Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj bunuri comune -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.53
Ședința publică din data de 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 2: Rusu Maria
JUDECĂTOR 3: Maierean Ana
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta -, domiciliată în municipiul B,-,. C,.2, județul B, împotriva deciziei civile nr.197 A din 17 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-, pârât intimat fiind, domiciliat în comuna, sat Deal, județul
Dezbaterile în fond asupra recursului de față au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 25 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.78 din 10.01.2008 a Judecătoriei Botoșani, s-a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect "partaj judiciar", formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul și în parte cererea reconvențională, formulată de acesta din urmă.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei bunuri imobile compuse din suprafața de 3200 mp, teren în valoare de 65945,60 lei și casă, bucătărie de vară și anexe, în valoare de 60301,16 lei precum și bunuri mobile, valoarea totală a masei de împărțit fiind de -,76 lei.
S-a constatat că părțile au avut contribuții egale, de câte, la dobândirea bunurilor comune, revenindu-le cote valorice de câte 64318,38 lei.
S-a lichidat starea de devălmășie și s-au atribuit reclamantei - pârâte bunuri mobile de 935 lei iar pârâtului toate bunurile imobile și restul bunurilor mobile.
Pentru egalizarea loturilor, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei, cu titlu de sultă, suma de 63383,38 lei până la 10 martie 2008.
S-au respins celelalte pretenții ale părților, ca nefondate.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei - pârâte 716,50 lei, cheltuieli de judecată compensate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că părțile s-au căsătorit la 28.02.1979, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorț, prin sentința civilă nr.3174 din 4.07.2006 a Judecătoriei Botoșani. În timpul căsătoriei au dobândit bunuri în valoare de -,76 lei, toate aflate în posesia pârâtului.
Valoarea bunurilor imobile a fost stabilită prin expertiză iar cea a bunurilor mobile a fost indicată de părți. Acestea au fost de acord și cu reținerea unei cote egale de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
La formarea și atribuirea loturilor s-a ținut seama de dispozițiile art.6739Cod procedură civilă și de posesia bunurilor. În ce privește imobilul s-a reținut că acesta nu este comod partajabil în natură datorită dispunerii construcțiilor în teren, ceea ce face imposibilă exploatarea normală a acestora cu consecința folosirii în comun a dependințelor.
Bunurile mobile au fost atribuite conform propunerii părților.
Pentru egalizarea bunurilor, pârâtul a fost obligat la plata sultei.
Apelul declarat de reclamant a fost admis prin decizia civilă nr.197 A din 17.10.2008 a Tribunalului Botoșani, prin care s-a schimbat în parte sentința atacată sub aspectul modalității de atribuire.
Astfel, s-a atribuit reclamantei-pârâte lotul figurat cu culoare portocalie în schița anexă la raportul de expertiză (filele 47 dosar apel), în compunerea și cu descrierea indicată sub titlul "pentru reclamanta -" în același raport de expertiză, parte integrantă a deciziei (fila 44 dosar apel), în valoare de 57.634,1007 lei; iar pârâtului s-a atribuit lotul figurat cu culoare în schița anexă la raportul de expertiză (fila 47 dosar apel), în compunerea și cu descrierea lor "pentru pârâtul ", în raportul de expertiză, la fila 44-45 dosar apel, în valoare de 57.634,1007 lei.
S-a stabilit că valoarea bunurilor atribuite reclamantei este de 58569,1007 lei, iar valoarea bunurilor atribuite pârâtului este de 58889,1007 lei.
Pârâtul reclamant a fost obligat să plătească reclamantei-pârâte suma de 160 lei cu titlu de sultă.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu erau contrare deciziei iar apelanta a fost obligată să plătească intimatului suma de 300 lei cheltuieli de judecată din apel.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că imobilul bun comun al părților este comod partajabil în natură, așa cum concluzionează expertul și părțile au fost de acord cu această modalitate de atribuire.
Având în vedere forma terenului, s-a reținut că ambele părți au acces la drumul local.
S-a avut în vedere, de asemenea, împrejurarea că părțile sunt în imposibilitatea de a-și procura o altă locuință.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului a arătat că dorește atribuirea în întregime a imobilelor, fiind de acord cu plata sultei corespunzătoare, având în vedere că acestea nu sunt comod partajabil în natură, ea neavând intrare separată și nici anexe gospodărești.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea recursului pe considerentul că nu sunt date motivele prevăzute de art.304 pct.7, 8, 9 Cod procedură civilă.
A arătat, de asemenea, că modalitatea în care au fost atribuite imobilele răspunde necesităților fiecărei părți și nu necesită plata sultei.
Recursul se încadrează în drept în dispozițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă dar este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.6739Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța trebuie să țină seama de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor comune, natura loturilor, domiciliul părților.
Art.741 cod civil impune, de asemenea, necesitatea ca, la formarea și atribuirea loturilor să se dea fiecărei părți aceeași cantitate de mobile, imobile, drepturi și avantaje, de aceeași natură și valoare.
Instanța de apel a respectat cerințele textelor mai sus enunțate, având în vedere că expertiza întocmită în cauză concluzionează că există posibilitatea partajării în natură, părțile nu au posibilitatea de a achita eventuale diferențe valorice și au fost de acord în fața instanței de fond cu această modalitate de atribuire.
Motivul invocat de recurentă, privind numărul persoanelor care ar fi nevoite să locuiască în partea de imobil atribuită ei nu are relevanță atâta timp cât copiii rezultați din căsătoria părților sunt majori.
Investițiile necesare pentru buna exploatare a imobilului atribuit reclamantei nu sunt foarte ridicate iar structura construcției permite aceste modificări, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză.
Față de cele arătate, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta -, domiciliată în municipiul B,-,. C,.2, județul B, împotriva deciziei civile nr.197 A din 17 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-, pârât intimat fiind, domiciliat în comuna, sat Deal, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.FS
Tehnored.SP/30.03.2009
Jud.fond.
Jud.apel:
Președinte:Frunză SandaJudecători:Frunză Sanda, Rusu Maria, Maierean Ana
| ← Divort. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Suceava | Divort. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
