Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 163/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 163
Ședința publică de la 20 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Susanu Claudia
JUDECĂTOR 2: Ghideanu Anca
JUDECĂTOR 3: Scripcariu Gabriela
Grefier: - -
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta și pe intimatul "D, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei numărul 468 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru recurenta și av. pentru intimatul "D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că recursul este insuficient timbrat.
Av. pentru recurentă depune chitanță taxă judiciară în valoare de 550 lei reprezentând diferență taxă judiciară.
Instanța constată legal timbrat recursul și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Av. pentru recurenta solicită admiterea recursului în sensul modificării hotărârii pronunțate de instanța de apel și menținerii hotărârii pronunțate de instanța de fond. Arată că obiectul dosarului este partaj bunuri-comune asupra unei cote-părți dintr-un apartament.
Având în vedere situația scriptică și faptică a imobilului, în fața instanței de fond s-au administrat probatorii și două expertize pe baza cărora instanța a evaluat corect imobilul.
Instanța de apel a înlăturat probele tehnice aflate la dosar în favoarea ofertelor din ziarele locale obținându-se astfel o valoare mai mare a imobilului.
Apărătorul recurentei arată că această reevaluare este nelegală în condițiile în care la fond s-au administrat probe tehnice.
Valoarea apartamentului a fost corect apreciată de instanța de fond având în vedere că deși se află într-o zonă rezidențială acesta este construit în anul 1965, are două camere deci o suprafață mică, nu are teren, nu are îmbunătățiri și nu-i pot fi aplicate prețurile de pe piața imobiliară.
Pentru aceste motive apărătorul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea deciziei date de instanța de apel în sensul respingerii apelului formulat de pârât și menținerea ca legală și temeinică a sentinței. De asemenea solicită obligarea la cheltuieli de judecată reprezentând taxele judiciare.
Av. pentru intimat arată că instanța de apel a avut în vedere la pronunțarea hotărârii a doua expertiză administrată în fața instanței de fond care a ținut seama de localizarea apartamentului precum și faptul că apartamentul are în folosință o suprafață de teren suficient de mare.
În fața instanței de fond pârâtul din prezenta cauză a solicitat efectuarea unei a treia expertize care să echilibreze valoarea apartamentului însă, reclamanta s-a opus la efectuarea unei noi expertize.
Instanța de apel a sesizat că nu poate face media între cele două expertize și cum anunțurile din presă reconfirmau valoarea din expertiza a doua aceasta a fost avută în vedere la pronunțarea hotărârii.
Arată apărătorul intimatului că a se menține hotărârea instanței de fond nu este nici legal și nici moral și pentru aceste motive pune concluzii în sensul respingerii recursului, menținerii hotărârii pronunțate de instanța de apel fără cheltuieli de judecată.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin sentința civilă 13901 din 27 2007, Judecătoria Iași a admis acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Cabinet avocat din I,-, în contradictoriu cu pârâtul D, domiciliat în I,- A și a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei lor, ca bun comun, cu o contribuție egală, cota de din apartamentul cu două camere, balcon, baie, hol, bucătărie, cu boxă la subsol, situat în I,- A, prin contractul de vânzare - cumpărare autentic nr. 13043/1900, apartament evaluat în întregime la suma de 211.261,9 lei, cota de 1/2 valorând -,9 lei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților și s-a atribuit în deplină proprietate reclamantei apartamentul situat în I,-
Reclamanta a fost obligată la plata către pârât a sumei de 52.815,4 lei reprezentând contravaloare cotă.
Pârâtul a fost obligat la plata către expert a sumei de 300 lei diferență onorariu și la plata către reclamantă a sumei de 1510,15 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria a reținut că părțile din prezenta cauză au fost soți, căsătorindu-se la data de 21.01.1982, căsătoria acestora fiind desfăcută prin divorț prin sentința civilă 7838/2006 a Judecătoriei Iași, rămasă irevocabilă (fila 10 dosar). În timpul căsătoriei lor, părțile au dobândit în comun cota de din apartamentul compus din două camere, balcon, baie, hol, bucătărie, cu boxă la subsol, situat în I,- A, în baza contractului de vânzare - cumpărare autentic nr. 13043/1990(fila 5 dosar). A reținut instanța aceste aspecte din înscrisurile menționate, coroborate cu recunoașterea pârâtului la interogatoriul luat în fața instanței (fila 33 dosar).
A reținut instanța din precizările reclamantei făcute prin cererea de chemare în judecată și din mențiunile certificatului de moștenitor nr. 1051/24.08.1990 (fila 6 dosar), că imobilul supus partajării a fost inițial proprietatea părinților reclamantei, și, aspect necontestat de pârât, iar la decesul mamei reclamantei, tatăl său a renunțat în favoarea fiicei sale la moștenirea cuvenită după soția sa, reclamanta devenind proprietara exclusivă a cotei de 1/2 din imobil, care rămăsese după decesul mamei sale. Ulterior, la data de 02.11.1990, tatăl reclamantei i-a vândut acesteia cota sa de din același imobil, care îi revenea ca bun propriu.
În urma acestor operațiuni juridice, reclamanta a devenit, așadar, proprietar exclusiv pe cota de din imobil și proprietar în devălmășie cu pârâtul pe restul de din imobil.
Cota părților la dobândirea bunului comun - cota de, a fost apreciată de instanță ca fiind egală câtă vreme nu s-a invocat și dovedit cotă diferențiată a vreunei părți, prin urmare, reclamantei îi revine cota de 3/4 din imobil, iar paratului cota de 1/4 din același bun.
În drept, acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 728 cod civil și art. 30 și 36 din Codul familiei, astfel că instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților și a atribuit reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul în litigiu, obligând-o pe aceasta la plata către pârât a unei sume de bani reprezentând contravaloarea cotei cuvenite pârâtului. Pentru a decide în acest sens instanța a avut în vedere mai multe aspecte care pledau în favoarea reclamantei, anume: cota superioară a acesteia din imobil, de față de 1/4 cuvenită pârâtului, faptul că imobilul fusese parțial moștenit de la mama reclamantei, având deci și o valoare afectivă pentru reclamantă, dar a ținut seama și de opțiunea exprimată în proces de cele două părți.
Valoarea integrală a imobilului a fost apreciată de instanță la suma de 211.261,9 lei, cota de 1/2 supusă partajului valorând, așadar, 105.630,9 lei. Pentru a se ajunge la aceasta valoare instanța a avut în vedere expertiza realizată în cauză de expertul tehnic judiciar în construcții, expertiză în raport de care se impun anumite precizări:
- expertiza în discuție a respectat dispozițiile legale în vigoare și caracteristicile imobilului supus partajului, obținându-se în urma calculării valorii tehnice a imobilului suma de 136.753 lei;
- prin aplicarea criteriilor de individualizare, pozitive și negative, expertul a ajuns însă la o valoare exagerată, aspect datorat aplicării și reținerii unor procente exagerate în raport de fiecare criteriu reținut, instanța apreciind ca suficientă reținerea unui procent de 5 % în cazul unor criterii precum: apropierea de mijloacele de transport, apropierea de unități comerciale, amplasarea într-o zonă cu dotări social - culturale, amplasarea pe o stradă liniștită, casa scării deservește un număr mic de apartamente, finisaje inferioare la casa scării și fațadă sau a unui procent de 75% pentru amplasarea într-o zonă ultra centrală;
- expertiza în discuție a fost reținută în detrimentul celei realizate de expertul tehnic judiciar în construcții, întrucât, raportat la valorile de tranzacționare a imobilelor pe piața imobiliară locală, valoarea stabilită de expert era exagerat de mică, necorespunzând valorii reale a imobilului.
Prin urmare, reclamanta trebuie să achite pârâtului suma de 52.815,4 lei cu titlu de contravaloare cotă.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul și prin decizia civilă nr. 468 din 18 iunie 2008 - Tribunalul Iașia admis apelul și a schimbat în parte hotărârea judecătoriei. Tribunalul constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, ca bun comun, cota de 1/2 din apartamentul situat în lași,- A (fostă (Română) nr. 15 A, evaluat la suma de -,5 lei (RON ), cota de 1/2 a fiecărui soț având valoarea de -,5 lei.
Reclamanta a fost obligată la plata către pârâtul, a sumei de 82836,875 lei cu titlu de sultă.
S-au păstrat restul dispozițiilor sentinței care nu contravin deciziei.
S-a luat act că apelantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul a reținut în motivarea deciziei că masa bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei o reprezintă cota indiviză de 1/2 din imobilul de locuit și teren situat în I,- A, cotă ce nu a fost contestată de vreuna din părți, imobilul fiind expertizat de domnul expert, care a stabilit o valoare de piață a întregului imobil de 101.225,4 lei RON, iar din raportul de expertiză efectuat în cauză de un al doilea expert, și anume doamna expert s-a stabilit că valoarea de circulație a apartamentului, inclusiv îmbunătățirile, care sunt lucrări de remediere, este de 331.347,50 RON.
Imobilul supus evaluării este alcătuit din 3 camere și dependințe situat la etajul 1 într-un bloc de locuințe cu regim de înălțime P + 2 etaj construit în 1965, în suprafață utilă de 55,81 având și centrală termică, fiind situat în zona Ia M unicipiului lași.
Tribunalul a constatat că în prezent un apartament situat în I,- A, are ca valoare minimă de vânzare suma de 63.700 Euro, aproximativ 235.690 lei conform adresei emise de Asociați Notar, instanța de fond reținând valoarea integrală a imobilului supus partajării din- A, la 211.261,9 lei, prin reducerea coeficienților de la criteriile pozitive din acest raport de expertiză.
Cum din adresa emisă de Asociați notar și din ziarele locale depuse la dosar, care demonstrează cererea și oferta reală imobiliară a unui imobil situat într-o zonă foarte apropiată celui în cauză, și anume un apartament cu 3 camere cu îmbunătățiri, putându-se vinde cu suma de 110.000 euro, probe coroborate cu explicațiile tehnice reținute în raportul de expertiză efectuat de doamna expert, rezultă că imobilul supus partajării are o valoare reală mai mare decât cea reținută de instanța de fond, tribunalul constată că valoarea reală a întregului imobil este de 331.347,5 RON.
A reține o valoare mai mică prin aplicarea reducerii coeficienților din criteriile pozitive ale raportului de expertiză efectuat de doamna expert l-ar defavoriza pe pârât, atâta timp cât prețurile de pe piața imobiliară reală demonstrează o altă situație decât cea reținută de instanța de fond având în vedere și timpul care a trecut de la data pronunțării sentinței apelate - 2007 - și data pronunțării deciziei prezente - iunie 2008, timp care a dus la o fluctuație a prețurilor în domeniul imobiliar, situație demonstrată prin actele depuse în apel.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta arată că tribunalul a aplicat greșit legea, pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal, în sensul punctului 9 al art. 304 Cod procedură civilă. susține că argumentarea reținerii cererii și ofertei imobiliare din ziarele locale depuse la dosar este greșită, decizia tribunalului apărând părtinitoare. Reclamanta învederează că - potrivit actelor și expertizelor aflate la dosar - apartamentul în litigiu a fost construit în anul 1965, are o suprafață de 55,81 și a fost cumpărat de părinții săi, în calitate de foști chiriași. Apartamentul - pretinde - nu are trei camere, ci două, balconul închis fiind transformat în bucătărie.
Recurenta susține că greșit au fost înlăturate probele tehnice administrate, dându-se prioritate "ofertelor din ziarele locale". Ea arată că trebuie să se țină cont că J din apartament nu este supusă partajului, că imobilul nu are teren aferent în proprietate, că se află în litigiu și se găsește în imediata apropiere a mai multor restaurante care constituie surse de poluare fonică. În plus învederează recurenta că suprafața locuibilă a apartamentului este foarte mică, el neputând fi comparat cu acelea care au fost prevăzute din construcție cu trei camere și dependințe.
arată că ofertele de vânzare din ziare nu prezintă decât un indiciu privind prețurile din piața imobiliară, neputând constitui un "adevăr judiciar", câtă vreme oferta este supusă negocierii. Ea susține că este părtinitor considerentul reținut de tribunal, potrivit cu care aplicarea coeficientului de corecție și pronunțarea unei hotărâri pe baza expertizelor tehnice de la dosar l-ar defavoriza pe pârât. Reclamanta învederează că normele de procedură civilă, cele constituționale și dispozițiile stabilesc că procesele trebuie să fie echitabile, judecate în termen rezonabil, conform principiului contradictorialității și pentru aflarea adevărului. Or, motivarea deciziei pe considerentul "favorizării pârâtului" reprezintă o nelegalitate.
întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului. El arată că era greșită valoarea stabilită de judecătorie pentru cota indiviză de din imobil (ce face obiectul împărțelii), prin media valorilor propuse de cei doi experți în construcții.
Intimatul învederează că tribunalul și-a întemeiat soluția de admitere a apelului pe una dintre cele două expertize tehnice și că această soluție este echitabilă pentru ambele părți în considerarea normelor de drept procesual civil, a celor constituționale și normelor CEDO, pretinde că nu există criteriile de diminuare a valorii imobilului pe care le invocă recurenta.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat. Punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă - invocat de reclamantă și în care se încadrează criticile din declarația de recurs - nu este aplicabil în speță, în condițiile în care tribunalul a interpretat și aplicat judicios prevederile legale care guvernează materia partajului bunurilor comune.
Curtea de apel reține că nu există elemente care să conducă la concluzia lipsei de imparțialitate a instanței de apel, decizia fiind motivată tocmai în sensul înlăturării aspectelor de inechitate care rezultă din sentința judecătoriei contrar celor învederate în motivarea recursului, ofertele din piața imobiliară - publicate în ziarele locale și prezentate de apelant - nu au constituit argumentul determinant al modificării valorii imobilului ce face obiectul partajului, ci un element suplimentar, alăturat adresei notarului public. Instanța de recurs constată că tribunalul și-a fundamentat soluția pe concluziile expertului tehnic judiciar în construcții, respectând dispozițiile art. 201 Cod procedură civilă.
Curtea de apel mai observă că - la stabilirea valorii apartamentului - expertul în construcții a avut în vedere vechimea imobilului și mărimea suprafeței locuibile, precum și configurația locuinței. De asemenea, a fost avută în vedere amplasarea imobilului. În fine, instanța de recurs reține că este judicioasă înlăturarea - în apel - a acelor coeficienți de corecție aplicați fără temei legal de instanța de fond. Există - de altfel - o contradicție în sentința judecătoriei, corectată de tribunal, care a stabilit valoarea apartamentului fără a interveni în calculele și considerațiile de natură tehnică ale expertului.
Raportat considerentelor expuse, Curtea conchide că este legală decizia tribunalului, punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă nefiind incident în speță.
În baza art. 312 alin. 1 teza a II- Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul menținând hotărârea instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 468 din 18 iunie 2008 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
19.12.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Susanu ClaudiaJudecători:Susanu Claudia, Ghideanu Anca, Scripcariu Gabriela
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
