Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 23/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 23/R-MF
Ședința publică din 20 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta, domiciliată în municipiul Pitești, cart. 3, -4,.B,.4, județul A, împotriva deciziei nr.116/A/MF din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta-pârâtă asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, emisă de Cabinet individual-Baroul A și itimatul-reclamant asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.123 din 13 februarie 2008, emisă de Cabinet individual-Baroul
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin anularea taxei judiciare de timbru în valoare de 635 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată că dezbaterile asupra recursului s-au desfășurat în ședința publică din 13 februarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată astăzi 20 februarie 2008, când în urma dezbaterii, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând onstată că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 06.04.2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța în cauză, să se dispună partajarea bunurilor comune ale pârâților: o casă de locuit și terenul aferent situată în comuna Vedea, județul A și instituirea unui sechestru asigurător asupra acestui bun imobil.
S-a arătat în motivare de către reclamant că are o creanță certă, lichidă și exigibilă constatată printr-un înscris autentic în cuantum de 130.000.000 lei ROL scadentă la 01.11.2005.
A încercat executarea silită a debitului, executare pornită asupra unui apartament bun comun al său cu pârâta, dar în faza de executare a constatat că apartamentul era ipotecat în favoarea SA, pentru o creanță de 2.000.000.000 lei ROL, apartamentul fiind adjudecat de o terță persoană, iar suma rezultată, aproximativ 600.000.000 lei ROL a fost distribuită numai în favoarea băncii.
Pentru acest motiv, s-a văzut nevoit să ceară partajarea unui alt bun comun al soților în vederea recuperării creanței pe care o are împotriva debitorului.
La termenul din data de 15.05.2006 a fost depusă la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de lichidatorul judiciar SC Expert SRL al debitorului SC C SRL prin care s-a solicitat, de asemenea, partajarea bunurilor imobile aparținând pârâților, cu motivarea că prin sentința civilă nr. 484/C/28.06.2005 a judecătorului sindic rămasă irevocabilă, administratorul debitoarei, C SRL, pârâtul a fost obligat să aducă la masa credală suma de 1.500.000.000 lei ROL, dispunându-se prin aceeași sentință instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor personale ale pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 5725/18.12.2006 a Judecătoriei Pitești au fost admise acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în nume propriu SC Expert SRL.
S-a constatat că pârâții au dobândit împreună în timpul căsătoriei în cotă de 1/2 fiecare următoarele bunuri: suprafața totală de 7.536 mp teren situată pe raza comunei Vedea, județul A, respectiv 1.000 mp în punctul la, 1.000 mp în punctul acasă, 2.592 mp în punctul M, 2.585 mp în punctul V Satului, așa cum au fost identificate și evaluate în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de ing. exp., locuința parter și mansarda, grajd cu pereți de zidărie și cărămidă și fânar, situate pe terenul în suprafață de 100 mp din punctul Acasă, comuna Vedea, județul A și s-au format două loturi: lotul nr.1 compus din toate bunurile reținute la masa partajabilă, atribuite pârâtului, iar lotul nr.2 pârâtei, compus din sultă în sumă de 100.910,15 lei.
Au fost obligați pârâții la 927,1 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a apreciat că în speță sunt incidente disp.art. 33.familiei, și că reclamantul și intervenientul au făcut dovada calității de creditori personal ai pârâtului debitor, prin contractul de împrumut autentificat sub nr. 2334/2000 la. Asociați și, respectiv prin sentința nr. 484/C/28.06.2005 a Tribunalului Comercial Argeș.
S-a apreciat că se impune sistarea comunității de bunuri a celor doi soți pentru recuperarea creanței pe care cei doi creditori ( reclamant și intervenient), o au împotriva unuia dintre soți și anume a pârâtului.
Împotriva sentinței civile nr. 5725/18.12.2006 a Judecătoriei Piteștia declarat recurs pârâta, criticând hotărârea instanței de fond sub două aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
În esență, criticile au fost următoarele:
1. În mod greșit s-a reținut o cotă de pentru fiecare dintre cei doi soți la dobândirea bunurilor comune ce compun masa partajabilă, deoarece în fapt, pârâta are o contribuție mai la achiziționarea acestora și anume 80%, iar instanța de fond nu a ținut cont de acest aspect.
2. Modalitatea în care s-a făcut lotizarea, fiind atribuite bunurile reținute la masa de partaj, în lotul pârâtului, este necorespunzătoare deoarece bunurile trebuiau atribuite în lotul soției, cu obligarea acesteia, la plata unei sulte către pârât.
Tribunalul a calificat calea de atac apel în conformitate cu disp.art. 282/1 pr.civilă, în raport de valoarea masei partajabile, care este în sumă de 201.820,3 lei (184 dosar fond).
Prin decizia nr.116/A-MF/19.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
1. Prima critică formulată de apelanta-pârâtă, în ce privește reținerea unei contribuții majoritare, de 80% la dobândirea bunurilor comune, este inadmisibilă, deoarece, așa cum s-a invocat în întâmpinarea formulată de intimatul - reclamant (16), partea nu a formulat o cerere cu acest obiect, în fața instanței de fond.
Pârâta, care are calitatea de soție a debitorului, nu a adresat primei instanțe o solicitare de a i se reține o contribuție mai la masa partajabilă, însă a criticat hotărârea sub acest aspect, formulând pentru prima dată în apel o astfel de cerere.
Potrivit disp. art. 294 și 295 pr.civilă, în apel nu pot fi formulate cereri noi iar instanța investită cu soluționarea căii de atac verifică cererea în limitele formulate putând fi invocate din oficiu doar aspectele de ordine publică.
Prin urmare, motivul de recurs cu nr.1 este inadmisibil și a fost respins ca atare.
2. Cea de-a doua critică, care vizează modul în care au fost atribuite bunurile este nefondată.
Prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de disp.art.673/9 pr.civilă și în principal faptul că pârâtul este debitor față de reclamant și față de intervenientul în interes propriu, astfel că bunurile trebuie să cadă în lotul său, pentru a se putea derula formele de executare silită în vederea recuperării datoriilor.
Dealtfel, scopul formulării acțiunii a fost de a fi partajate bunurile conform art.33 alin.1 și art.36 alin.1 Codul familiei, tocmai pentru recuperarea creanțelor împotriva debitorului.
Este nefondată solicitarea de a se face o altă lotizare, prin care bunurile să fie atribuite soțului nedebitor, deoarece în această modalitate, ar fi imposibilă executarea debitorului, iar acțiunea nu ar avea finalitatea dorită.
Pe cale de consecință nici cel de-al doilea motiv de apel nu a fost primit și ca urmare în baza art.296 pr.civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat și a menținut în vigoare hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate invocându-se dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civilă.
În motivarea recursului se susține că decizia dată în apel este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel, cu privire la primul motiv de apel, instanța a considerat că recurenta nu a formulat o cerere la instanța de fond pentru a se constata contribuția de 80% a acesteia la dobândirea bunurilor comune, motiv de apel care a fost respins ca inadmisibil.
Se invocă dispozițiile art.6735Cod proc.civilă, susținându-se că instanța stabilește bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, precum și cota parte ce se cuvine fiecăruia, recurenta solicitând acest lucru, respectiv cota de contribuție a acesteia, în condițiile în care pe durata căsătoriei au fost dobândite și alte bunuri comune, care au fost înstrăinate exclusiv în interesul pârâtului, existând la dosar înscrisuri în acest sens, asupra cărora instanța de fond și cea de apel nu s-au pronunțat, fiind lipsite de rol activ.
De fapt recurenta consideră că nu era necesar să solicite pe calea cererii reconvenționale ceea ce instanța trebuia să stabilească pe calea cererii principale, formulată de către creditori.
Din probele dosarului rezultă că o parte din bunurile comune au fost folosite pentru achitarea unor datorii personale ale fostului soț, bunuri în valoare de 278.901, 17 lei, instanța neținând cont de acest aspect dovedit cu acte, atât la stabilirea contribuției soților, cât și la formarea loturilor.
O altă critică se referă la faptul că al doilea motiv de apel a fost respins neîntemeiat în condițiile în care prin atribuirea tuturor bunurilor imobile în lotul pârâtului s-au încălcat dispozițiile art.6735alin.2 Cod proc.civilă, potrivit cărora împărțeala se face în natură, mai ales atunci când există mai multe bunuri imobile.
Se menționează că și raportul de expertiză a avut o singură variantă de lotizare, cu toate bunurile în lotul pârâtului.
Se solicită casarea deciziei recurate, în sensul constatării unei contribuții de 80% la dobândirea bunurilor comune și atribuirea bunurilor imobile în lotul recurentei.
Prin întâmpinarea depusă pe data de 19.02.2008, intimatul pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, precizând că în timpul căsătoriei cu recurenta a dobândit mai multe bunuri comune cu contribuție egală a soților, însă, pârâtul a cumulat datorii achitate cu sumele obținute din vânzarea unor bunuri comune, încât nu este echitabil ca în prezent să se stabilească tot o cotă de .
Curtea analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, în baza art.312 Cod proc.civilă și pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs va fi respins ca neîntemeiat, constatându-se că instanța de apel, în mod legal a statuat că recurenta nu a solicitat, la instanța de fond, reținerea unei cote de 80%, formulând o astfel de cerere, pentru prima dată în apel, motivul de apel fiind corect respins ca inadmisibil.
În altă ordine de idei, va fi respinsă și critica vizând lipsa de rol activ a instanței de apel, reținându-se că acesta a analizat și s-a pronunțat, având în vedere toate probele administrate, respectiv înscrisuri și expertiza tehnică efectuată în cauză.
Va fi respins ca nefondat și motivul de recurs, întemeiat pe art.304, pct.9 Cod proc.civilă, greșita lotizare a bunurilor, constatându-se că nu au fost încălcate dispozițiile art.6739Cod proc.civilă și art.33 alin.1; art.36, alin.1 Codul familiei.
Astfel, instanța a reținut că pârâtul, este debitor față de reclamant și față de intervenientul în interes propriu, încât bunurile imobile au fost repartizate în lotul acestuia, pentru a se recupera datoriile, sub forma executării silite, acesta fiind și scopul acțiunii formulate, de partajare a bunurilor dobândite de soții.
Dacă s-ar dispune atribuirea bunurilor în lotul recurentei nedebitoare, ar deveni imposibilă recuperarea creanțelor, motiv pentru care nu se impune o altă variantă de lotizare, prin care bunurile să fie atribuite în lotul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, domiciliată în municipiul Pitești, cart. 3, -4,.B,.4, județul A, împotriva deciziei nr.116/A/MF din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta, pârâtul și intervenientul SC Expert SRL Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
H/2 ex/03.03.2008
Jud apel;
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Jeana Dumitrache
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
