Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 63/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 63/R-MF
Ședința publică din 07 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florica Răuță
JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, cu domiciliul în Rm.V,-, -8/1,.A,.6, județul V, împotriva deciziei civile nr.34/A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-pârât și intimata-reclamantă asistată de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 08 aprilie 2008, emisă de Cabinet individual-Baroul
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în sumă de 5,00 lei și a chitanței nr.96454 din 09 aprilie 2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că s-a achitat suma de 10,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recurentul-pârât, a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere prin care solicită acordarea de asistență judiciară gratuită.
Recurentul-pârât depune la dosar adeverință de venit pe anul 2008 și solicită acordarea de asistență judiciară gratuită, motivat de faptul că veniturile pe care le realizează nu sunt suficiente pentru a achita taxa de timbru.
Curtea, având în vedere motivele de recurs formulate de recurentul-pârât, apreciază că taxa de timbru aferentă recursului este satisfăcută.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurentul-pârât, având cuvântul, susține oral recursul, solicitând admiterea acestuia așa cum a fost motivat.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele susținute oral în ședința publică, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Examinând recursul civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 25 noiembrie 2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună împărțirea bunurilor comune realizate de părți în timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că prin sentința civilă nr.8047 din 15 noiembrie 2001, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr.9909/2001 s-a desfăcut căsătoria părților prin divorț, iar în timpul căsătoriei au dobândit o locuință situată în Râmnicu V,-, A 18/1,. A,.6, județul V, solicitând împărțirea acestui imobil.
Pe cale reconvențională, prin cererea de la fila nr. 14 din dosar, pârâtul a solicitat să se rețină în favoarea sa o contribuție de 70 % la dobândirea bunurilor comune, pretinzând că apartamentul ar constitui bun propriu dobândit prin vânzarea unui utilaj de tâmplărie destinat exercitării profesiei sale.
Prin aceeași cerere, pârâtul a solicitat suplimentarea masei bunurilor comune cu suma de 50.000.000 lei (ROL) depusă în cont la BCR și ridicată de reclamantă, precum și cu o construcție metalică pe fundație din beton, în suprafață de 30 mp, dotată cu toate utilitățile (curent electric, apă și gaze), cu un gard din piatră și beton, de 12 metri și cu un zid din piatră, cu plasă metalică, de cca. 10 metri, toate aceste amenajări fiind edificate în Rm. V,- și aflându-se în posesia SC SRL Rm. V, solicitând citarea acestei societăți al cărei administrator și reprezentant legal ar fi fosta soție.
Prin încheierea de admitere în principiu nr.3162 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea (filele 135 - 137 din dosar), rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile nr.774/A/MF din 19 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.206/2004 și deciziei civile nr.17/R-MF din 31 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr.30/MF/2005, au fost admise în parte, în principiu, atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională a pârâtului.
S-a stabilit că foștii soți au avut o contribuție egală, de câte 50 % fiecare, la dobândirea bunurilor comune, iar masa bunurilor comune se compune din locuința situată în Rm. V,-, A 18/1,.A,.6, jud. V și din amenajările constând în construcție metalică pe fundație din beton, în suprafață de 30 mp, dotată cu toate utilitățile (curent electric, apă și gaze), cu un gard din piatră și beton, de 12 metri și cu un zid din piatră, cu plasă metalică, de cca. 10 metri, toate aceste amenajări fiind edificate în Rm. V,- și aflându-se în posesia SC SRL Rm.
Pentru identificarea și evaluarea bunurilor comune a fost desemnat un expert specialist în construcții civile, dispunându-se ca același expert să facă propuneri de lotizare a bunurilor între părți.
Astfel, a fost întocmit raportul de expertiză de către expertul inginer (filele 183 - 188 și 206 - 207 dosar).
Prin sentința civilă nr.3757 din 11 iulie 2005, Judecătoria Râmnicu Vâlceaa admis în parte atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională, a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie și împărțirea bunurilor conform propunerilor făcute de către expertul ing. (filele 183 - 188 și 206 - 207 dosar).
În lotul reclamantei au fost atribuite bunurile în natură, respectiv locuința situată în Rm. V,-, A 18/1,. A,.6, jud. V și îmbunătățirile, respectiv amenajările constând în construcție metalică pe fundație din beton, în suprafață de 30 mp, dotată cu toate utilitățile (curent electric, apă și gaze), cu un gard din piatră și beton, de 12 metri și cu un zid din piatră, cu plasă metalică, de cca. 10 metri, toate aceste amenajări fiind edificate în Rm. V,-, bunuri în valoare de 102.790 lei.
Pârâtului i s-a atribuit o sultă de 51.395 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a avut în vedere încheierea de admitere în principiu nr. 3162 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Rm. V, dispozițiile art. 6736și 6755din Codul d e procedură civilă, precum și concluziile trase din raportul de expertiză administrat în cauză.
Cu privire la branșamentul electric, instanța a dispus evaluarea de către expertul specialist G, reținându-se însă că s-au acordat mai multe termene de judecată în vederea achitării onorariului provizoriu, părțile nu au înțeles să achite acest onorariu au fost decăzute din această probă, conform art. 170. pr. civilă.
Astfel, la împărțirea bunurilor comune au fost avute în vedere expertiza specialistului în construcții și dispozițiile art. 36 din Codul familiei.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanta (fila 223) și pârâtul (fila 221)
Prin apelul său, reclamanta susține că în mod greșit și cu încălcarea dispozițiilor art.741 din Codul civil, instanța a omologat și a dispus împărțirea bunurilor comune conform variantei nr.II de lotizare propusă de către expertul, potrivit căreia i s-a atribuit în lot, pe lângă apartamentul din Rm. V și amenajările din-.
Susține că terenul pe care s-au edificat aceste amenajări și construcții a fost pierdut de părinții săi în favoarea Societății administrată de pârâtul și în aceste condiții, varianta nr.IV de lotizare propusă de către expertul ar fi cea mai potrivită, întrucât i se atribuie pârâtului în lot aceste amenajări.
Pârâtul criticat sentința primei instanțe considerând că nu s-a partajat branșamentul electric privind curentul electric trifazat instalat pe terenul din Rm. V,- și, totodată, au fost subevaluate construcțiile și instalațiile de pe acest teren (instalații din inox pentru apă, țevile pentru instalația de gaz metan, pereți din aluminiu și geamuri).
De asemenea, pârâtul a criticat sentința și sub aspectul lotizării bunurilor conform variantei nr.II propusă de către expert, iar instalația electrică nu a fost evaluată de către un expert de specialitate.
Prin Decizia civilă nr.1176 din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă în dosarul nr.2719/2005, au fost respinse ca nefondate ambele apeluri.
Această decizie a fost casată prin decizia civilă nr.4/R-MF din 19 ianuarie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr.14/MF/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare pentru evaluarea branșamentului electric din Rm. V,- printr-o expertiză tehnică de specialitate, reținând că instanța de apel nu a manifestat suficient rol activ sub acest aspect, în condițiile în care o astfel de expertiză era absolut necesară, iar faptul că părțile au refuzat să achite onorariul expertului nu împiedica instanța să administreze proba respectivă.
Prin decizia civilă nr.34/A din 11 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea au fost admise apelurile declarate de reclamanta și de pârâtul și schimbată în parte sentința.
S-a dispus împărțirea bunurilor comune conform variantei nr.4 propusă de expertul subinginer, astfel:
Lotul nr.1 a fost atribuit în proprietate exclusivă reclamantei (fostă ), pentru un drept de 80.679,90 lei și se compune din locuința situată în Râmnicu V,-, - 18/1,.A,.6, județul V, în valoare de 149.012 lei și lucrările de îmbunătățiri aduse acestui apartament, în valoare de 3.417,15 lei.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului (lot nr. 2) o sultă compensatorie de 71.749,25 lei.
Lotul nr.2 a fost atribuit în proprietate exclusivă pârâtului pentru un drept de 80.679,90 lei și se compune din: îmbunătățirile executate pe terenul din-, în valoare de 5.101,02 lei constând în: construcție metalică pe fundație din beton, în suprafață de 30, dotată cu toate utilitățile (curent electric, apă și gaze), cu un gard din piatră și beton, de 12 metri și cu un zid din piatră, cu plasă metalică, de cca. 10 metri, toate aceste amenajări aflându-se în posesia SC SRL Râmnicu V; valoarea branșamentului electric trifazat radial de 3.829,27 lei.
Primește de la reclamanta o sultă compensatorie de 71.749,25 lei.
Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 142 lei și a fost obligat pârâtul la 520 lei cheltuieli de judecată către reclamanta.
A fost menținută sentința doar sub aspectul admiterii cererilor.
S-a reținut astfel că, din probele administrate atât la instanța de fond cât și în faza de apel cu ocazia rejudecării cauzei după casare, tribunalul apreciază că ambele apeluri sunt întemeiate, prima instanță pronunțând împărțirea bunurilor comune fără ca valoarea acestora să fie stabilită prin expertize tehnice de specialitate referitor la branșamentul electric, iar sub aspectul lotizării bunurilor s-au încălcat dispozițiile art.741 din Codul civil în condițiile în care toate bunurile comune au fost atribuite în lotul reclamantei, în natură, iar pârâtului i s-a acordat o sultă compensatorie.
Astfel, nu s-au atribuit pe cât posibil, bunuri de aceeași natură și valoare în loturi, iar la împărțirea bunurilor nu s-a avut în vedere că de fapt pârâtul este cel care administrează Râmnicu V și el este cel care beneficiază de branșamentul electric, construcțiile și celelalte instalații din Râmnicu V,-.
În aceste condiții, varianta nr.IV, propusă atât de expertul ing. cât și de expertul, este cea mai potrivită pentru împărțirea bunurilor, întrucât în această variantă se atribuie în lotul pârâtului îmbunătățirile realizate pe terenul din-, inclusiv valoarea branșamentului electric trifazat radial, lotul acestuia fiind completat cu o sultă compensatorie de 71.749 lei.
S-a mai reținut de către tribunal că cele două apeluri sunt întemeiate și sub aspectul evaluării bunurilor, cu mențiunea că valoarea acestora a fost stabilită de către expertul, la momentul împărțelii efective, respectându-se și dispozițiile trasate de instanța de casare.
Pentru aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art.36 din Codul familiei, raportat la art.741 din Codul civil, au fost admise cele două apeluri și schimbată în parte sentința civilă nr.3757 din 11 iulie 2005, în sensul că s-a dispus împărțirea bunurilor comune conform variantei nr4 propusă de către expertul sing. (fila nr.503 din dosar).
Sub aspectul cheltuielilor de judecată efectuate de părți cu ocazia partajului de bunuri comune s-a constatat că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 1181 lei, constând în taxe de timbru, onorarii pentru experți și onorariu pentru avocat, iar pârâtul a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 142 lei constând în taxe de timbru și onorariu pentru avocat, acesta neparticipând la plata onorariilor experților, deși expertizele tehnice de specialitate îi profită și acestuia în vederea împărțirii bunurilor comune.
Având în vedere drepturile părților privind masa bunurilor comune, de câte 50 % pentru fiecare, conform art.276 Cod procedură civilă, părțile au obligația să suporte cheltuielile de judecată corespunzător drepturilor pe care le culeg, adică în proporție de 50 % pentru fiecare.
Valoarea totală a cheltuielilor de judecată pentru împărțirea bunurilor comune este de 1323 lei, astfel că, revenea fiecăreia dintre părți să suporte cheltuieli în valoare de 661,5 lei.
Față de cele reținute mai sus, tribunalul a compensat cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 142 lei, dispunând obligarea pârâtului la plata sumei de 520 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, sentința nefiind menținută sub aspectul cheltuielilor de judecată.
Întrucât prima instanță a admis în mod legal și temeinic, în parte, atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională, sentința a fost menținută doar sub aspectul admiterii cererilor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul, criticând-o sub următoarele aspecte:
- Instanța nu a ținut cont de reactualizarea bunurilor partajabile, considerând că suma stabilită de expert nereactualizată - pentru gard stradal, zid interior, curent trifazat, materiale instalații, apă, gaz, sunt subevaluate.
- Apartamentul este subevaluat cu suma de 142.869 RON.
Analizând recursul în raport de aceste critici, se constată că este nefondat.
Recurentul a mai formulat asemenea critici care au fost analizate, dispunându-se efectuarea unei noi expertize de către expert G și, expertize tehnice de specialitate la care nu au fost formulate obiecțiuni.
Ca atare, criticile sunt neîntemeiate, recursul urmând a se respinge ca nefondat în baza art.312 (1) Cod procedură civilă.
De altfel, recursul este și inadmisibil, motivele de recurs încadrându-se la art.304 pct.11 Cod procedură civilă care este abrogat.
În conformitate cu dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, recurentul urmează a fi obligat să plătească intimatei suma de 700 lei cheltuieli judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Râmnicu V,-, -18/1,.A,.6, județul V, împotriva deciziei civile nr.34/A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Obligă pe recurentul-pârât să plătească intimatei-reclamante suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/30.06.2008.
Jud.apel: St.
.
Jud.fond:.
Președinte:Florica RăuțăJudecători:Florica Răuță, Lică Togan, Florina Andrei
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 202/2009. Curtea de... | Ordonanță președințială. Decizia 996/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
