Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 115/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 115
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
- C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat i de, nr. 77, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei nr.620 pronunțată la 25 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în comuna, sat i de, nr. 1669, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. 40775, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă asistată de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurentul-reclamant.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recurentul a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Avocat, având cuvântul, arată că nu este de acord cu cererea recurentului întrucât acesta a formulat recursul la data de 13.12.2007 și a primit citația la 11.01.2008, astfel că, a avut timp suficient să-și angajeze un apărător.
Curtea, având în vedere că recurentul a primit citația la data de 11.01.2008, apreciază că a avut timp suficient să-și angajeze un apărător și respinge cererea pentru lipsă de apărare, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 156.pr.civilă.
Avocat, având cuvântul, solicită să se constate nulitatea recursului pentru nemotivare.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea, rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursului.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4858/2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bun urilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că prin decizia civilă nr. 56/2003 pronunțată de Tribunalul Prahovas -a desfăcut căsătoria încheiată cu pârâta, iar în timpul căsătoriei au dobândit casa de locuit, situată în comuna i de nr. 1669, unde locuiește în prezent pârâta, precum și o serie de bunuri mobile enumerate în anexa la acțiune.
A mai arătat reclamantul că terenul pe care a fost construită casa i-a fost atribuit prin vânzare, de către fostul CAP la data de 17.04.1973, iar autorizația de construire a fost emisă, de asemenea, pe numele său, la data de 14.02.1984.
Reclamantul a precizat că dorește să se rețină o contribuție majorată, de 70%, la contribuția acestor bunuri, iar pârâta doar o contribuție de 30%, deoarece pârâta nu avut serviciu, iar toate imobilele au fost dobândite cu contribuția sa bănească.
Pârâta a formulat întâmpinare - cerere reconvențională, prin care a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, însă a precizat că o parte din bunurile enumerate sunt bunuri proprii. De asemenea,a mai precizat că la masa de partaj urmează a fi incluse o serie de bunuri mobile, luate de către reclamant, cu ocazia plecării sale din imobil.
Pârâta a solicitat să se rețină o contribuție egală, de 50%, pentru fiecare dintre părți, la dobândirea bunurilor comune, având în vedere că, la rândul său, a obținut venituri în timp ce reclamantul se afla la serviciu.
În urma probatoriilor administrate în cauză, Judecătoria Ploiești prin încheierea pronunțată la data de 19.10.2005 a admis în parte în principiu acțiunea și, în parte, în principiu, cererea reconvențională, constatând că în timpul căsătoriei părțile au dobândit în cote egale imobilul situat în comuna, sat i de nr. 1669, compus din teren în suprafață de 1056 mp și construcția situată pe acesta, precum și o serie de bunuri mobile.
Pentru identificarea și evaluarea bunurilor, precum și pentru formularea propunerilor de lotizare au fost numiți experți topo, merceolog și construcții civile.
După întocmirea rapoartelor de expertiză, prin sentința civilă nr. 5188 din 16.06.2005, Judecătoria Ploieștia dispus partajarea bunurilor comune dobândite de părți, prin omologarea variantei I din expertiza întocmită de, modificată de instanță, apreciind că această variantă corespunde cel mai bine disp.art. 673 ind.9 Cod procedură civilă, imobilul putând fi comod împărțit în două unități locative distincte, în acest fel asigurându-i-se fiecărei părți o locuință.
Împotriva sentinței civile și a încheierii interlocutorii din data de 19.10.2005 declarat apel ambele părți, criticile acestora fiind următoarele:
Reclamantul a criticat încheierea interlocutorie susținând că în mod greșit s-a reținut contribuția egală a foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, arătând că a fost singurul care a realizat mijloace bănești și din acest motiv se consideră îndreptățit a fi reținută în favoarea sa o cotă de contribuție majoritară de 70%.
Critica adusă de reclamant sentinței apelate vizează varianta omologată de instanța de fond, prin care să se partajeze bunurile comune, arătând că datorită stării conflictuale dintre părți acestea nu pot locui în același imobil.
Pârâta a criticat încheierea interlocutorie susținând că greșit au fost reținute ca aparținând comunității o serie de bunuri propriii, pe care le-a primit cu titlu de zestre, respectiv: șifonier cu 3 uși, 2 mese și un pat tip studio.
Nemulțumirea apelantei - pârâte este exprimată și în legătură cu modalitatea prin care s-a dispus a fi partajate bunurile comune, fiind calculate greșit din punct de vedere valoric, loturile părților.
Prin decizia civilă nr. 620 din 25 octombrie 2007, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat cele două apeluri declarate împotriva încheierii interlocutorii din data de 19 octombrie 2005 și apelul reclamantului împotriva sentinței civile n 5188/16 iunie 2006, admis apelul pârâtei împotriva aceleiași sentințe.
Prin aceiași decizie a fost schimbată în parte sentința instanței de fond în sensul că s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei părților conform variantei A din raportul de expertiză topo, cu cheltuieli de judecată în sarcina reclamantului.
Instanța de apel pentru a pronunța această decizie a reținut că pentru bunurile pretins a fi greșit reținute ca aparținând comunității, respectiv: șifonier cu 3 uși, 2 mese și un pat tip studio, prin probatoriul administrat în cauză s-a dovedit că pârâta ar fi primit de zestre astfel de bunuri, nu și că acestea ar mai exista în materialitatea lor și că s-ar fi identificat cu cele expertizate.
În ceea ce privește cotele de contribuție ale foștilor soți la dobândirea bunurilor comune, tribunalul a constatat că prima instanță în mod corect le-a apreciat ca fiind egale.
Chiar dacă reclamantul a obținut venituri salariale în timpul căsătoriei, a rezultat din probe faptul că pârâta a prestat diverse munci în fostul CAP, în schimbul cărora primea produse agricole și mi mult decât atât s-a ocupat de creșterea și îngrijirea celor trei copii rezultați din căsătoria părților. Într-o atare situație, nu se poate concluziona că inegalitatea veniturilor conduce la inegalitatea contribuției soților la dobândirea comunității.
Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul a apreciat că sunt nefondate criticile apelanților cu privire la încheierea interlocutorie din 19.10.2005, nefiind atacată legalitatea și temeinicia acesteia și, prin urmare, va fi menținută, iar în baza disp.art.296 cod procedură civilă, respinge ca nefondate apelurile celor două părți cu privire la aceasta.
În ceea ce privește critica formulată de pârâtă în legătură cu sentința, respectiv calculele greșite din punct de vedere valoric conținute de loturile părților, tribunalul a constatat că prin expertiza întocmită de inginer, în fața instanței de apel, aceste inadvertențe au fost înlăturate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs pe care nu l-a motivat nici până la termenul din 31.01.2008.
Astfel, disp.art.303 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii.
Verificând actele și lucrările dosarului se poate vederea că decizia din apel a fost comunicată reclamantului la data de 5 decembrie 2007, recursul a fost declarat la data de 13 decembrie 2007, dar nu a fost motivat nici până la termenul din 31.01.2008 când s-a pronunțat decizia.
Dispozițiile art.306 alin.1 Cod procedură civilă arată că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, 15 zile de la comunicare în cauza de față, astfel că se va constata nulitatea recursului reclamantului pentru nemotivare prin admiterea excepției nulității recursului.
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă recurentul reclamant va fi obligat să plătească intimatei pârâte 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția nulității recursului.
Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat i de, nr. 77, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei nr.620 pronunțată la 25 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în comuna, sat i de, nr. 1669, Cod poștal -, Județ
Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31 ianuarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
- - - - -, C
Grefier,
Red. CP
Tehnored.CN
2 expl./11.02.2008
nr.4858/2005 Judec.
nr- Trib.
a
Operator de date cu character personal
Notificre nr.3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța
| ← Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Sentința 4/2009.... | Pensie întreținere. Decizia 407/2008. Curtea de Apel Ploiesti → |
|---|
