Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 263/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - bunuri comune -
(Număr în format vechi 330/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA CIVILĂ NR. 263
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
- - - - JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
- - - - PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER: -
**********************************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 06 octombrie 2008, consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, pronunțare amânată la data de 13 octombrie 2008 și 20 octombrie 2008, conform încheierilor de la aceleași date care fac parte integrantă din prezenta decizie, privind recursurile declarate de reclamantul, cu domiciliul în S, str. -,. 7,. B,. 3, județul O și de către pârâta -, cu domiciliul în S, str. -, -. B,. 20, județul O, împotriva deciziei civile nr. 170 din 02 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă, în dosarul nr-.
CURTEA:
Asupra recursurilor declarate, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 768 din 1.02.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, s-a admis în parte și pe fond acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamantul pârât împotriva pârâtei - fostă.
S-a respins ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă la data de 9.02.2007.
S-a dispus ieșirea din codevălmășie a părților, omologarea rapoartelor de expertiză și atribuirea bunurilor în loturi, astfel;
Lotul nr. 1 în valoare de 72936 lei s-a atribuit reclamantului și se compune din: garsonieră situată în S str. - -.4... 2 județul O - 84.293 lei, îmbunătățiri garsonieră - 1725 lei, autoturism marca CHEVROLET achiziționat în leasing, în (limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006) - 12.100 lei, cuptor cu microunde marca - 286,93 lei, combină frigorifică marca Indesit - 1039,92 lei, telefon mobil Nokia - 85,52 lei, un calculator PC cu imprimantă și webcam marca - 1935,76 lei, boxe pentru calculator - 23,91 lei, un monitor marca LG - 799,92 lei, aparat pentru sandwich-uri - 207,92 lei, un filtru de cafea - 67,14 lei, mașină de spălat Arctic - 763 lei, epilator Philips - 79,96 lei, storcător fructe - 542 lei, un TV color marca - 402,50 lei, un TV color marca - 697,20 lei, o bibliotecă compusă din șifonier cu 2 uși și două corpuri vitrină, un corp suport TV - 719,92 lei, o canapea extensibilă marca - 399,92 lei, combină muzicală Sonyo - 755,88 lei, mobilă bucătărie compusă din 2 corpuri suspendate și 2 corpuri inferioare - 559,92 lei, canapea și 2 fotolii din imitație din piele, în sufragerie - 1234 lei, un aspirator - 83,93 lei, o comodă pentru televizor - 95,92 lei, un birou - 107,91 lei, un scaun ergonomic - 103,92 lei, o masă de bucătărie cu 3 scaune - 111,93 lei, 3 scaune - 14,97 lei, un cuier hol din furniruit cu dulap pentru încălțăminte - 239,20 lei, o masă de călcat - 76,93 lei, un fier de călcat - 64 lei, un alt șifonier cu 2 uși dormitor - 248 lei, o măsuță sticlă pentru televizor - 71,25 lei, covor oval tip persan cu diverse figuri geometrice - 216 lei, o mochetă de bucătărie - 32 lei, o bicicletă pentru fittnes - 107,99 lei, 3 seturi pahare diverse dimensiuni - 32,40 lei, 2 seturi cești cafea - 23,40 lei, 2 seturi tacâmuri inox - 120 lei, un set oale diverse - 36 lei, 2 seturi oale emailate - 55,86 lei, 3 servicii farfurii diverse dimensiuni - 129,60 lei, 2 tăvi inox - 22 lei, 2 vase tip inox - 42 lei, 2 vase tip - 59,90 lei, o ladă frigorifică pentru voiaj - 52,20 lei.
Total bunuri atribuite - 110.465 lei.
Va plăti sultă lotului nr.2 suma de 37.530 lei.
Lotul nr. 2 în valoare de 72.936 lei s-a atribuit pârâtei (fostă ) și se compune din: apartament cu 3 camere, situat în S, str. -. 7... 3 județul O - 23.718 lei, îmbunătățiri - 10.640 lei, o aplică hol - 10,80 lei, o aplică în baie - 12,60 lei, o lustră în cameră - 27 lei, 2 canapele extensibile - 912 lei, un covor tip persan - 86,40 lei.
Total bunuri atribuite - 35.406 lei.
Va primi sultă de la lotul nr. 1 suma de 37.530 lei.
Prin aceeași sentință, au fost compensate în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1.900 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de admitere în principiu, instanța de fond a reținut la masa de partaj bunurile dovedite, stabilind cotă de contribuție egală de pentru ambii soți.
S-a dispus expertizarea bunurilor și s-a stabilit masa de împărțit, în lotul pârâtei - reclamante fiind atribuit apartamentul și îmbunătățirile efectuate la apartament, precum și câteva bunuri mobile ce se aflau în apartament, iar reclamantului, sa.
Prin decizia civilă nr. 170 din 02 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă, în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de apelantul reclamant împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 19.10.2007 și a sentinței civile nr. 768/01.02.2008, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, și s-a schimbat sentința și încheierea sub aspectul compunerii masei de partaj și a valorii loturilor.
S-a inclus în masa de partaj contravaloarea celor 4 rate, respectiv suma de 840 lei achitate pentru bunurile mobile achiziționate cu contractul nr- și scoate de la masa de împărțit autoturismul Chevrolet.
S-au menținut restul dispozițiilor încheierii.
S-a constat că valoarea masei de partaj este de 130.166 lei, astfel încât valoarea fiecărui lot este de 65.082 lei.
Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantului care primește bunurile menționate în sentință, mai puțin autoturismul, urmând ca bunurile electrocasnice menționate în contractul să fie reținute la valoarea de 840 lei.
Total valoare bunuri atribuite - 94.758 lei.
sultă lotului nr.2 suma de 29.676 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtei, care primește bunurile menționate în sentință.
Total valoare bunuri atribuite - 35.406 lei.
Primește sultă de la lotul nr.1 suma de 29.676 lei.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
A fost obligată intimata la 1.500 lei cheltuieli de judecată în apel către apelantul reclamant.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel referitor la critica ce vizează cota de contribuție a reținut că aceasta este nefondată deoarece munca femeii în gospodărie și aceea depusă pentru creșterea și îngrijirea copilului rezultat din căsătoria părților, constituie un veritabil mijloc de economisire și în consecință de dobândire de bunuri.
În plus, susținerile intimatei pârâte din cererea reconvențională, referitoare la faptul că mama pârâtei a vândut apartamentul proprietatea sa, fratelui reclamantului, conform actului autentic din 28 decembrie 2004 - fila 61 dosar fond și că, parte din preț a fost achitat de către cumpărător apelantului reclamant, conform adresei SC TRANSFER SRL - fila 84, totalizând 15.133 EURO, împrejurare confirmată și de martorii audiați în cauză, s-au reținut ca dovedite, motiv pentru care cota egală stabilită de instanță s-a constatat echitabilă pentru ambele părți.
S-a reținut ca nefondată și solicitarea apelantului reclamant de majorare a contribuției sale cu suma de 15.133 EURO ca bun propriu, sumă primită de la frații săi deoarece, pe de o parte, martorii pârâtei au susținut că, de fapt aceste sume constituiau prețul apartamentului cumpărat de de la mama pârâtei, iar pe de altă parte, este greu de crezut că oricât de mult s-ar câștiga în străinătate sume de 1000 - 2200 - 3000 EURO, constituie o simplă donație, un ajutor dat fratelui din țară și nu, așa cum s-a susținut în reconvențională, o datorie care se achită, respectiv prețul apartamentului cumpărat.
Critica ce vizează autoturismul s-a reținut ca fondată, deoarece autoturismul a fost achiziționat în leasing, iar foștii soți au avut calitatea de utilizatori ai bunului contra sumelor achitate lunar, contractul fiind cedat unui alt utilizator, același frate al apelantului, conform contractului de cesiune din 19.09.2007 - fila 184, noul utilizator dobândind potrivit contractului toate drepturile și obligațiile din contractul inițial, inclusiv opțiunea de cumpărare a autoturismului.
Cum nu s-a făcut dovada că prin cesionarea leasingului, cei doi soți au dobândit vreo sumă de bani care să poată fi reținută la partaj, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut totuși ratele achitate până la despărțirea în fapt, motiv pentru care sub acest aspect, urmează a se modifica încheierea de admitere în principiu.
S-a reținut ca fondat apelul și cu privire la critica ce vizează bunurile electrocasnice achiziționate cu contractul de credit din martie 2006 - fila 36 dosar fond, deoarece bunurile nu au fost achitate decât parțial, respectiv până în luna iunie 2006, astfel încât vor fi reținute la masa de partaj bunurile în limita sumelor achitate, urmând ca plățile ulterioare să fie efectuate de partea căreia i se atribuie aceste bunuri, situația fiind de altfel recunoscută și de pârâtă la interogatoriu.
S-a arătat însă că este nefondată critica ce vizează atribuirea în lot a apartamentului pârâtei, întemeiată pe faptul că apartamentul este cumpărat cu plata prețului în rate, deoarece la masa de partaj a fost inclusă doar valoarea plătită până la despărțirea în fapt, totalizând avans, rate și dobânzi, raportat la prețul de circulație al bunului, atribuirea fiind făcută în lotul pârâtei căreia i s-a încredințat spre creștere și educare minora și care urmează să plătească în continuare ratele la creditul contractat.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs apelantul reclamant și intimata pârâtă în termen și motivat.
În motivarea recursului apelantul reclamant a arătat că decizia recurată este nelegală, deoarece în mod greșit s-a reținut o cotă de contribuție egală pentru ambele părți în condițiile în care pe întreaga durată a căsătoriei numai reclamantul a fost încadrat în muncă, obținând venituri substanțiale.
În același sens s-a menționat că deși munca femeii în gospodărie și pentru creșterea copilului nu trebuie neglijată, aceasta nu poate determina o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune. Numai atunci când nu se poate stabili aportul mai mare al unuia dintre soți la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, munca depusă de femeie în gospodărie este apreciată ca fiind egală cu contribuția celuilalt soț, ceea ce nu este cazul în speța de față.
În cel de-al doilea motiv de recurs reclamantul a arătat că în mod greșit instanțele de fond nu au majorat lotul reclamantului cu suma de 15.133 euro, bani care au fost donați de frații săi și au fost folosiți la achiziționarea apartamentului și plata unora dintre rate.
S-a invocat și că s-au nesocotit astfel dispozițiile art. 6735cu privire la stabilirea cotei părți ce se cuvine reclamantului din masa partajabilă.
În motivul subsecvent de recurs reclamantul a invocat că el a contractat împrumutul pentru apartament, locuiește în acesta împreună cu actuala soție și a achitat de la data despărțirii peste 24 de rate pe care le achită în continuare ca și cheltuielile de întreținere pentru acest imobil, astfel acesta trebuia să fie atribuit lui, instanța încălcând în acest sens dispozițiile art. 6739cod procedură civilă, prin nereținerea unor criterii legale de formare a loturilor.
S-a arătat și că încredințarea copilului rezultat din căsătoria părților pârâtei nu poate constitui un motiv de atribuire al apartamentului, întrucât la încredințarea minorului s-a avut în vedere că pârâta dispune de mijloacele materiale necesare (inclusiv materiale) pentru a asigura creșterea și educarea minorului.
De asemenea s-a precizat că în varianta de lotizare pentru care au optat instanțele de fond nu se produce desocotirea părților, respectiv nu se arată ce se întâmplă cu ratele achitate de reclamant pentru apartament de peste 2 ani, ceea ce înseamnă declanșarea unui alt proces cu acest obiect.
Astfel singura soluție practică prin care s-ar pune capăt unui lanț de procese este atribuirea apartamentului în lotul reclamantului, avându-se în vedere că în acest sens au fost făcute și propunerile de lotizare de către experți.
Mai mult deși instanța de fond a omologat raportul de expertiză în totalitate, a modificat totuși acest raport, atribuind bunurile invers decât cele precizate în opinia expertului.
În raport de aceste motive de recurs s-a solicitat într-o teză principală modificarea încheierii de admitere în principiu în sensul de a fi reținută o cotă de 80% în favoarea reclamantului și atribuirea apartamentului în lotul său, așa cum rezultă din raportul de expertiză omologat în totalitate de instanțele de fond.
În subsidiar, în situația în care se vor reține ca temeinice cotele de 50%, să fie reținute sumele de bani donate de frații reclamantului acestuia, respectiv 15.133 euro prin raportare la prețul apartamentului și atribuirea apartamentului în lotul său.
În teză finală s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu reținerea cauzei spre rejudecare în vederea reevaluării apartamentului, având în vedere "explozia" prețului apartamentelor în anul 2007.
În drept a invocat dispouzițiile art. 299, 304 pct. 9 și 312 alin. 1 și 3 cod procedură civilă.
Pârâta prin motivele de recurs a criticat decizia recurată pentru faptul că instanța de apel a interpretat greșit natura și efectele contractului de leasing dedus judecății, pronunțând sub acest aspecto decizie cu aplicarea greșită a legii.
S-a arătat că însuși reclamantul prin cererea sa solicită aducerea la masa partajabilă a autoturismului ce face obiectul acestui contract.
Referitor la clauzele contractului s-a specificat că prin acesta utilizatorul s-a angajat "definitiv și irevocabil" să cumpere de la locator autoturismul ce face obiectul contractului iar ratele constituie o parte din preț.
Potrivit acestor clauze contractuale s-a concluzionat că părțile au plătit în timpul conviețuirii ratele pentru un autoturism, rate ce au inclus o parte din prețul de cumpărare, astfel că, cel puțin în limita acestor rate, bunul a devenit proprietatea foștilor soți.
Faptul că, în timpul procesului, reclamantul, fără acordul pârâtei, a transferat contractul de leasing în favoarea fratelui său, iar acesta la sfârșitul perioadei de contract a devenit proprietarul autoturismului pentru care o parte din preț s-a plătit de foștii soți, constituie o îmbogățire fără just temei a dobânditorului și un prejudiciu în patrimoniul comun al foștilor soți.
De altfel, singura prejudiciată este numai pârâta, deoarece cedarea contractului a fost pur formală în condițiile în care însuși reclamantul la interogatoriu recunoaște că folosește în continuare autoturismul.
Prin scoaterea autoturismului de la masa partajabilă s-a validat astfel reaua-credință a reclamantului și modul fraudulos în care s-a făcut cedarea contractului de leasing, cu atât mai mult că cesionarul nu a restituit contravaloarea ratelor plătite de soți.
În consecință s-a solicitat admiterea recursului și introducerea în masa de partaj a autoturismului în limita ratelor achitate, rate ce urmează a fi atribuite reclamantului, care este în realitate singurul utilizator al autoturismului.
În dovedirea motivelor de recurs recurentul reclamant a depus la dosarul cauzei extrase de cont cu sumele achitate de acesta pentru creditul luat în vederea achiziționării apartamentului cuprins în masa partajabilă și chitanțe prin care se tind a se dovedi sumele primite de recurent de la fratele său de la data despărțirii în fapt.
Pârâta a depus la dosar declarație de avere a reclamantului și decizia nr. 186 din 6 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul O l
În cauză nu s-au formulat întâmpinări.
Recursurile sunt fondate și urmează a fi admise însă numai pentru unele din motivele acestora, după cum se va arăta în continuare:
Nu poate fi reținut ca motiv de recurs în sensul celor prevăzute de art. 304 cod procedură civilă critica recurentului reclamant ce vizează cotele contributive ale părților în dobândirea bunurilor comune.
În acest sens se reține că problematica întinderii cotei contributive a soților la dobândirea bunurilor comune constituie un motiv exclusiv de netemeinicie a soluției instanțelor de fond ce nu poate fi analizat decât prin prisma probatoriului administrat în cauză.
Or, interpretarea probatoriului administrat constituie un atribut exclusiv al instanțelor de fond ce nu poate fi analizat prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 cod procedură civilă așa cum se solicită prin motivele de recurs formulate de reclamant, deoarece prin acesta nu se pot invoca decât aspecte de nelegalitate, conform părții introductive a art. 304 cod procedură civilă, ce pun în discuție lipsa de temei legal a hotărârii pronunțate ori în călcarea sau aplicarea greșită a legii.
. cotelor contributive ale soților asupra patrimoniului comun, codevălmaș, constituie însă o problemă exclusivă de interpretare a probatoriului, deoarece această problemă nu are în legislația noastră o reglementare legală, fiind lăsată exclusiv la aprecierea judecătorului subsumată analizei probatoriului administrat în cauză în acest sens.
Aceeași situație este regăsită și referitor la cuantificarea muncii femeii în gospodărie și pentru creșterea copiilor, cuantificarea acesteia făcându-se exclusiv în baza probatoriului administrat.
De altfel, în speță, se constată că pentru reținerea unor cote contributive egale la împărțirea bunurilor comune instanțele de fond nu au avut în vedere în mod exclusiv munca pârâtei în gospodărie ci și alte aspecte legate de vânzarea unui apartament de către mama pârâtei al cărui contravaloare a profitat soților la achiziționarea apartamentului reținut în masa partajabilă.
Referitor la majorarea dreptului reclamantului cu suma de 15.133 euro, bani despre care reclamantul susține că au fost donați de frații săi se constată că recurentul pe parcursul prezentului proces nu a formulat o cerere expresă în acest sens ci a folosit această susținere ca argument în acordarea unei cote majorate din masa bunurilor comune, susținere ce a fost analizată în acest cadru procesual determinat chiar de reclamant prin acțiunea introductivă.
În raport de cele mai sus arătate, cererea reclamantului formulată în fața primei instanțe nu poate fi reținută ca ambivalentă, respectiv pe de o parte să justifice cota sa majorată asupra bunurilor comune ce presupune ca premisă incidența dispozițiilor art. 30 cod familiei ce reglementează caracterul de bun comun al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei și, pe de altă parte, să justifice majorarea lotului reclamantului, ceea ce ar presupune existența unui bun propriu al reclamantului dobândit prin donație potrivit art. 31 lit. b cod familiei.
Prin urmare, reclamantul nu poate recunoaște inițial caracterul de bun comun al donației, singurul argument care ar justifica majorarea cotei sale contributive în masa bunurilor comune și, pe de altă parte, în căile de atac, contrar art. 294 alin. 1 cod procedură civilă, să solicite majorarea lotului său cu contravaloarea donației solicitate, cerere ce implică caracterul de bun propriu al donației, deoarece în acest mod se schimbă cauza cererii formulate de reclamant.
Sunt însă întemeiate criticile formulate de recurentul reclamant referitoare la atribuirea apartamentului supus partajului în lotul părătei.
În acest sens se constată că dispozițiile art. 6739cod procedură civilă, deși enunciative, stabilesc o ordine a criteriilor ce trebuie avute în vedere de instanță la formarea loturilor.
În speță, în raport de dispozițiile legale mai sus precizate se constată că reclamantul, după despărțirea în fapt a soților a continuat să plătească ratele împrumutului contractat în vederea dobândirii acestui apartament, prin urmare are, cel puțin de la data desfacerii căsătoriei părților un drept de creanță constând în suma de din contravaloarea ratelor achitate în mod exclusiv cu privire la acest bun.
Prin urmare, plata ratelor aferente împrumutului luat pentru dobândirea bunului în exclusivitate de către reclamant, după despărțirea în fapt, constituie un act de conservare al patrimoniului comun ce trebuie asimilat situației coproprietarului ce a făcut îmbunătățiri la bunul supus partajului, reglementată de dispozițiile art. 6739cod procedură civilă.
Mai mult prin atribuirea apartamentului în lotul reclamantului, dat fiind efectul declarativ și retroactiv al hotărârii de partaj, se evită și eventuale litigii între părți cu privire la suma achitată de reclamant după despărțirea în fapt pentru achitarea ratelor împrumutului.
Se constată, în sensul celor mai sus arătate, ca întemeiate și argumentele aduse de reclamant în sensul că deși instanțele de fond au omologat în totul rapoartele de expertiză întocmite în cauză nu au respectat opinia experților cu privire la atribuirea bunurilor către părți ceea ce coincide cu o omologare în parte a rapoartelor de expertiză.
De asemenea, se mai constată că inversând bunurile imobile supuse partajului instanțele de fond nu au avut în vedere că experții au atribuit bunurile mobile în loturile părților având în vedere opinia exprimată cu privire la atribuirea imobilelor, prin urmare inversându-se bunurile imobile s-au atribuit totuși reclamantului bunurile mobile din apartament iar pârâtei bunurile mobile din garsonieră.
În subsidiar se constată că în favoarea reclamantului operează și criteriul posesiei bunului.
În raport de aceste considerente, se constată că unicul criteriu reținut de instanțele de fond în vederea atribuirii apartamentului din masa partajabilă pârâtei, respectiv faptul că acesteia i-a fost încredințată minora rezultată din căsătoria părților, nu poate fi privit ca determinant, cu atât mai mult cu cât în masa partajabilă sunt cuprinse două imobile cu destinația de locuință.
Chiar dacă, reclamantul are o altă locuință în construcție, așa cum s-a tins a se demonstra prin probatoriile administrate în recurs, această împrejurare nu este de natură să influențeze determinant criteriile de atribuire ale apartamentului inclus în masa partajabilă ce au fost mai sus reținute.
Nu va fi reținută ca fondată critica adusă de recurent cu privire la creșterea valorii apartamentului reținut în masa partajabilă, deoarece aceasta se bazează exclusiv pe argumente de notorietate, fără a se demonstra concret creșterea de preț ce ar fi intervenit cu privire la apartamentul în litigiu sau cel puțin la unul similar.
Va fi reținută însă ca fiind fondată critica formulată de pârâtă cu privire la interpretarea și aplicarea în speță a efectelor contractului de leasing încheiat în timpul căsătoriei părților cu privire la autoturismul marca Chevrolet, deoarece chiar dacă soții nu au avut decât calitatea de utilizatori ai acestui bun, ratele achitate de către aceștia constituie o parte din preț și prin urmare profită la achiziționarea bunului chiar dacă contractul a fost cedat unei alte persoane.
Prin urmare chiar dacă nu s-a dovedit că prin cesionarea leasingului, unilateral de către reclamant, s-a obținut o sumă de bani trebuie avut în vedere că această împrejurare a fost provocată prin fapta reclamantului și nu poate să aducă prejudicii pârâtei.
Prin urmare se impune a se reține în componența masei partajabile contravaloarea autoturismului Chevrolet în limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006, data despărțirii în fapt a soților.
În raport de aceste considerente și văzându-se și dispozițiile art. 312 alin. 1 - 4 cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 8 cu referire la recursul pârâtei și pct. 9 cu referire la recursul reclamantului se vor admite recursurile declarate de reclamant și pârâtă împotriva deciziei civile nr. 170 din 02 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă, în dosarul nr-.
Se va modifica în parte decizia în sensul că se va include în masa partajabilă contravaloarea autoturismului Chevrolet în limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006.
Se va constata că valoarea masei partajabile este de 142.266 lei, astfel încât valoarea drepturilor fiecărei părți este de 71.133 lei.
În lotul nr. 1 aparținând reclamantului se va atribui apartamentul cu 3 camere situat în S str. -. 7. B. 3 jud. O = 23.718, îmbunătățirile la acest apartament = 10.640 lei și contravaloarea autoturismului Chevrolet în limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006 = 12.100 lei, precum și restul bunurilor mobile indicate în sentință ca atribuite acestui lot.
Total valoare bunuri atribuite = 55 198 lei.
Va primi sultă de la lotul nr. 2 atribuit pârâtei 15.935 lei.
Lotul nr.2 se va atribui pârâtei și se compune din garsoniera situată în S str. -. 64. B. 20 jud. O = 84.293 lei și îmbunătățirile la acest imobil =1.725 lei precum și bunurile mobile indicate în sentință ca atribuire în lotul pârâtei.
Total valoare bunuri atribuite = 87.066 lei.
Va plătăti sultă lotului nr.1 atribuit reclamantului 15.935 lei.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
Potrivit art. 276 cod procedură civilă se vor compensa în tot cheltuielile de judecată făcute de părți în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul și de către pârâta -, împotriva deciziei civile nr. 170 din 02 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă, în dosarul nr-.
Modifică în parte decizia în sensul că include în masa partajabilă contravaloarea autoturismului Chevrolet în limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006.
Constată că valoarea masei partajabile este de 142.266 lei, astfel încât valoarea drepturilor fiecărei părți este de 71.133 lei.
În lotul nr.1 aparținând reclamantului se atribuie apartamentul cu 3 camere situat în S str. -.7. B. 3 jud. O = 23.718, îmbunătățirile la acest apartament = 10.640 lei și contravaloarea autoturismului Chevrolet în limita ratelor achitate până la data de 13.07.2006 = 12.100 lei, precum și restul bunurilor mobile indicate în sentință ca atribuite acestui lot.
Total valoare bunuri atribuite = 55 198 lei.
Primește sultă de la lotul nr. 2 atribuit pârâtei 15.935 lei.
Lotul nr.2 se atribuie pârâtei și se compune din garsoniera situată în S str. -. 64. B. 20 jud. O = 84.293 lei și îmbunătățirile la acest imobil =1.725 lei precum și bunurile mobile indicate în sentință ca atribuire în lotul pârâtei.
Total valoare bunuri atribuite = 87.066 lei.
sultă lotului nr.1 atribuit reclamantului 15.935 lei.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Compensează în tot cheltuielile de judecată făcute de părți în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. jud.
,
Ex.4/24 nov. 2008
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Mariana Pascu, Tatiana Rădulescu
| ← Plasament. Decizia 1133/2009. Curtea de Apel Craiova | Plasament. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Constanta → |
|---|
