Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 8/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 8/FM
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2009
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Paulina Georgescu Daniela Petrovici
- - -
Grefier - - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:
1. reclamantul, domiciliat în C,-, județul C și
2. pârâta, domiciliată în C,-,. A, etaj 2,. 7, județul C
împotriva deciziei civile nr. 475 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16 ianuarie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la datele de 23 ianuarie 2009 și 30 ianuarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 10.07.2003 sub nr.8201/2003, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta, ca prin hotărâre judecătorească să dispună desfacerea căsătoriei încheiată de părți la 26.09.1998, încredințarea minorei, născută la 07.11.2000, reluarea de către pârâtă a numelui purtat anterior căsătoriei și partajarea bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei.
Pârâta a solicitat prin întâmpinare constatarea unor cote egale de contribuție la dobândirea bunurilor comune și includerea în masa de partaj a sumei de 5550 USD, ridicată de reclamant din bancă, precum și a sumei de 1000 euro, aflată în domiciliul comun.
Reclamantul și-a modificat ulterior acțiunea și a solicitat instanței să constate că are o cotă de contribuție de 80% la dobândirea bunurilor comune, ca urmare a faptului că a participat la achiziționarea apartamentului bun comun cu o importantă sumă de bani, obținută dintr-o succesiune.
Prin acțiunea înregistrată sub nr.8293/2003 la 16.07.2003, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul
pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată de părți din culpă comună, fără motivare, încredințarea către reclamantă a minorei, născută la 07.11.2000, reluarea numelui purtat anterior căsătoriei și obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorei.
Judecătoria Constanțaa conexat dosarul civil nr.8293/2003 la dosarul civil nr.8201/2003 la termenul din 16.10.2003, iar la cel din 20.04.2005 a pronunțat o încheiere conformă prevederilor art. 6736din Codul d e procedură civilă, prin care a admis în principiu acțiunea de divorț, a constatat masa partajabilă și cota egală de contribuție a părților reținând că în timpul căsătoriei au fost dobândite apartamentul nr.7 situat în C,- bis,.A, bunuri mobile reprezentând piese de mobilier și bunuri electrocasnice, recunoscute de ambele părți, autoturismul înmatriculat sub nr. - și un număr de 13.880 acțiuni la BRD.
Prin sentința civilă nr.278/05.01.2006 Judecătoria Constanțaa admis acțiunea principală și cererea reconvențională formulată de pârâtă, a dispus desfacerea căsătoriei părților din culpă comună, a încuviințat revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, a încredințat mamei spre creștere și educare pe minora, născută la 07.11.2000 și a obligat reclamantul la plata unei pensii de întreținere de 25 % lunar din venitul net realizat.
A dispus ieșirea părților din indiviziune, a atribuit reclamantului autoturismul, anumite bunuri mobile, 3940 acțiuni la BRD C și suma de 2775 USD - bunuri cu o valoare totală de 10.846 lei - a atribuit pârâtei reconveniente apartamentul situat în C,- bis, 3000 acțiuni la BRD C, bunuri mobile și 2775 USD - bunuri în valoare totală de 114.577 lei - și a obligat pârâta să achite reclamantului o sultă în valoare de 51.865,50 lei.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că părțile sunt separate în fapt, iar relațiile lor de familie sunt grav vătămate și că în raport de vârsta copilului și relația de afecțiune pe care acesta o are cu mama sa este în interesul său să fie încredințată spre creștere și educare pârâtei.
Referitor la partaj s-au reținut constatările încheierii de admitere în principiu, probele administrate cu privire la acest aspect și concluziile expertizelor imobiliară, auto și merceologică, iar la formarea și atribuirea loturilor s-au avut în vedere nevoile părților și utilitatea bunurilor ce le-au fost atribuite.
Prin încheierea nr.752/16.03.2006 aceeași instanță a admis cererea formulată de pârâtă și a îndreptat erorile materiale strecurate în dispozitivul sentinței, în sensul că a atribuit reclamantului și pârâtei câte un număr de 3470 acțiuni la BRD, în loc de 3940 acțiuni pentru reclamant și 3000 acțiuni pentru pârâtă, cum greșit s-a menționat, și a menționat valoarea canapelei colțar atribuită reclamantului, respectiv 588 lei.
Prin încheierea nr.846/24.03.2006 Judecătoria Constanțaa dispus din oficiu îndreptarea erorilor materiale strecurate în aceeași hotărâre judecătorească cu privire la natura hotărârilor și data pronunțării acestora.
Împotriva sentinței civile nr.278/05.01.2006 și a încheierilor de îndreptare a erorilor materiale a declarat apel reclamantul, iar prin decizia civilă nr.814/08.11.2006 Tribunalul Constanțaa admis apelul împotriva încheierii nr. 752/16.03.2006, a schimbat-o în ceea ce privește
eroarea referitoare la numărul acțiunilor atribuite fiecărei părți, a respins apelul formulat împotriva încheierii nr.846/24.03.2006 și a admis apelul care a vizat hotărârea de fond și încheierea de admitere în principiu din 20.04.2005. A schimbat în parte această din urmă încheiere - în sensul că a înlăturat din masa partajabilă suma de 5500 USD, a inclus suma de 20.515 lei reprezentând dividende aferente acțiunilor BRD, a constatat că reclamantul are o cotă de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 65%, iar pârâta de 35% - și sentința apelată - în sensul că a atribuit fiecărei părți câte 3470 acțiuni la BRD - Generale și câte 10.257 lei reprezentând dividende și a obligat pârâta la 70.679 lei cu titlu de sultă către reclamant.
Recursul declarat împotriva acestei hotărâri de reclamant a fost admis de Curtea de Apel Constanța prin decizia civilă nr.89/FM/09.11.2007, prin care hotărârea tribunalului a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe pentru soluționarea echitabilă a cererii de partaj, respectiv pentru întocmirea unui nou raport de expertiză imobiliară care să aibă în vedere actele normative de actualitate, precum și criteriile care stabilesc valoarea de circulație a imobilului la data judecății.
Prin decizia civilă nr.475/30.09.2008 Tribunalul Constanțaa admis apelul împotriva încheierii de admitere în principiu din 20.04.2005 și a sentinței civile nr.278/2006 și le-a schimbat în parte, în sensul că a inclus în masa de partaj suma de 2051,56 lei reprezentând dividende aferente acțiunilor BRD, a înlăturat din masa de partaj suma de 5550 USD și a constatat că părțile au cote diferite de contribuție la dobândirea bunurilor comune, respectiv de 65 % reclamantul și 35% pârâta; a stabilit că masa partajabilă este compusă din bunuri în valoare de 404.962,50 lei și a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea unor bunuri în valoare de 12.677,50 lei către reclamant și în valoare de 392.195 lei către pârâtă.
A obligat pârâta la plata unei sulte în valoare de 250.458 lei și a menținut restul dispozițiilor încheierii și sentinței.
A admis apelul împotriva încheierii nr.752/2006 - pe care a schimbat-o în parte și a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de pârâtă cu privire la numărul de acțiuni BRD atribuit fiecărei părți - a respins ca nefondat apelul împotriva încheierii nr.846/24.03.2006 și a obligat intimata-pârâtă la 1.291,68 lei cheltuieli de judecată către apelant.
La pronunțarea hotărârii s-au avut în vedere următoarele:
- erorile îndreptate prin încheierea nr.752/2006 a Judecătoriei Constanța sunt erori de judecată, care vizează componența loturilor formate, pentru că se modifică numărul de acțiuni atribuite fiecărei părți.
- prin încheierea nr.846/2006 s-au îndreptat doar erori de denumire a hotărârilor sau referitoare la data pronunțării dat fiind că inițial s-a creat o confuzie între încheierea de amânare a pronunțării și sentința de fond.
- potrivit răspunsurilor pârâtei la interogatoriu, suma de 5550 USD a fost cheltuită în timpul căsătoriei, deci nu exista la data separării în fapt.
- suma stabilită cu titlu de dividende aferente acțiunilor BRD este cea pentru care pârâta a fost de acord să fie inclusă în masa partajabilă, ori reclamantul nu a dovedit că acest cuantum ar fi fost mai mare, în condițiile art.1169 din Codul civil.
- contribuția la dobândirea bunurilor comune se raportează la întreaga masă partajabilă, nu pentru fiecare bun în parte, iar eventuala contribuție - exclusivă sau majoritară - la dobândirea unui bun nu atrage în mod necesar constatarea unei contribuții în aceeași cotă la totalitatea bunurilor comune.
Deși ambele părți au realizat venituri din muncă, iar în favoarea pârâtei trebuie reținută și valoarea muncii depusă în gospodărie, cu toate că poziția reclamantului în legătură cu câștigul realizat în perioadele de voiaj este oscilantă, trebuie avut în vedere că pârâta a recunoscut la interogatoriu că soțul său a contribuit la achiziționarea imobilului bun comun cu suma de 9000 USD, obținuți din vânzarea unui bun propriu, iar în aceste condiții în mod greșit a constatat instanța de fond existența unor cote egale de contribuție deoarece a reclamantului este mai mare, de 65% din valoarea masei partajabile.
- potrivit deciziei Consiliului de Administrație al nr. 190 din 13.06.2005 valoarea nominală a acțiunilor deținute de părți a crescut, astfel că acestea și-au redus numărul de la 13.880 la 3470.
- potrivit expertizei tehnice imobiliare efectuată ulterior casării, valoarea de circulație a imobilului care intră în compunerea masei partajabile este de 387.700 lei.
- acțiunile BRD trebuie împărțite în mod egal, câte 3470 fiecărei părți, iar suma reprezentând contravaloarea dividendelor - împărțită corespunzător cotelor de contribuție ale foștilor soți la dobândirea bunurilor comune.
- urmare a îndreptării dispozitivului sentinței de fond în sensul menționării valorii canapelei colțar atribuită reclamantului, judecătoria a omis să recalculeze valoarea lotului atribuit acestuia, care are astfel un cuantum de 11434 lei; prin urmare, lotul atribuit reclamantului are o valoare totală de 12.767,50 lei, inclusiv 65% din valoarea sumei reprezentând dividende, iar valoarea lotului atribuit pârâtei este de 392.195 lei, aceasta din urmă urmând a-i achita reclamantului suma de 250.458 lei cu titlu de sultă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și pârâta.
Reclamantul a criticat soluția instanței de apel conform art.304 pct.7, 8 și 9 din Codul d e procedură civilă invocând greșita stabilire a cotelor de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune, greșita partajare a acțiunilor deținute la BRD și stabilirea eronată a valorii sultei ce i se cuvine.
Sub primul aspect s-a arătat că reclamantul a contribuit la achiziționarea apartamentului bun comun cu suma de 9000 USD, obținută din vânzarea unui bun propriu, iar potrivit art.31 lit.b din Codul familiei, acest bun propriu vândut există încorporat în valoarea apartamentului supus partajului, care în limita valorii menționate este bun propriu, conform art.31 lit.f din Codul familiei.
A mai susținut recurentul că, pe de altă parte, în perioada cumpărării apartamentului a obținut venituri din muncă superioare celor realizate de pârâtă, iar toate aceste aspecte îl îndreptățesc la recunoașterea unei cote de contribuție de 80% din valoarea bunurilor comune.
Referitor la modalitatea de partajare a acțiunilor deținute de părți la BRD s-a arătat că ea nu este corespunzătoare cotelor de contribuție reținute în favoarea fiecărui copărtaș, în sensul că acțiunile au fost în mod greșit împărțite în
cote egale, iar cu privire la valoarea sultei s-a precizat că valoarea ei corectă ar fi fost de 254.926,42 lei.
Pârâta a invocat nesocotirea prevederilor art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- greșita reținere a unei cote majoritare de contribuție a reclamantului la dobândirea bunurilor comune pentru că participarea acestuia la achiziționarea apartamentului bun comun cu o sumă de bani ce constituie bun propriu nu îl îndreptățește la recunoașterea unei cote majoritare asupra întregii mase partajabile; pe de altă parte, utilizarea banilor obținuți din vânzarea imobilului moștenit în scopul cumpărării apartamentului în litigiu este doar o prezumție simplă, nefiind dovedit pe parcursul procesului că cei 9000 USD au fost folosiți exclusiv pentru cumpărarea imobilului bun comun.
A susținut recurenta că în perioada octombrie 1998 - iunie 1999 reclamantul nu a realizat venituri și că prin răspunsurile la interogatoriu a confirmat utilizarea la achiziționarea apartamentului bun comun doar a unei părți din cei 9000 USD, astfel că se impunea calcularea diferențiată a cotelor cuvenite părților din acest imobil, în raport de contribuția personală a fiecăruia la dobândirea lui.
Sub aspectul veniturilor din muncă s-a mai arătat că din cele 57 luni de căsătorie, reclamantul a dovedit că a lucrat doar 26 de luni, perioadă în care a realizat venituri certe în cuantum de 4.990,39 lei și 30.000 USD, din care 21.000 USD reprezintă diurna aferentă ultimelor 3 contracte încheiate cu, pe care aceasta o consideră venit personal, iar suma de 5500 USD a folosit-o în interes personal, retrăgând-o din cont înainte de despărțirea în fapt; pe de altă parte, în toată perioada conviețuirii recurenta a avut contract de muncă la BRD și a obținut și venituri suplimentare din contractele de colaborare încheiate cu alte societăți, realizând venituri totale de 47.867,16 lei, deși 16 luni s-a aflat și în concediu de creștere a copilului.
- greșita includere în masa de partaj a celor 6940 acțiuni BRD, care au fost achiziționate prin contribuția sa exclusivă.
A arătat recurenta că, în calitate de angajat BRD, a aderat la Asociația salariaților, conducerii și pensionarilor BRD în august 1998, înainte de căsătoria cu reclamantul, și a achitat un avans la acel moment, iar atribuirea celor 194 acțiuni inițiale, cu o valoare nominală de 25.000 ROL, s-a făcut, exclusiv, în considerarea acestei calități; pe cale de consecință, acțiunile în litigiu au fost dobândite înainte de căsătorie, iar faptul că parte din valoarea lor a fost achitată în timpul conviețuirii nu le schimbă natura de bunuri proprii deoarece în perioada în care s-a făcut această plată reclamantul nu a realizat nici un venit.
- împărțirea eronată a dividendelor aferente celor 6940 acțiuni BRD pentru că se impunea ca acestea să fie atribuite deținătorului de drept al acțiunilor, fiind un accesoriu al calității de acționar.
- însușirea eronată a concluziilor expertului imobiliar în ceea ce privește valoarea de circulație a apartamentului supus partajului, cu ignorarea punctului de vedere al expertului parte - referitor la vechimea mare a imobilului, poziția acestuia, deficiențele de proiectare, lipsa îmbunătățirilor, corecțiile de negociere - și a faptului că pe piața imobiliară prețurile sunt în continuă scădere.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
În soluționarea criticilor formulate de părți cu privire la greșita apreciere a cotei de contribuție a reclamantului la dobândirea bunurilor comune se vor avea în vedere, în principal, prevederile art.304 alin.1 din Codul d e procedură civilă, conform cărora modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute de pct.1-9 ale textului.
În speță, criticile recurenților privesc modalitatea de apreciere a probatoriilor administrate și, pe cale de consecință, nu ar putea constitui obiect al examinării instanței de recurs pentru că vizează temeinicia hotărârii recurate, ori prevederile legale menționate, care stabilesc limitele controlului judiciar ce se poate exercita în această cale de atac, recunosc doar posibilitatea invocării nelegalității deciziei atacate.
Aceste critici sunt, de altfel, și neîntemeiate pentru că din probele cauzei rezultă că aportul reclamantului la dobândirea bunurilor comune a fost în mod corect apreciat ca fiind mai mare decât al pârâtei, în limita a 65% din totalul masei partajabile.
Astfel, împrejurarea că reclamantul a realizat câștiguri din muncă și a navigat perioade mari de timp în perioada conviețuirii părților rezultă cu certitudine din adeverința eliberată de (fila 65 din dosarul de fond) referitoare la veniturile realizate în perioada octombrie - decembrie 1998, imediat după încheierea căsătoriei, adeverința nr.327/2004 (fila 211 din dosarul de fond) emisă de, care vizează sumele încasate de reclamant în perioada iulie 1999 - ianuarie 2000, în urma voiajului internațional efectuat prin această companie în intervalul 28.06.1999 - 13.12.1999, adeverința nr.6312/2004 (fila 206 din dosarul de fond) eliberată de, privind voiajele efectuate în perioada decembrie 2000 - noiembrie 2002, din care rezultă că în perioada achiziționării apartamentului bun comun, respectiv decembrie 2000, reclamantul era îmbarcat pe m/n Târgu L, deci realiza câștiguri în valută. Acestor înscrisuri li se adaugă răspunsul pârâtei la întrebarea nr.3 din interogatoriu, prin care a confirmat că suma de 7000 USD din prețul apartamentului bun comun s-a plătit din banii obținuți de reclamant prin vânzarea unui bun succesoral, dar și răspunsurile la întrebările 4-8, potrivit cărora diurna cuvenită soțului în timpul voiajelor era virată în cele două conturi bancare deschise pe numele său, că a ridicat personal bani proveniți din diurnă dintr-un alt cont deschis la Bank sau că i-au fost înmânate diferite sume și de colegi ai reclamantului, fiind trimise de acesta de pe vapor.
În ceea ce privește suma de 5550 USD, ce se pretinde că a fost retrasă din cont și utilizată de reclamant exclusiv în scopuri personale, se reține că, așa cum s-a stabilit în hotărârea atacată, a fost cheltuită în timpul căsătoriei, împrejurare confirmată prin răspunsul la întrebarea nr.12 din interogatoriu chiar de pârâtă, care nu a atacat în recurs și neincluderea acestei sume în masa partajabilă.
Probatoriile examinate demonstrează că reclamantul a contribuit majoritar la dobândirea bunurilor comune, atât cu venituri din muncă, cât și cu sume obținute din vânzarea unui bun propriu, și infirmă susținerile formulate de recurenta pârâtă, referitoare la existența unor cote egale de contribuție ale părților la achiziționarea patrimoniului comunitar.
Având, însă, în vedere, că din actele dosarului rezultă că și pârâta a obținut venituri importante în calitate de salariat la. C și s-a preocupat de munca în gospodărie, ca și de îngrijirea copilului minor, se constată că tribunalul a apreciat în mod corect nivelul contribuției reclamantului la dobândirea tuturor bunurilor cu caracter comun, în limita a 65% din valoarea acestora, recunoașterea în favoarea acestuia a unui procent de 80% echivalând cu contestarea aportului în muncă și financiar al părții adverse.
Susținerile referitoare la caracterul parțial propriu al imobilului bun comun - formulată de reclamant - și la necesitatea stabilirii unor cote distincte de contribuție asupra apartamentului - invocată de pârâtă - sunt în mod evident nefondate.
n aplicarea principiului comunității de bunuri a soților, statuat prin dispozițiile art.30 din Codul familiei, contribuția acestora se referă la universalitatea bunurilor, nu la fiecare bun sau categorie de bunuri mobile și imobile din comunitate, deci nu se determină prin pluralitate de cote, adică prin diferențierea cotelor în raport de categoriile de bunuri.
Legislația noastră admite ca, în virtutea unei contribuții mai mari a unuia dintre soți la dobândirea și conservarea bunurilor comune, acestuia să i se stabilească și o cotă-parte mai mare la partajarea acestor bunuri, dar cota majorată trebuie determinată în funcție de întreaga masă partajabilă, iar nu în raport cu o anumită categorie de bunuri, pentru că o asemenea soluție contravine principiului unității patrimoniului comun al soților.
Pe cale de consecință, împrejurarea că reclamantul a contribuit la achiziționarea apartamentului bun comun cu o anumită sumă de bani, care are caracter de bun propriu, nu îl îndreptățește la constatarea unei cote majoritare de contribuție asupra acestui imobil, pentru că astfel s-ar aduce atingere prevederilor art.30 din Codul familiei.
Examinând în continuare recursul pârâtei, instanța constată că nu poate fi reținută ca întemeiată nici critica ce vizează includerea în masa de partaj a acțiunilor deținute de părți la. pentru că, deși măsura a fost dispusă de judecătorie, pârâta nu a formulat apel, deci nu a criticat această dispoziție în fața instanței de apel.
Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art.304 din Codul d e procedură civilă. El poate fi exercitat numai pentru motive care au fost analizate de instanța anterioară și care, implicit, au fost cuprinse în motivele de apel, în situația în care atât apelul cât și recursul sunt exercitate de aceeași parte, iar soluția primei instanțe a fost menținută în apel. Aceasta este una din aplicațiile principiului legalității căilor de atac și se explică prin aceea că efectul devolutiv al apelului se limitează la ceea ce a fost apelat, iar în recurs pot fi invocate doar critici care au fost aduse și în apel.
Cum în speță pârâta nu a formulat apel, examinarea direct în recurs a criticii ce vizează includerea în masa partajabilă a acțiunilor BRD, dispusă de prima instanță, ar reprezenta o încălcare a principiul dublului grad de jurisdicție pentru că ar conduce la situația ca această susținere să fie analizată pentru prima oară de instanța investită cu calea extraordinară de atac.
Dat fiind caracterul de bun comun al acestor acțiuni, în mod corect a dispus instanța de apel și împărțirea dividendelor aferente lor, corespunzător contribuției părților la dobândirea patrimoniului comunitar, pentru că și acestea din urmă sunt bunuri comune.
Nefondată este și critica referitoare la valoarea de circulație a apartamentului bun comun pentru că, deși s-au formulat obiecțiuni la expertiza inițială, care au fost încuviințate ca atare de instanță, expertul a menținut prin răspunsul dat modalitatea de evaluare și valoarea de circulație a imobilului, iar părțile au precizat expres că nu contestă acest răspuns.
Pe de altă parte, din conținutul expertizei și al răspunsului la obiecțiunile părților rezultă că expertul a avut în vedere vechimea apartamentului, aspectele legate de rezistență și stabilitate, de poziționare a imobilului, precum și natura și calitatea îmbunătățirilor aduse bunului, iar în raport de toate aceste elemente se apreciază că valoarea de circulație a imobilului a fost în mod legal determinată.
Referitor la ultimele două critici din recursul reclamantului - care vizează modalitatea de partajare a acțiunilor BRD și valoarea sultei la plata căreia a fost obligată pârâta - se rețin următoarele:
Potrivit art.30 și următoarele din Codul familiei, bunurile comune se împart, în lipsa învoielii părților, prin hotărâre judecătorească, în raport de contribuția fiecărui soț la dobândirea acestora.
În cauză, tribunalul a reținut calitatea de bun comun al celor 6940 acțiuni BRD dobândite de părți în timpul căsătoriei dar, deși a stabilit că cei doi copărtași au contribuit în mod diferențiat la obținerea patrimoniului comunitar, a împărțit eronat aceste bunuri mobile în mod egal, ignorând faptul că potrivit cotei de contribuție recunoscută în favoarea reclamantului, acestuia îi revenea un număr de 4511 acțiuni din totalul menționat anterior, iar pârâtei, doar diferența de 2429 acțiuni.
Cum la determinarea valorii masei partajabile nu s-a avut în vedere și valoarea acțiunilor BRD, schimbarea modalității de partajare a acestora nu influențează valoarea loturilor atribuite părților și nici cuantumul sultei ce i se cuvine reclamantului pentru egalizarea valorică a loturilor atribuite în natură.
În consecință, sulta stabilită prin decizia din apel a fost în mod corect calculată pentru că, raportat la valoarea totală a masei partajabile, de 404.962,50 lei - necontestată de reclamant - acestuia i se cuveneau, conform cotei sale de contribuție, bunuri în valoare de 263.225,62 lei; cum valoarea lotului atribuit titularului acțiunii este în cuantum de 12.767,50 lei, pentru satisfacerea cotei sale de contribuție la dobândirea patrimoniului comunitar se impune achitarea de către pârâtă a unei sulte în valoare de 250.458,12 lei, deci în cuantumul stabilit în hotărârea atacată, iar nu de 254.962,42 lei, cum în mod nefondat se susține în recurs.
Pentru considerentele expuse și în raport de prevederile art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursul pârâtei ca nefondat, iar potrivit art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 din același cod, va admite recursul reclamantului și va modifica în parte decizia și sentința atacate, sub aspectul modalității de partajare a acțiunilor BRD.
Conform art. 274 din Codul d e procedură civilă, recurenta-pârâtă va fi obligată la 1236,04 lei cheltuieli de judecată către recurentul reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, domiciliată în C,-,. A, etaj 2,. 7, județul C, împotriva deciziei civile nr. 475 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.
Admite recursul declarat de reclamantul domiciliat în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 475 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.
Modifică în parte decizia și sentința recurate în sensul că include în lotul atribuit reclamantului un număr de 4511 acțiuni, iar în lotul atribuit pârâtei un număr de 2429 acțiuni, corespunzător cotelor de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune.
Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței recurate.
Obligă recurenta pârâtă la 1.236,04 lei cheltuieli de judecată către recurentul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 ianuarie 2009.
Pt. Președinte, JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Paulina Georgescu Daniela Petrovici
- - - -
aflată în concediu de odihnă
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2 - -
Cod procedură civilă, semnează
Președintele instanței,
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red./dact. dec. jud. -/18.02.2009
dispozitiv gref. -
4 ex./19.02.2009
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Paulina Georgescu Daniela Petrovici
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
