Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 84/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 84/FM
Ședința publică din data de 5 decembrie 2008
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTORI: Paulina Georgescu, Daniela Petrovici Jelena Zalman
- - -
Grefier - - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:
1. reclamanta(), domiciliată în C,-, -. A,. 7, județul C și
2. pârâtul, cu domiciliul procesual ales în C,-, -. B,. 38, parter, județul C,
împotriva deciziei civile nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21 noiembrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a le da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la datele de 28 noiembrie 2008 și 5 decembrie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 632 din 23 ianuarie 2007 pronunțată în dosar civil nr- al Judecătoriei Constanțaa fost desfăcută prin divorț căsătoria părților înregistrată în Registrul Stării Civile al Municipiului C sub nr. 1530 din 5 august 1989. În aceeași ședință instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulate de către pârâta, cerere ce avea ca obiect partajul bunurilor comune și înregistrarea separată pe rolul instanței.
Cererea de partaj a fost înregistrată separat sub nr- iar pârâta reconvenientă din acțiunea inițială a devenit reclamantă în prezenta cauză.
Prin cerere reclamanta a arătat că a dobândit în timpul căsătoriei cu pârâtul și prin contribuția egală a soților dreptul de proprietate asupra unui
apartament situat în C, asupra a două terenuri situate în intravilanul comunei și asupra unor bunuri mobile aflate în apartament, respectiv televizor Sony, Sony, combina audio Sony, mobilă dormitor, mobilă sufragerie, frigider, mașina de spălat, aragaz. A mai solicitat reclamanta să îi fie atribuit apartamentul în proprietate întrucât locuiește în acest imobil împreună cu minora care i-a fost încredințată spre creștere și educare prin sentința de divorț.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că are o contribuție majoritară de 75 % la dobândirea bunurilor comune și a solicitat completarea masei partajabile cu un televizor, aparatură electrocasnică de bucătărie și "includerea în masa de partajat a celor două societăți comerciale constituite în timpul căsătoriei". Prin precizările depuse la fila 58 din dosar pârâtul reconvenient a revenit și a arătat că nu mai solicită includerea celor două societăți în masa de împărțit. În susținerea cotei sale majoritare la dobândirea bunurilor pârâtul reconvenient a arătat că tot timpul căsătoriei a fost îmbarcat, că a evoluat constant până la gradul de comandant, că a avut venituri mult mai mari decât ale soției sale.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care a arătat că la rândul sau a avut loc de muncă, că în plus față de pârât s-a ocupat și de întreținerea familiei, că veniturile pârâtului nu au fost mai mari decât ale sale, că bunurile au fost cumpărate în rate, că pârâtul a investit banii mai mult pentru garderoba proprie decât pentru achiziționarea bunurilor, că le-a cumpărat părinților săi un apartament din banii comuni ai părților. S-a mai arătat că acesta a efectuat cursuri costisitoare la afectând veniturile comune.
Prin încheierea de ședința din data de 30 octombrie 2007 instanța a admis în parte în principiu cererea principală formulată de reclamantă și în principiu cererea reconvențională.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei prin contribuții de 40% pentru reclamantă și 60% pentru pârâtul reconvenient următoarele bunuri:
- un imobil apartament situat în Constanta,-, - 21,. A,. 3,. 7;
- terenul intravilan în suprafață de 3.770,60 mp situat în comuna, județul C, lotul nr. 147;
- terenul intravilan în suprafață de 1.492. situat în comuna, județul C, lotul nr. 215;
- bunuri mobile: televizor Sony, Sony, combină audio Sony, mobilă dormitor, mobilă sufragerie, frigider, mașină de spălat, aragaz, televizor, aparatură electrocasnică de bucătărie.
Pentru a pronunța încheierea de admitere în principiu instanța de fond a reținut următoarele:
Din toate înscrisurile aflate la dosar rezultă că ambele părți au avut loc de muncă și au obținut venituri în timpul căsătoriei. Cu toate acestea, veniturile obținute de către pârât, care a fost îmbarcat încă de la momentul încheierii căsătoriei și până în anul 2002, conform foii matricole de la filele 18-19 din dosar, începând cu funcția de ofițer III, apoi ofițer I iar din 1996 comandant, au fost net superioare celor obținute de către reclamantă, care a avut locuri de muncă în țară.
Același aspect a rezultat și din contractele de îmbarcare depuse la dosar, din care rezultă valoarea diurnei dar și din declarația martorei, audiată la cererea pârâtului, care a arătat că avea relații de familie apropiate cu părțile, că veniturile soțului erau mult mai mari ca ale soției, că acesta trimitea bani în țară când era plecat în voiaje.
Susținerile reclamantei în sensul că pârâtul le-ar fi cumpărat un apartament părinților săi nu s-au adeverit atâta vreme cât martora a declarat ca bătrânii care sunt nașii săi de cununie aveau la rândul lor o situație materială bună iar apartamentul și l-au cumpărat singuri din bani proveniți din imobile moștenite. Este adevărat că martora a declarat că știe de la reclamantă că apartamentul ar fi fost cumpărat din banii părților dar a mai declarat și că nu a vorbit niciodată cu bătrânii despre acest lucru.
Veniturile mari ale pârâtului nu pot fi reținut drept unicul criteriu de apreciere a contribuției soților la dobândirea bunurilor comune. A rezultat din declarațiile martorilor audiați că reclamanta a fost cea care s-a ocupat de familie în absența pârâtului care era plecat în voiaje și s-a ocupat inclusiv de creșterea fiicei lor - este adevărat cu ajutorul bunicilor din ambele părți. Tot martorii propuși de către reclamantă au declarat că aceasta nu a fost o fire cheltuitoare și a gestionat corespunzător atât banii trimiși de către soțul său cât și banii obținuți de la propriul loc de muncă. A mai rezultat din înscrisurile depuse la dosar că imobilele au fost cumpărate cu plata prețului în rate, că reclamanta a suportat la rândul său împrumuturi din salariu.
Prin sentința civilă nr. 6684/2008 Judecătoria Constanțaa admis în parte acțiunea principală și cererea reconvențională și a dispus sistarea stării de devălmășie, prin formare și atribuire de loturi.
Astfel, a atribuit reclamantei în deplina proprietate lotul nr. 1, în valoare totală de 532.843 lei alcătuit din:
- bunurile mobile: televizor Sony, Sony, combină audio Sony, mobilă dormitor, mobilă sufragerie, frigider, mașina de spălat, aragaz, televizor, aparatura electrocasnică de bucătărie în valoare totală de 5.843 lei;
- imobile conform variantei III a raportului de expertiza întocmit de ing. exp. respectiv: apartamentul situat în Constanta,-, - 21,. A,. 3,. 7 în valoare de 423.000 lei și J din terenul intravilan în suprafață de 1.492 mp situat în comuna, județul C, lotul nr. 215, în valoare de 104.000 lei.
A atribuit pârâtului reconvenient lotul nr. 2, în valoare totala de 625.000 lei, alcătuit din: terenul intravilan în suprafață de 3.770,60 mp situat în comuna, județul C, lotul nr. 147 în valoare de 521.000 lei și cealaltă J din terenul intravilan în suprafață de 1.492 mp situat în comuna, județul Constanta, lotul nr. 215, în valoare de 104.000 lei.
În vederea egalizării loturilor conform cotelor deținute de părți a obligat reclamanta în favoarea pârâtului reconvenient la plata unei sulte în valoare de 69.705,8 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admis apelul declarat de reclamanta ().
A fost schimbată în parte încheierea de admitere în principiu din data de 30 octombrie 2007 și sentința civilă nr. 6684 din 15 aprilie 2008 în sensul că au fost stabilite cote egale de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune.
În vederea egalizării loturilor conform cotelor deținute de părți a fost obligat pârâtul - reconvenient la plata în favoarea reclamantei a unei sulte în valoare de 46.078, 5 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul reconvenient .
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă a fost obligat apelantul la plata în favoarea apelantei a sumei de 1.280 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
În ceea ce privește apelul reclamantei:
Așa cum a rezultat din toate înscrisurile aflate la dosar, ambele părți au avut loc de muncă și au obținut venituri în timpul căsătoriei. Aceleași înscrisuri au evidențiat veniturile obținute de către pârât, care a fost îmbarcat încă de la momentul încheierii căsătoriei și până în anul 2002, conform foii matricole de la filele 18-19 din dosar, începând cu funcția de ofițer III, apoi ofițer I, iar din 1996 comandant și care, scriptic, au fost superioare celor obținute de către reclamantă, care a avut locuri de muncă în țară.
Cu toate acestea, în vederea determinării cotelor cuvenite soților, nu interesează numai veniturile acestora ci, mai ales, contribuția acestora la dobândirea bunurilor comune.
Veniturile mari ale pârâtului nu pot fi reținute drept unicul criteriu de apreciere a contribuției soților la dobândirea bunurilor comune. A rezultat din declarațiile martorilor audiați că reclamanta a fost cea care s-a ocupat de familie în absența pârâtului, care era plecat în voiaje și s-a ocupat inclusiv de creșterea fiicei lor - este adevărat cu ajutorul bunicilor din ambele părți. Tot martorii propuși de către reclamantă au declarat că aceasta nu a fost o fire cheltuitoare și a gestionat corespunzător atât banii trimiși de către soțul său cât și banii obținuți de la propriul loc de muncă. A mai rezultat din înscrisurile depuse la dosar că imobilele au fost cumpărate cu plata prețului în rate, că reclamanta a suportat la rândul său împrumuturi din salariu.
Înscrisurile depuse de reconvenient nu fac dovada veniturilor efective pe care acesta le-a realizat. Unicul înscris depus în acest sens este adeverința nr. 8 din 22 ianuarie 2007 emisă de. care atestă un venit de 1.046 $ salariu net, dar fără ca acest înscris să precizeze perioada în care a fost realizat. Contractele individuale de îmbarcare din anii 1998, 1999, 2000 și 2001 nu arată ce salariu a avut în acele voiaje, ci numai că diurna a fost de 90$-105$/zi. Ori,
niciunul dintre martori nu au furnizat informații în legătura cu o economisire a sumelor care să fi fost apoi folosite în vederea achiziționării vreunui bun, în timpul căsătoriei, în condițiile în care imobilele au fost cumpărate cu plata prețului în rate, că reclamanta a suportat la rândul său împrumuturi din salariu.
În ceea ce privește modalitatea de împărțire a bunurilor mobile, în mod corect a stabilit instanța de fond că, în condițiile în care acestea se află în posesia reclamantei, la fostul domiciliu comun ce i-a revenit, acestea urmează să întregească lotul ce i cuvine.
În ceea ce privește apelul pârâtului-reconvenient:
Potrivit dispozițiilor art. 741 cod civil "La formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
Se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea peste măsură a eritajelor și diviziunea exploatațiunilor."
În respectarea acestui principiu, în mod corect instanța de fond a dispus partajarea terenurilor conform variantei III din raportul de expertiză, variantă aptă să asigure un echilibru valoric aproximativ al loturilor, în situația în care reclamantei i-a fost atribuit apartamentul de o valoare substanțială.
Nemulțumirea apelantului, legata de împrejurarea că, în această modalitate, rămâne coproprietar cu reclamanta asupra lotului nr. 215, nu este de natură să atragă nelegalitatea sentinței civile apelate sub acest aspect, sens în care acest motiv a fost înlăturat. Cu aceeași motivare a fost respinsă și cererea apelantei-reclamante de a i se atribui în totalitate terenul de 1.492 mp.
Împotriva deciziei civile nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța au formulat recurs ambele părți.
În motivarea recursului reclamanta a invocat, în esență, următoarele:
- Bunurile mobile i-au fost atribuite în totalitate deși se puteau forma loturi de bunuri și se putea atribui aceste loturi către ambii coproprietari.
Instanța de fond cât și instanța de apel s-au îndepărtat de la principiul consacrat de art. 741 Cod civil, atribuindu-se reclamantei toate bunurile mobile, deși nu a exprimat o astfel de opțiune.
- Bunurile imobile au fost împărțite potrivit unei variante de lotizare care pleca, în principal, de la cote diferite de contribuție.
Reținându-se cote egale de contribuție, nimic nu se opunea la atribuirea acestora potrivit variantei II din raportul de expertiză imobiliară, adică prin atribuirea către reclamantă a apartamentului și a terenului în suprafață de 1.500,35. - lotul nr. 215, cărui valoare este de 208.000 lei.
O astfel de modalitate de împărțeală este de natură să dea satisfacție deplină principiului consacrat de art. 741 Cod civil.
Pârâtul reconvenient a criticat decizia recuratăpentru următoarele motive:
- Instanța de apel reține că ambele părți au avut loc de muncă având în vedere înscrisurile și recunoaște că veniturile pârâtului au fost superioare.
Se face referire doar la o adeverință din 22 ianuarie 2007, care atestă veniturile de la începutul anului 2007, dar nu se face referire la foaia matricolă și adeverința privind stadiul de îmbarcare pe nave sub pavilion străin și declarațiile martorilor reclamantei și ai pârâtului, care au relatat că au cunoștință de sumele de bani expediate de pârât familiei în țară.
Apartamentul în cauză a fost achitat cu rate, el a fost achiziționat în 1991, preluat în 1994, ori cel care realiza venituri ca urmare a profesiei de navigator era pârâtul, reclamanta era în sistemul de stat.
Cursurile efectuate de către pârât nu au fost suportate din bani comuni.
Singurul argument folosit de instanța de apel pentru a stabili cote egale a fost cel legat de preocuparea reclamantei față de minora, însă a fost ajutată de bunicii materni și paterni, că a gestionat bine banii trimiși de soț și cei de la locul de muncă. Reclamanta nu a dovedit venituri substanțiale. Nu s-a reușit a demonstra că pârâtul era cheltuitor cu propria garderobă întrucât probele administrate au dovedit că întreaga familie avea o garderobă deosebită și nu existau lipsuri în familie.
Ca urmare, instanța de apel a dat o interpretare greșită probelor administrate și nu le-a analizat în integralitatea lor.
- Cu privire la compunerea loturilor, varianta care împarte lotul 215 în cote de 1/2 nu este de natură a mulțumi părțile și duce la o stare care nu ar asigura un echilibru ce trebuie urmărit la finalitatea acțiunii de partaj.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul formulat de reclamantă și a respins ca nefondat recursul formulat de pârât pentru următoarele considerente:
Cu privire la partajarea bunurilor mobile:
Formarea loturilor se face potrivit criteriilor stabilite de art. 6739Cod procedură civilă.
Potrivit acestui text, la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
La formarea loturilor se va ținea seama și de dispozițiile art. 741 Cod civil.
Potrivit acestui tex, la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
Contrar acestei ultime prevederi legale, atât instanța de fond cât și instanța de apel au atribuit toate bunurile mobile reclamantei deși aceasta nu și-a manifestat acordul în acest sens.
O astfel de modalitate de împărțire a bunurilor mobile este total dezavantajoasă pentru reclamantă având în vedere faptul că aceste bunuri mobile sunt în majoritate bunuri vechi, la a căror uzură au contribuit ambele părți pe parcursul căsătoriei.
Cu privire la modul de împărțire a bunurilor imobile;
În mod greșit prima instanță a dispus partajarea bunurilor conform variantei III din raportul de expertiză.
Părțile, dobândind în timpul căsătoriei 2 loturi teren intravilan, ambele situate în comuna, nu există nici un impediment pentru atribuirea a câte unui lot fiecăruia dintre ele.
Oricum, lotul nr. 147 atribuit pârâtului reconvenient este mai mare decât lotul nr. 215, ce urmează a-i fi atribuit reclamantei.
Cu privire la contribuția părților la dobândirea bunurilor comune:
Veniturile mai mari ale pârâtului nu pot fi reținute drept unicul criteriu de apreciere a contribuției soților la dobândirea bunurilor comune.
A rezultat din declarațiile martorilor audiați că reclamanta a fost cea care s-a ocupat de gospodărie în absența pârâtului, care era plecat în voiaje, s-a ocupat de creșterea și educarea fiicei lor rezultată din căsătorie. Reclamanta nu era o fire cheltuitoare și a gestionat corespunzător atât banii trimiși de către soțul său, cât și banii obținuți de la propriul loc de muncă. A mai rezultat din înscrisurile depuse la dosar faptul că imobilele au fost cumpărate în rate și că reclamanta a suportat, la rândul său, împrumuturi din salariu.
Față de argumentele expuse mai sus, în mod corect instanța de apel a reținut contribuția egală a părților la dobândirea bunurilor comune.
În ceea ce privește cererea pârâtului reconvenient de a i se atribui și lotul nr. 215 în totalitate, am arătat în considerentele expuse mai sus că, existând 2 loturi de teren intravilan în comuna, nu există nici un impediment pentru a atribui fiecărei părți câte un lot în deplină consonanță cu dispozițiile art. 741 Cod civil, potrivit căruia la compunerea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile și imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta(), domiciliată în C,-, -. A,. 7, județul C, împotriva deciziei civile nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.
Modifică în parte decizia civilă nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în sensul că atribuie reclamantei apartamentul situat în C,-, -. A, etaj 3,. 7, în valoare de 423.000 lei, a terenului intravilan situat în comuna, județul C, lotul nr. 215, în valoare de 208.000 lei și a bunurilor mobile în valoare de 3.165 lei (mobilă dormitor - 1.520 lei, mașină spălat - 210 lei, frigider - 360 lei, aragaz - 135 lei, aparatură electrocasnică 770 lei, corp sertare vase - 60 lei, mască chiuvetă - 100 lei).
Atribuie pârâtului terenul în valoare de 521.000 lei situat în comuna, județul C, lotul nr. 147 și bunuri mobile în valoare de 2.694 lei (mobilă sufragerie - 2.270 lei, Sony - 234 lei, combină audio Sony - 194 lei).
Obligă reclamanta în favoarea pârâtului la plata unei sulte în cuantum de 55.184,50 lei.
Menține restul dispozițiilor deciziei recurate.
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul, cu domiciliul procesual ales în C,-, -. B,. 38, parter, județul C, împotriva deciziei civile nr. 504 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 decembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Paulina Georgescu, Daniela Petrovici Jelena Zalman
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red. dec. jud. -/29.12.2008
gref. -
4 ex./5.01.2009
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Daniela Petrovici Jelena Zalman
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 166/2010. Curtea... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 22/2010. Curtea de... → |
|---|
