Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2229/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.49
Ședința publică de la 18.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr.883 A din 08.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III- a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obiectul cauzei - partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta - pârâtă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/29.11.2009, emise de Baroul București, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus prin serviciul registratură, din partea recurentei-pârâte, un set de înscrisuri, în două exemplare.
Apărătorul recurentei-pârâte arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, în afara cererii de încuviințare a probei cu înscrisurile depuse.
Curtea, după deliberare, în temeiul art.305 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către recurenta-pârâtă, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei și procedează la administrarea sa.
Curtea, având în vedere împrejurarea că înscrisurile au fost depuse la dosar, mult înaintea termenului de judecată, la data de 11.01.2010, apreciază că nu se impune comunicarea acestora către intimatul-reclamant, întrucât partea adversă avea posibilitatea să le studieze până la prezentul termen de judecată, față de obligația de diligență de a urmări desfășurarea procesului, potrivit art.129 alin.1 Cod procedură civilă și având în vedere că amânarea cauzei pentru studiul înscrisurilor se poate realiza doar la cererea părții interesate, cerere inexistentă în prezenta cauză, potrivit prevederilor art. 96 Cod procedură civilă. Nu mai puțin, Curtea constată că la termenul de judecată anterior, le-a pus în vedere părților să depună înscrisurile de care înțeleg să se folosească în recurs, cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, recurenta conformându-se acestei dispoziții a instanței.
Constatând cauza în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentei-pârâte solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței de apel, fără cheltuieli de judecată.
Arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelgală, întrucât instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile art.156 și 129 Cod procedură civilă, fără a avea în vedere că în cauză s-a făcut dovada existenței deciziei de pensionare, cât și a demersurilor efectuate în vederea procurării de bani pentru a achita taxa de timbru prin intermediul Casei de Ajutor Reciproc, însă singurul incovenient l-a reprezentat faptul că banii au fost acordați ulterior termenului de judecată din 08.10.2009.
Instanța de apel, deși avea suficiente probe la dosar care să dovedească faptul că cererea de scutire de la plata taxei de timbru era întemeiată, în mod greșit a respins cererea de lipsă de apărare și a anulat apelul, încălcând astfel dreptul la o justă soluționare a cauzei și la o apărare calificată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 05 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B în dosarul nr-, în temeiul art. 6735și 67511Cod de procedură civilă, s-a constatat că părțile - reclamantul și pârâta - au dobândit în timpul căsătoriei, cu o cotă egală de contribuție de 50% fiecare, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 32 situat în B,-,. 42 B,. 3, parter, sector 5, și s-a dispus vânzarea acestui imobil de către părți, prin bună învoială, fixându-se termen la data de 25 septembrie 20093minori ora 900, cu citarea părților, când părțile vor prezenta instanței recipisa de consemnare la. a prețului obținut din vânzare și dovada vânzării.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel pârâta.
Prin decizia civilă nr. 883 A din 08 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III Civilă s-a anulat apelul ca netimbrat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a constatat că deși legal citată la termenul de judecată, cu mențiunea achitării taxei de timbru în valoare de 500 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, apelanta nu și-a îndeplinit această obligație ce decurge din prevederile art. 20 alin. 1 și 2 din Lege nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală făcând o aplicare greșită a prevederilor art. 156 și 129 Cod de procedură civilă, întrucât pârâta în apel a formulat o cerere la dosar prin care a solicitat amânarea cauzei pentru a-și angaja un avocat, menționând că este în imposibilitate materială de a achita taxa de timbru și onorariul avocatului, întrucât, deși i s-a emis decizia de pensionare, încă nu i-a fost achitată vreo sumă de bani până în prezent, anexând și dovezi, inclusiv în sensul că a formulat o cerere de împrumut la, pentru care a primit bani abia la data de 15 octombrie 2009, ulterior termenului de judecată din data de 08 octombrie 2009.
Or, cererea sus-menționată trebuia să fie calificată de către instanță drept o cerere de asistență judiciară de scutire de taxă de timbru, pentru care existau atașate și dovezi privind starea materială a apelantei - pârâte, în mod greșit fiindu-i respinsă cererea de lipsă de apărare, în condițiile menționate.
Intimatul - reclamant a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât la întrebarea instanței, pârâta în apel a răspuns că nu formulează o cerere de scutire de taxă de timbru, ci dorește un termen, or instanța și-a exercitat rolul activ.
Recursul este fondat.
Curtea constată că situația materială în dosarul de apel a fost dovedită de către apelanta - pârâtă, inclusiv prin cererea de împrumut adresată -ului din contul "", care justifica, astfel cu a precizat recurenta, ca cererea sa adresată instanței să poată fi calificată ca o cerere de scutire de taxă de timbru potrivit art. 129 Cod de procedură civilă și să fie soluționată, or cel puțin să fie calificată ca o dovadă deplină pentru îndeplinirea cerinței prevăzute de art. 156 Cod de procedură civilă pentru a-i fi acordat un termen pentru lipsă de apărare, ca cererea formulată să fie "temeinic motivată".
Neprocedând în acest fel, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea prevederilor art. 156 și 129 Cod de procedură civilă, conturând deopotrivă și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod de procedură civilă.
În consecință, potrivit art. 312 Cod de procedură civilă, va fi admis recursul, casată decizia recurată, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecarea apelului, aceleiași instanțe - Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 883 din 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță - Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnodact.
2ex./03.02.2010
-3.-;
Jud.5.-
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena, Cristina Nica
| ← Divort. Decizia 778/2008. Curtea de Apel Bucuresti | Divort. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
