Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 16/MF/2008)
- partaj bunuri comune-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
ISTANȚA DE RECURS
DECIZIE Nr. 64
Ședința publică de la 04 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure Judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
- - - - JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier: -
******************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în C, B- -,.71,.1,.4, judetul D, împotriva deciziei civile nr.198 din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în C, str -, -.18,.1,.15 judetul
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-pârâtă reprezentată prin avocat și intimatul-reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se instanței că intimatul-reclamant a depus concluzii scrise la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în conformitate cu dispoz.art.150 cod proc.civilă, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul de a se stabili un drept de creanță în favoarea pârâtei, în valoare de 1.800.000 lei, sumă actualizată din anul 1994 până la data efectivă a plății.
Arată că instanța de apel a dat ceea ce nu s-a cerut în motivele de apel, făcându-se o greșită aplicare a legii, invocând dispoz.art.304 pct.6 și 9 Cod proc.civilă.
Invocă faptul că suma a fost împrumutată de ambii soți de la nașa lor, iar împrumutul a fost restituit de către pârâtă, în rate pe parcursul anilor 1994 - 1997, dar nu se pot preciza datele exacte și nici sumele achitate de fiecare dată.
Solicită admiterea recursului cu cheltuieli de judecată.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, arătând că nu s-a împrumutat și nu s-a restituit nici o sumă de bani de la nași și că el a avut toți banii necesari cumpărării apartamentului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea de admitere în principiu din 22.11 2007, Judecătoria Craiova a admis în parte și în principiu acțiunea formulata de reclamantul-parat și cererea reconvenționala formulata de parata-reclamanta, în acțiunea având ca obiect partajarea bunurilor dobândite in timpul căsătoriei.
S-a constatat că reclamantul-parat si parata-reclamanta au dobândit in timpul căsătoriei, cu contribuție egala, următoarele bunuri: un apartament situat in C, -,. 71, se. 1, o masuta TV, un aragaz, un radiocasetofon, un set de cafea si unul de farfurii.
S-a constatat că parata-reclamanta a contribuit exclusiv la achitarea sumei de 1.800.000 lei vechi (1993) ce va fi avuta in vedere cu ocazia atribuirii imobilului.
S-a dispus ieșirea din indiviziune in cote deV2pentru fiecare parte.
S-a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții civile, având ca obiective evaluarea imobilului, variante de lotizare, conform posesiei bunurilor (si mobile) si cererile părților.
S-a dispus stabilirea unui onorariu de expert în cuantum de 400 lei.
Prin adresa nr. 725//06.04.2007, s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. exp., prin care s-au evaluat și lotizat bunurile supuse masei partajabile, lotul valoric al reclamantului fiind în sumă de 48.247 lei, iar cel al pârâtei de 143.533 lei, propunându-se 2 variante de lotizare a bunurilor.
Prin sentința civilă nr. 5887/25 aprilie 2007, Judecătoriei Craiova s- admis in parte acțiunea formulată de reclamantul-pârât, în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă.
A fost confirmat raportul de expertiză întocmit de inginer expert si s-au atribuit bunurile părților conform variantei a ll-a a acestui raport, astfel:
Lotul nr. 1: in valoarea de 96.494 lei, s- atribuit reclamantului-pârât, față de valoarea lotului său urmând a primi sulta de la pârâta-reclamantă suma de 48.247 lei.
Lotul nr. 2: in valoare de 191.781 lei, s-a atribuit pârâtei-reclamante, care va primi: apartament cu 3 camere și dependințe, situat in C, cartier lui,. 71,. 1,. 4, in valoare de 144.740 lei, îmbunătățiri in valoarea de 47.041 lei, in total 191.781 lei, fata de valoarea lotului sau urmând a achita sulta reclamantului-pârât suma de 48.247 lei.
A atribuit bunurile mobile părților astfel: reclamantul va primi un radiocasetofon si un set de farfurii, iar pârâta va primi aragazul, set cafea si măsuță TV.
A stabilit termen de 6 luni pentru plata sultei, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A compensat parțial cheltuielile de judecată efectuate de părți si a mai obligat reclamantul către pârâta la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând cuantumul onorariului de expert.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, părțile s-au căsătorit la data de 16 iunie 1984, prin sentința civilă nr. 7736/09.05.1995 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 1675/1995, dispunându-se desfacerea căsătoriei, părțile dobândind în timpul căsătoriei bunurile comune reținute prin încheierea de admitere în principiu.
Bunurile mobile au fost atribuite conform acordului părților.
În temeiul art. 673/10 pr.civ. s-a stabilit un termen de 6 luni pentru plata sultei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 276.pr.civ. s-a dispus compensarea parțială a cheltuielilor de judecată efectuate de părți, obligând reclamantul către pârâtă la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând din cuantumul onorariului de expert.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamantul, solicitând partajarea bunurilor în cote de pentru fiecare parte.
A arată că, instanța nu i-a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză prin care a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiză care să stabilească valoarea de piață imobilului.
A criticat sentința instanței de fond și în ceea ce privește reținerea instanței cu privire la contribuția exclusivă la achitarea apartamentului de către pârâta - reclamantă, pentru suma de 1.800.000 lei, fapt ce nu corespunde realității, întrucât instanța nu a arătat considerentele care au stat la baza reținerii potrivit căreia pârâta achitat singură suma de 180 lei ( RON).
A solicitat, în temeiul art. 295.pc, încuviințarea de probe: martori, acte și efectuarea unui raport de expertiză care să stabilească valoarea de piață a imobilului.
În apărare, intimata, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a apelului.
Tribunalul Dolj, prin decizia civilă 198 din 6 nov. 2007, admis apelul formulat de reclamantul,împotriva sentinței civile nr.5887/25.04. 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr -, în contradictoriu cu pârâta .
A schimbat în parte încheierea de admitere în principiu din data de 22.11.2006, astfel:
A constatat contribuția exclusivă a apelantei-pârâtă, la efectuarea următoarele îmbunătățiri la imobilul-apartament cu 3 camere, situat în C, cart. lui,. 71,.1,. 4: schimbat ușa intrare, schimbat tocărie ferestre cu geam termopan, aprovizionat și montat centrală termică, aprovizionat și montat instalație termică, gresie și faianță în baie, bucătărie și hol, parchet laminat în camere, schimbat instalație electrică în tot apartamentul, schimbat instalație sanitară la baie și bucătărie, zugrăvit în vopsea lavabilă apartamentul, și,în consecință, majorează lotul acesteia cu contravaloarea acestor îmbunătățiri.
A reținut în favoarea pârâtei-reclamantă, un drept de creanță pentru din suma de 1.800.000 lei vechi, sumă ce va fi reactualizată în funcție de indicele de inflație, începând cu luna ianuarie 1997 și până la data punerii în executarea hotărârii.
S-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii de admitere în principiu.
A schimbat în parte sentința civilă, în sensul că, a omologat în parte raportul de expertiză întocmit de expert și a atribuit bunurile imobile astfel:
Lotul nr. 1, în valoare de 72.370 lei, s-a atribuit reclamantului pârât, și se compune din suma de 72.370 lei, pe care o va primi cu titlu de sultă, de la pârâta-reclamantă.
Lotul nr. 2, în valoare de 119.411 lei, s-a atribuit pârâtei - reclamante, ce va primi: apartament cu 3 camere și dependințe, situat în C, cart. lui,. 71,.1,.4, jud. D, în valoare de 191.781 lei.
Va plăti sultă reclamantului- pârât, suma de 72.370 lei.
A fost obligat reclamantul pârât -, către pârâta - reclamanta, la plata sumei de 900.000 lei vechi, reactualizată, începând cu luna ianuarie 1997 și până la data punerii în executare a hotărârii.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile.
S-a luat act că nu se-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză, s-a reținut că în timpul căsătoriei foștii soți au dobândit un apartament cu trei camere, situat în C, cart. lui,. 71,.1,. 4, jud. D, evaluat de către expertul, la suma de 144.740 lei, apartament la care, după despărțirea acestora, pârâta a efectuat o serie de îmbunătățiri, evaluate de același expert la suma de 47.041 lei, pentru care, urmează astfel a se reține contribuția exclusivă a acesteia, cu consecința majorării lotului său, cu această sumă.
Referitor la valoarea stabilită de expert pentru apartamentul cu 3 camere, s-a constatat că, s-au luat în considerare, la stabilirea sumei de 144.740 lei, toate criteriile care influențează valoarea de circulație a unui imobil, respectiv: suprafață, zona în care este situat, dotări, uzură, nivelul la care este situat, aplicându-se coeficientul de reactualizare corespunzător, astfel încât simpla susținere că prețul ar fi trebuit să fie altul, nu poate fi reținută în condițiile în care expertiza a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale.
Cu privire la suma de 1.800.000 lei, probatoriul administrat a confirmat aspectul că, această sumă a constituit diferența de preț achitată de cei doi soți pentru achiziționarea apartamentului cu 3 camere, în data de 27 ianuarie 1994, fiind împrumutată acestora de numita .
Cum suma a fost restituită împrumutătorului de către pârâta, după desfacerea definitivă a căsătoriei, aspect ce rezultă din coroborarea înscrisurilor, probei testimoniale, cu răspunsul reclamantului la interogatoriu și, fiind o datorie comună a soților, conform art. 32 lit.b din Codul familiei, a fost reținut în favoarea acesteia, un drept de creanță pentru din suma de 1.800.000 lei vechi, sumă ce va fi reactualizată în funcție de indicele de inflație începând cu luna ianuarie 1997 ( data achitării împrumutului) și până la data punerii în executare a hotărârii, conform art. 371 ind.2 pr.civ.
Urmare a celor reținute cu privire la încheierea de admitere în principiu, s-a omologat în parte raportul de expertiză întocmit de expertul, sub aspectul evaluării bunurilor, urmând atribui pârâtei apartamentul cu trei camere, iar reclamantul pârât va primi de la aceasta sultă în valoare de 72.370 lei.
În baza principiului îmbogățirii fără justă cauză, instanța a obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 900.000 ROL, reprezentând din suma de 1.800.000 ROL, reținută ca drept de creanță în favoarea acesteia, sumă reactualizată începând cu luna ian. 1997 și până la data punerii în executare a hotărârii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, arătând că în mod nejustificat instanța de apel l-a obligat pe apelantul reclamant la plata sumei de 900.000 ROL reactualizată începând cu luna ianuarie 1997, în condițiile în care obligarea la plata sumei trebuia să înceapă din anul 1994, an în care a început să returneze parțial din datorie și dobânda la a cărei achitare se obligase, și nu din 1997.
S-a mai arătat că instanța trebuia să constate că dreptul său de creanță reprezintă întreaga sumă de 1.800.000 ROL reactualizată, întrucât a achitat singură, după despărțirea în fapt, întreaga sumă.
Recurenta a criticat decizia instanței de apel pentru că a acordat ceea ce nu s-a cerut prin motivele de apel, respectiv reclamantul a criticat pe de o parte evaluarea apartamentului, iar pe de altă parte faptul că ar fi fost reținută o contribuție exclusivă din partea pârâtei la achitarea sumei de 1.800.000 ROL.
Cu toate acestea, deși instanța stabilește clar că pârâta a achitat în întregime suma, împarte această sumă la doi, înjumătățindu-i dreptul de creanță pe baza unui raționament fără temei juridic.
Intimatul reclamant a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă, arătând că suma de 1.800.000 ROL a fost împrumutată de cei doi soți de la numita și în această situație trebuie reținut un drept de creanță de 1/2 al fiecărei părți din această sumă.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de apel a reținut, pe de o parte, că suma trebuie reactualizată începând cu luna ianuarie 1997 și până la data punerii în executare a hotărârii, precum și faptul că dreptul de creanță al pârâtei este de din suma de 1.800.000 ROL, pe de altă parte.
Achitarea în întregime a acestei sume de către pârâtă a fost reținută pe baza probei testimoniale administrate, a răspunsurilor la interogatoriu ale reclamantului, precum și pe baza înscrisului sub semnătură privată (declarație a numitei - fila 22 dosar fond).
Din același înscris sub semnătură privată, necontestat de către reclamant și invocat chiar de pârâtă în dovedirea susținerilor sale, rezultă că achitarea sumei a avut loc în perioada 1996 - 1997, fără a se preciza cu exactitate luna când a început restituirea sumei, astfel încât în mod corect s-a reținut această dată ca fiind ianuarie 2007.
Rezultă astfel că este nefondat motivul de recurs formulat de pârâtă privind actualizarea dreptului de creanță începând cu anul 1994, întrucât chiar dacă despărțirea în fapt a soților a avut loc în anul 1994, restituirea datoriei a început în anul 1997, așa cum în mod corect a reținut instanța de apel.
În privința cuantumului acestei creanțe în favoarea pârâtei, a fost reținut în mod corect ca reprezentând 1/2 din sumă, întrucât întreaga sumă de 1.800.000 ROL reprezenta datoria ambilor soți față de numita.
În funcție de contribuția părților la dobândirea bunurilor comune și la plata datoriilor comune, reținută ca fiind 1/2 din comunitatea de bunuri, fiecare parte este obligată la plata a 1/2 din cuantumul datoriilor comune.
Deși pârâta a achitat în întregime această datorie comună, ea nu o poate recupera în integralitate de la reclamant, întrucât 1/2 din această datorie reprezenta partea din datorie ce îi revenea însăși pârâtei, ea urmând a recupera de la reclamant numai partea din datorie (1/2) ce îi revenea acestuia.
Va fi respins ca nefondat și motivul de recurs privind acordarea a ceea ce nu s-a cerut întrucât, prin motivele de apel, reclamantul a criticat însăși reținerea sumei de 1.800.000 ROL, ca fiind achitată exclusiv de către pârâtă, ceea ce implică atât cuantumul acesteia, cât și data punerii în executare a unei eventuale creanțe.
Având în vedere aceste considerente, constatând că instanța de apel a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 31 lit. b cod fam. privind răspunderea comună a soților pentru obligațiile contractate împreună și că s-a pronunțat în limita motivelor de apel cu care a fost investită, în baza art. 312 alin. 1 cod pr.civ. recursul declarat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, domiciliată în C, B- -,.71,.1,.4, judetul D, împotriva deciziei civile nr.198 din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în C, str -, -.18,.1,.15 judetul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
2 ex/14.03.2008
Tehn.
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Elena Stan
| ← Divort. Decizia 144/2009. Curtea de Apel Galati | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
