembrie 2007 - Tribunalul Iașia respins apelul și a păstrat hotărârea judecătoriei, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul a reținut - în motivarea deciziei - că intimatul a indicat ca făcând parte din masa de împărțit și o cutie cu de vânzătoare pe care executorul judecătoresc a găsit-o la domiciliul părților și a inclus în procesul verbal de inventariere din 26.09.1997.
Inventarierea bunurilor din locuință atestă doar existența acestora, nu și calitatea lor de bunuri comune sau proprii.
Or, pentru a beneficia de prezumția relativă de comunitate trebuie să se facă dovada că bunul a fost dobândit în timpul căsătoriei prin contribuția ambilor soți, ceea ce în cauză nu s-a probat.
Dimpotrivă reclamantul - intimat a avut o atitudine oscilantă, în ceea ce privește susținerea referitoare la calitatea de bun comun sau propriu a puștii de vânătoare. Nici expertiza de evaluare a bunurilor mobile nu indică anul dobândirii acesteia.
Declarațiile martorilor și interogatoriile părților nu fac referire la acest bun, nici la modul de dobândire al acestuia.
Ca atare, în mod corect nu a fost inclusă în masa de împărțit pușca de vânătoare, aceasta având un regim special, este supusă regimului armelor și munițiilor și pentru care doar reclamantul posedă permis de port-armă.
În ceea ce privește introducerea în comunitatea de bunuri și a casei situate în sat, comuna, județul I, din declarațiile martorilor propuși de apelantă a rezultat că aceștia cunosc fie de la foștii soți, fie de la tatăl pârâtei că părțile intenționau să se retragă la casa construită cu contribuția lor comună, la care au fost ajutați de tatăl acesteia, cu ușile și ferestrele necesare imobilului.
De partea cealaltă martorii intimatului sunt muncitorii care au ridicat construcția și care au declarat că au fost plătiți de pârâta pentru efectuarea acestor lucrări.
Chitanțele, facturile fiscale și bonurile de comandă sunt coroborate cu declarațiile martorilor intimatului și dovedesc că pârâta a cumpărat diferite cantități de materiale de construcții în perioada 1994 - 1998, contrar celor susținute prin motivele de apel.
Inițial reclamantul pârât a formulat cerere pentru eliberarea autorizației de construcții pentru că pe baza adeverinței nr. 359/14.08.1994 emisă de Comisia comunală i se stabilise lui dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,110 ha.
Ulterior, i-a fost recunoscut pârâtei dreptul de proprietate asupra terenului și din acest motiv a fost și ea inclusă pe autorizația de construcție nr. 3/1994.
Însă, neexistând probe care să ateste calitatea de bun comun a casei de locuit din satul, a fost înlăturat și acest motiv de apel.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta-reclamantă, invocând punctul 9 al art. 304 Cod procedură civilă. Ea arată că din redactarea hotărârilor primelor două instanțe nu rezultă dacă a fost avut în vedere întregul material probatoriu.
susține că s-a aplicat greșit articolul 31 din Codul familiei și că - stabilind greșit situația de fapt - tribunalul a aplicat eronat normele de drept substanțial.
Recurenta învederează că trebuia avută în vedere adresa nr. 1240 din 26 iunie 2006 Primăriei comunei, în care se arată că la momentul formulării de a cererilor de certificat de urbanism și autorizație de construcție (în 1994) acesta prezenta o adeverință de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 1.000. teren cedat de mama lui,. Doar ulterior a apărut în cele două acte și, adăugarea numelui său făcându-se pentru că era proprietara inițială a terenului.
Dezvoltând motivele de recurs critică decizia tribunalului și pentru neincluderea în masa de împărțit a unei arme de vânătoare.
Intimații și nu au depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:
1.Referitor la arma de vânătoare a cărei includere în masa de partajat o solicită pârâta-reclamantă, Curtea de apel reține că nu a fost investită prin cererea de recurs depusă în termenul prevăzut de art. 303(1) Cod procedură civilă, situație în care acest punct nu poate fi examinat. Memoriul prezentat la 26 iunie 2008 este întocmit la peste 15 zile de la comunicarea deciziei tribunalului (care s-a efectuat la 12 mai 2008, conform dovezii de la fila 35 dosarului Tribunalului Iași ). chiar dacă acest motiv ar fi fost formulat în termen se observă că argumentele prezentate de recurentă nu se încadrează în art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă și - în consecință - nu pot fi examinate și valorificate în calea de atac a recursului.
2.În ce privește neincluderea în masa bunurilor comune a construcției (casă) din satul, comuna, județul I, Curtea constată că recursul este nefondat. Punctele 7 și 9 ale art. 304 Cod procedură civilă, în care se încadrează criticile expuse de recurenta, nu sunt aplicabile în cauză. Instanța de recurs constată că tribunalul a motivat pe larg și convingător neincluderea casei în masa de împărțit, răspunzând argumentelor apelantei. Ca atare, punctul 7 al art. 304 Cod procedură civilă nu-și află incidența. În același timp, dispozițiile Codului familiei care reglementează partajul bunurilor comune, în special articolele 30 și 31 au fost judicios interpretate și aplicate de tribunal, care a păstrat hotărârea primei instanțe. În recurs, nu poate fi cenzurată situația de fapt stabilită în cauză, greșita interpretare a dovezilor administrate nefiind motiv de recurs, după abrogarea punctului 11 al art. 304 Cod procedură civilă prin OUG nr. 138/2000. Or, situația de fapt fiind aceea constatată de tribunal, este judicioasă concluzia potrivit căreia casa de locuit construită pe terenul proprietatea intimatei nu este bun comun al foștilor soți și, în sensul art. 30 din Codul familiei.
Este de principiu că o construcție ridicată pe terenul aparținând altei persoane (decât soții aflați în devălmășie) este proprietatea proprietarului terenului, afară de cazul în care se dovedește că soții au construit cu învoirea proprietarului. Această din urmă ipoteză nu este aplicabilă în cauză, atât timp cât primele două instanțe au constatat corect că intimata a plătit efectuarea lucrărilor de construcție (a se vedea depozițiile muncitorilor) și a achiziționat materialele de construcție (potrivit chitanțelor, facturilor fiscale și bonurilor de comandă depuse la dosar). În atare situație devine lipsit de relevanță - pentru determinarea sau excluderea calității de bun comun a casei - că intimatul figurează pe cererile de eliberare a autorizației de construcție și certificatului de urbanism.
Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul, menținând decizia Tribunalului Iași și obligând-o pe recurentă la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 869/05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
03.10.2008
2 ex.-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 1249 din 22.05.2007 a Judecătoriei Pașcani, sentință pe care o păstrează.
Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Președinte:Susanu ClaudiaJudecători:Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
| ← Pensie întreținere. Decizia 430/2009. Curtea de Apel Bacau | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
