Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 8/FM
Ședința publică de la 22 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă, în contradictoriu cu intimatul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 359 din 13.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta pârâtă asistată de av. în baza împuternicirii avocațiale -/2007 și intimatul reclamant asistat de av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 75898/2007.
Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Avocat având cuvântul pentru recurenta depune adresa nr. R-/29.01.2008 cu privire la istoricul de rol pentru autoturismul 1410; precizează că pentru autoturismul marca OPEL, nu sunt în măsură să prezinte documente noi, instanța ur,ând să analizeze recursul în baza înscrisurilor existente în dosarul cauzei; precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Avocat având cuvântul pentru intimatul precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Curtea, constată terminată cercetarea judecătorească, dosarul fiind în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri, iar cu privire la motivul de recurs ce vizează calculul sultei, avându-se în vedere că acest motiv dre recurs nu a făcut obeictul apelului, acesta nefiind motivat.
Avocat având cuvântul pentru recurentă, critică decizia tribunalului pentru nelegalitate, solicitând în principal admiterea recursului casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru următoarele considerente:
1. Instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere, respectiv cele referitor la cheltuielile aferente condominiului și cele reprezentând taxe și impozite, cheltuieli care au fost suportate exclusiv de către recurentă.
2. Referitor la cele două autoturisme marca 1410 și OPEL REKORD, s-a produs dovezi din care rezltă că acestea au existat în patrimoniul soților la data despărțirii în fapt, astfel că se impune ca acestea să facă parte din masa partajabilă. Dată fiind necesitatea administrării de probatorii cu privire la evaluarea acestora și modalitatea de partajare se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
În subsidiar, solicită modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii apelului și schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond, în ceea ce privește cuantumul sultei datorată de către recurentă intimatului. Este adevărat că apelul declarat de pârâta nu a fost motivat, dar instanța sesizată cu o cerere de apel, aceasta ar fi trebuit să verifice legalitatea hotărârii primei instanțe sub toate aspectele. În raport de concluziile raportului de expertiză, urmează a se constata că sulta a fost calculată eronat, astfel cuantumul corect al sultei pe care recurenta o datorează intimatului este de 68.650 lei și nu de 72.925 lei, astfel încât se impune modificarea hotărârilor sub acest aspect.
În raport de aceste considerente, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimat solicită respingerea recursului ca nefundat cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la calculul sultei, instanța de recurs urmează să analizeze decizia recurată numai sub aspectul acelor motive care au făcut obiectul apelului. Întrucât modalitatea de calcul a sultei nu a făcut obiectul apelului, acest motiv nu mai poate fi invocat în recurs.
Cu privire la motivul de recurs care vizează nepronunțarea asupra unei cereri, respectiv asupra cheltuielilor aferente imobilului din str. - în perioada 2002-2006, recurenta în calitate de pârâtă reconvenientă nu a solicitat nici în cadrul cererii reconvenționale depusă la termenul din 9 mai 2005 și nici cu ocazia precizărilor depuse la 6 iunie 2005, aceste cheltuieli, nu a precizat cuantu7m acestora astfel încât instanța nu se putea pronunța asupra unei cereri pe care părțile nu o solicită. Cu privire la cele două autoturisme, atât instanța de fond cât și cea de apel au analizat dovezile referitoare la cele două autoturisme și, în mod corect au reținut că acestea nu au existat în patrimoniul comun al soților la data despărțirii acestora.
- CURTEA -
Asupra cererii de recurs;
Prin sentința civilă nr. 4162/11.04.2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr-, a fost admisă acțiunea civilă promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, a fost admisă în principiu în parte acțiunea reconvențională, astfel cum a fost precizată, promovată de către pârâta reconvenientă, în contradictoriu cu reclamantul pârât, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra masei bunurilor comune dobândite de către părți în timpul căsătoriei, prin atribuirea acestora în totalitate pârâtei, cu obligarea acesteia, către reclamant, la plata unei sulte în cuantum de 72 925 lei, reprezentând cota parte de din valoarea bunurilor comune, fiind compensate cheltuielile de judecată avansate de către părți.
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond, a reținut că prin sentința civilă nr. 5683/21.05.1996, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 12136/1996 a fost dispusă desfacerea căsătoriei între părți.
În ceea ce privește masa bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, instanța de fond a constatat în primul rând că aceasta este compusă din bunurile indicate de reclamant în acțiunea principală promovată și precizată și necontestate de către pârâtă. Dobândirea imobilului situat în C,-, -,. A,.65 s-a făcut în baza contractului de vânzare cumpărare nr.14143 /10.02.1992.
Din analiza aspectelor invocate de pârâtă în cadrul acțiunii reconvenționale promovate și precizate, instanța a constatat în ceea ce privește imobilul apartament situat în C,-, -,. B.25 jud. C, că părțile au procedat la înstrăinarea acestuia, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.-/06.08.1992, așa cum rezultă din adresa înaintată de către -onstanța.
Cu privire la vehiculul, instanța a constatat, având în vedere declarațiile martorilor, G și, precum si înscrisul depus, ca acesta a fost înstrăinat la data de 27.10.1992, ulterior fiind înstrăinat, la scurt timp unei alte persoane. În ce privește vehiculul marca Opel, instanța având în vedere certificatul de rol fiscal al reclamantului, a constatat ca acesta nu figurează ca plătitor de impozite pentru un asemenea vehicul.
Împotriva acestei sentințe civile precum și împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 05.06.2006, a declarat apel pârâta reconvenientă,criticându-le pentru greșita soluționare a cererii reconvenționale, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 06.06.2005, solicitând admiterea în totalitate acestei cereri.
Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 359 din 13.09.2007 a respins apelul declarat de către apelanta pârâtă, în contradictoriu cu intimatul reclamant, ca nefondat.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs pârâta, criticând soluția ca fiind nelegală în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7.proc.civilă, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Astfel, în principal se arată că instanța nu s-a pronunțat pe una din cererile formulate la fond, respectiv cheltuielile aferente condominiului și cele reative la bunul comun - cum sunt taxele și impozitele, cheltuieli suportate de recurent.
De asemenea, din înscrisurile noi prezentate, rezultă că cele două autoturisme care au fost solicitate prin cerere reconvențională există și intră în comunitatea de bunuri comune.
O altă critică privește calculul sultei datorată de recurentă intimatului. Astfel, observând expertiza și soluția de atribuire a tuturor bunurilor către recurentă, reiese că aceasta datorează o sultă de 68.650 lei și nu de 72.925 lei, cu o diferență în plus de 4.275 lei.
Examinând motivele de recurs și verificând probele administrate, instanța constată că recursul este nefondat.
Astfel, două din motivele de recurs nu au fost înscrise și ca motive de apel, respectiv cheltuielile aferente reparațiilor și calculul sultei. Astfel, apelul recurentei privește admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost precizat la termenul de judecată din 6.06.2005 și care privea cele două autoturisme, garsoniera din-, creanța de 80.000 lei deținută asupra părinților reclamantului, precum și existența bijuteriilor din aur de 35 gr.
Prin urmare, văzând disp. art. 316 coroborat cu art. 298.proc.civ. instanța de recurs va verifica legalitatea hotărârii recurate în limitele cererii de apel.
Pentru eventuala greșeală de calcul a sultei, recurenta are la dispoziție prevederile art. 281.proc.civilă.
Referitor la criticile privind neincluderea în masa de partaj a celor două autoturisme, instanța reține că recurenta nu a depus înscrisuri care să ateste existența bunurilor în masa de partaj la data separației în fapt.
Din probatoriile administrate, rezultă că autoturismul a fost înstrăinat la data de 27.10.1992 - în timpul căsătoriei - lui - fila 134 dosar fond, contra 35 gr. aur, bun înstrăinat în continuare altei persoane, conform înscrisului depus la fila 52 dosar fond. În susținerea înstrăinării vehiculului sunt declarațiile martorilor G - fila 112, - fila 111, - fila 134, dosar fond.
Pentru autoturismul marca Opel Rekord, s-a constatat că nu figurează în rolul fiscal deschis pe numele reclamantului intimat, lipsește dovada certificatului de înmatriculare, factură, sau contractul de cumpărare pe numele vreuneia dintre soți.
Pe cale de consecință, folosirea unui astfel de bun de intimat, nu s-a dovedit a fi și un bun cumpărat în timpul căsătoriei de foștii soți.
Față de considerentele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1.proc.civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul.
În baza art. 274. proc.civilă va obliga pe recurentă către intimat la 1500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă, în contradictoriu cu intimatul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 359 din 13.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.
În baza art. 274.proc.civilă obligă recurenta către intimat la 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 22 februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Prin sentința civilă nr. 4162/11.04.2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr-, a fost admisă acțiunea civilă promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, a fost admisă în principiu în parte acțiunea reconvențională, as
25 Februarie 2008
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.jud.rec. GP/10.11.2008
Tehnored.gref.AM
2 ex./11.04.2008.
tfel cum a fost precizată, promovată de către pârâta reconvenientă, în contradictoriu cu reclamantul pârât, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra masei bunurilor comune dobândite de către părți în timpul căsătoriei, prin atribuirea acestora în totalitate pârâtei, cu obligarea acesteia, către reclamant, la plata unei sulte în cuantum de 72 925 lei, reprezentând cota parte de din valoarea bunurilor co. 12136/1996 a fost dispusă desfacerea căsătoriei între părți.
În ceea ce privește masa bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, instanța de fond a constatat în primul rând că aceasta este compusă din bunurile indicate de reclamant în acțiunea principală promovată și precizată și necontestate de către pârâtă. Dobândirea imobilului situat în C,-, -,. A,.65 s-a făcut în baza contractului de vânzare cumpărare nr.14143 /10.02.1992.
Din analiza aspectelor invocate de pârâtă în cadrul acțiunii reconvenționale promovate și precizate, instanța a constatat în ceea ce privește imobilul apartament situat în C,-, -,. B.25 jud. C, că părțile au procedat la înstrăinarea acestuia, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.-/06.08.1992, așa cum rezultă din adresa înaintată de către -onstanța.
Cu privire la vehiculul, instanța a constatat, având în vedere declarațiile martorilor, G și, precum si înscrisul depus, ca acesta a fost înstrăinat la data de 27.10.1992, ulterior fiind înstrăinat, la scurt timp unei alte persoane. În ce privește vehiculul marca Opel, instanța având în vedere certificatul de rol fiscal al reclamantului, a constatat ca acesta nu figurează ca plătitor de impozite pentru un asemenea vehicul.
Întrucât pentru cele 2 vehicule nu au fost depuse certificate de înmatriculare, ca probă a existenței acestora, instanța nu va dispune includerea acestora în masa partajabilă.
În ce privește obiectele de aur invocate în cauză de către reclamant, instanța de fond a respins includerea acestora în masa supusă partajării, în condițiile în care pe de o parte doar martorul a atestat existenta acestora, declarație ce nu este completată de nici un alt mijloc probator, iar pe de altă parte, aceasta nu a fost în măsură a indica destinația celor 35 gr. de aur invocate.
Potrivit art.728 civ "Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii."
Partajarea bunurilor asupra carora partilor se afla in indiviziune se poate face fie voluntar, fie pe cale judecatoreasca, in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la modalitatea de partajare.
La solicitatea partilor si avand in vedere disp.art.6736proc.civ. au fost dispuse si efectuate lucrari tehnice, imobiliare privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului apartament, situat in Constanta,-, -.A,.65-filele 171-183 din dosarul de fond, efectuata de expert si mobiliara-filele 168-170, efectuata de expert, expetize a caror concluzii au fost insusite de parti, la termenul de judecata din data 26.03.2007.
Potrivit art.6739proc.civ-"La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
In formarea si atribuirea loturilor, instanta de fond a avut pe de o parte in considerare posesia bunului imobil si a bunurilor mobile, precum si solicitarile partilor.
Avand in vedere solicitarea partilor, de atribuire a bunul imobil paratei, precum si numarul si valoarea de circulatie redusa a bunurilor mobile dobindite de parti, instanta a atribuit in totalitate paratei atat imobilul cit si bunurile mobile.
In temeiul art.742 civ, instanta a dispus egalizarea loturilor, functie de valoarea acestora, astfel, parata urmand a achita reclamantului suma de 72.925 lei, cu titlu de sulta.
Astfel instanta admis in parte actiunea civila precizata promovata de reclamantul, in contradictoriu cu parata si admis in parte si actiunea civila reconventionala precizata, promovata de parata, in contradictoriu cu reclamantul.
Instanta a dispus compensarea cheltuielile de judecata, efectuate si dovedite in cauza de catre parti, fara a stabili in sarcina vreunei parti suportarea unur cheltuieli cu acest titlul.
Împotriva acestei sentințe civile precum și împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 05.06.2006, a declarat apel pârâta reconvenientă,criticându-le pentru greșita soluționare a cererii reconvenționale, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 06.06.2005, solicitând admiterea în totalitate acestei cereri.
Motivele care fundamentează cererea de apel nu au fost depuse.
Legal citat, intimatul reclamant a solicitat respingerea căii de atac a apelului, ca nefondată, arătând că atât sentința civilă criticată cât și încheierea de admitere în principiu sunt legale și temeinice.
Examinând legalitatea și temeinicia atât sentinței civile cât și încheierii de admitere în principiu apelate, sub toate aspectele, conform art.292 alin.2 pr.civ. se apreciază că apelul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea adresată instanței la data de 06.06.2005 apelanta pârâtă reconvenientă a solicitat includerea în masa bunurilor comune, dobândite de către părți în timpul căsătoriei, a imobilului apartament situat în C,-, -,. B,.25, în valoare de circa 30 000 Euro (echivalent în lei ) precum și a autoturismelor marca "Opel Rekord- 20" având nr. de înmatrie care reclamantul pârât a relatat în întâmpinarea formulată față de cererea reconvențională.
Cu privire la apartamentul situat în C,-, -,.B,.25, se arată prin adresa nr. RB 27023/11.05.2006, emisă de către din cadrul Consiliului Local C, că a figurat în rolul fiscal ca proprietate a soților și, ulterior rolul fiscal fiind închis în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 20305/06.08.1992.
Astfel se constată că aceste imobil a fost înstrăinat de către soți în timpul căsătoriei acestora, nemaiaflându-se în patrimoniul soților la data desfacerii căsătoriei (21.05.1996) pentru a forma obiect al partajului.
De altfel prin nici un mijloc de probă administrat în cauză nu s-a demonstrat că suma de bani obținută ar fi fost folosită de către reclamantul intimat în scopuri personale sau că, la încheierea contractului de vânzare cumpărare cu privire la bun, consimțământul apelantei pârâte reconveniente ar fi lipsit.
Prin urmare, corect a reținut instanța de fond că acest imobil nu face parte din masa bunurilor supuse împărțelii, deoarece nu se mai afla în patrimoniul comun al soților la data desfacerii căsătoriei, pentru a beneficia de regimul juridic prevăzut de art.36 fam. conform cu care " la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soți, potrivit învoielii acestora. Dacă soții nu se învoiesc asupra împărțirii bunurilor comune, va hotărî instanța judecătorească."
În ceea ce privește critica referitoare la neincluderea în masa de împărțit a celor două autovehicule, se reține că nici aceasta nu este fondată.
Pentru vehiculul marca ""s-a demonstrat probator că a fost înstrăinat la data de 27.10.1992 ( în timpul căsătoriei) unei alte persoane - aspect care rezultă din înscrisul (aflat la fila 52) din dosarul de fond, cât și din declarațiile martorilor audiați la judecata cauzei în fond (aflate la filele 111,112 și 134 din dosarul de fond).
Pentru vehiculul marca "Opel Rekord"s-a constatat că nu figurează în rolul fiscal deschis pe numele intimatului reclamant, iar declarațiile martorilor cu privire la existența acestui bun în patrimoniul soților și rămânerea lui în folosința intimatului reclamant după desfacerea căsătoriei,nu se coroborează cu un alt mijloc de probă admis de lege,spre exemplu un certificat de înmatriculare, care să ateste că bunul a figurat pe numele unuia dintre soți, aspect față de care se concluzionează că în mod corect a apreciat instanța de fond asupra neincluderii bunului mobil în patrimoniul de împărțit.
Deși bun mobil, dreptul de proprietatea asupra autovehiculului nu poate fi demonstrat prin simplul fapt al posesiei,(astfel cum rezultă din analiza probei testimoniale) datorită valorii intrinseciin urmare, în temeiul art.296 pr.civ. pentru aceste considerente, se va respinge apelul, ca nefondat și se va menține, ca legală
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Paulina Georgescu, Daniela Petrovici
← Divort. Decizia 120/2009. Curtea de Apel Galati | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|