Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 888/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 888/R/2009

Ședința publică 1 aprilie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Traian Dârjan

- -

JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania

--- - -- -

GREFIER:

TARȚA

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 657/A din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta, având caobiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, avocat, în substituirea d-nei avocat, lipsă fiind pârâta-intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termenul legal, s-a comunicat intimatei și este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului-recurent depune la dosar delegația de substituire.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât hotărârea instanței de apel este parțial lipsită de temei și parțial dată cu aplicarea greșită a legii. Arată că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei de interes, întrucât aceasta nu a fost invocată de vreuna din părți sau din oficiu, și nici nu a fost pusă în discuția părților. Solicită obligarea pârâtei-intimate la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

URTEA

Prin sentința civilă nr. nr. 8463/04.07.2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost admisă excep ia lipsei de interes invocată de pârâtă si în consecin ă s-a respins ac iunea civilă promovată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

"Potrivit art. 137. instan a va analiza mai întâi excep ia invocată de pârâtă, calificată, raportat la argumentele prezentate, drept excep ia lipsei de interes.

Reclamantul, cet ățean, este torit din data de 30.12.1999 cu pârâta cetățean român, astfel cum rezultă din copia certificatului de torie depusa la dosar.

In timpul toriei, reclamantul a ncheiat o serie de antecontracte de vânzare-cumpărare sub semn tură privată, av nd ca obiect terenuri in extravilanul comunei.Astfel, la data de 29.03.2004 a ncheiat antecontractul pentru suprafa a de 5800 mp. situat in tarlaua 91, parcela 111 din titlul de proprietate nr.1675/1959/13.08.2002 cu numi ii,

La data de 30.03.2004 a ncheiat antecontractul pentru suprafa a de 2900 mp. tarlaua 91, parcela 86 din titlul de proprietate nr.1620/2169/12.03.2003 cu numita.

La data de 30.03.2004 a ncheiat antecontractul privind suprafa a de 4300 mp. tarlaua 91, parcela 87 din titlul de proprietate nr.1675/1959/13.08.2002 cu numita, la data de 23.07.2004 a ncheiat antecontractul sub semn tură privată pentru suprafa a de 2900 mp. din tarlaua 91, parcela 83, din titlul de proprietate nr.3174/2370/05.04.2004 cu numi ii si, iar la data de 08.04.2004 a încheiat cu numi ii, si actul sub semn tură privată asupra terenului in suprafața de 5100 mp. situat in tarlaua 91, parcela 85 din titlul de proprietate nr. 1675/1995/19.08.2002. Pre ul acestor nz ri a fost de 100 lei /ar (1.000.000 lei vechi/ar).

Constitu ia Rom niei, conf. art.44 al.2 revizuit, nu permite cet ăț enilor str ini sa dob ndeasc dreptul de proprietate asupra terenurilor dec t pe calea mo tenirii legale, celelalte moduri de dob ndire, " vivo " sau prin mo tenire testamentar, fiind condi ionate de clauzele tratatului de aderare a Rom niei la Uniunea European sau de alte tratate interna ionale.

Legea nr. 312/2005 privind dob ndirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor de tre cet ăț enii str ini i apatrizi, precum i de tre persoanele juridice str ine, ulterioara Tratatului de aderare a Rom niei la Uniunea European, la art.5 prevede ca cet ățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul ntr-un stat membru sau n Rom nia, precum i persoana juridic constituit n conformitate cu legisla ia unui stat membru, pot dob ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, durilor i terenurilor forestiere la mplinirea unui termen de 7 ani de la data ader rii Rom niei la Uniunea European.

Pentru exercitarea unei ac iuni in justi ie trebuie ndeplinite anumite condi ii, intre care justificarea unui interes si afirmarea unui drept.

La ndul sau, interesul trebuie sa ntruneasc unele cerin e, respectiv sa fie legitim, personal, scut si actual, iar dreptul afirmat trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege, exercitat in limitele sale externe si interne, cu buna-credință si actual.

Raportat la textele legale, enun ate, instan a de fond a apreciat că reclamantul, cet ățean, nu justifică un interes scut si actual in promovarea prezentei ac iuni, in condi iile in care nu poate dob ndi dreptul de proprietate asupra terenului prin acte intre vii. Dreptul de a se constata calitatea de bun propriu asupra unor bunuri dob ndite in timpul toriei, presupune că reclamantul a avut dreptul de a cump ra respectivele bunuri, însă, date fiind dispozi iile legale aplicabile în spe ă, el nu avea acest drept. At ta timp cat dreptul pretins nu este actual nici interesul nu este actual.

Pe de altă parte, față de mprejurarea că pârâta a încheiat la ndul ei, acte de vânzare-cumpărare sub semn tură privată asupra acelora i terenuri ca si reclamantul, contracte pe care le-a valorificat în cadrul unor ac iuni în presta ie tabulară, ac iunea promovată apare de asemenea ca lipsită de interes întrucât promitenții - nz tori nu ar mai putea executa obliga ia asumata prin antecontracte.

Prin decizia civilă nr. 657 din 25.11.2008 a Tribunalului Cluj, fost admisă excepția lipsei de interes.

A fost respins apelul declarat de apelantul-reclamant în contradictoriu cu intimata-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 8463 pronunțată la data de 04.07.2008 în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, pe care a păstrat-o în întregime.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că pelantul a criticat sentința atacată, apreciind că prima instanță s-a pronunțat asupra unei excepții care nu a fost invocată și nu a fost pusă în discuția părților, respectiv în mod eronat s-a reținut de către aceasta că nu justifică un interes în promovarea cauzei deduse judecății.

Criticile formulate nu au putut fi primite, raportat la faptul că prin întâmpinarea depusă la prima instanță, intimata a invocat excepția prematurității acțiunii, excepție, care așa cum a recunoscut și apelantul, a fost pusă în discuția părților.

Intimata - pârâtă și-a susținut excepția prematurității, subliniind în motivarea acesteia faptul că dreptul reclamantului nu este actual, astfel că tribunalul a apreciat că prima instanță a făcut în mod judicios analogia între condițiile de exercițiu ale acțiunii civile drept - interes, și că din această perspectivă s-a reținut excepția lipsei de interes.

La termenul de judecată din data de 11.11.2008, tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei de interes, excepție pe care a pus-o în discuție și pe care o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:

Apelantul s-a căsătorit cu intimata la data de 30.12.1999, relația de căsătorie a acestora continuă și în prezent.

Prin acțiunea dedusă judecății apelantul solicitat constatarea calității de bun propriu a reclamantului a dreptului de a cumpăra terenurile situate în extravilanul comunei, 91, parcelele 83,85,86, 87, 111 în suprafață de 21.000. (total), drept dobândit prin contractele de vânzare-cumpărare încheiate în perioada martie - aprilie 2004, cu mai multe proprietăți, întemeindu-și în drept acțiunea pe dispozițiile art. 31 lit. f din fam. și ale art. 274.civ.

Cod Penal

Raportat la modul în care a formulat acțiunea ( beneficiind de consiliere de specialitate ), tribunalul a apreciat că apelul este lipsit de interes, ca și acțiunea formulată, în condițiile în care relația de căsătorie a părților continuă și în prezent, astfel că subzistă devălmășia.

Potrivit art. 30 din Codul Familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare din soți, sunt-de la data dobândirii - bunuri comune ale părților.

Sub durata căsătoriei, dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor comune este așadar un drept de proprietate comună în devălmășie.

S- admis că există situații excepționale în care este admisibil partajul sub durata căsătoriei, însă cauza dedusă judecății nu se circumscrie nici uneia dintre aceste situații.

De altfel, apelantul reclamant nici nu a solicitat partajul, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 31 lit.f din Codul familiei.

Referitor la art. 31 din Codul familiei, s-a reținut că această normă legală determină limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecărui soț, bunurile proprii constituind o excepție de la comunitatea de bunuri.

Potrivit art. 31 lit f Codul Familiei sunt bunuri proprii ale fiecărui soț, valoarea care reprezintă si înlocuiește un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare, normă legală care face aplicarea subrogației reale cu titlu universal.

Or, în cauza dedusă judecății reclamantul apelant dorește constatarea calității de bun propriu a dreptului de a cumpăra anumite terenuri, ceea ce exclude incidența normei legale menționate.

Într-adevăr, oricare dintre soți poate solicita pe calea unei acțiuni în constatare că un anumit bun, dobândit sub durata căsătoriei, este un bun propriu, fiind justificat interesul în cazul promovării unei astfel de acțiuni, însă în cauza dedusă judecății, din modul în care acesta a fost formulată și motivată, tribunalul a apreciat că aceasta este lipsită de interes, stabilirea caracterului de bun propriu putându-se determina doar în condițiile în care părțile solicită partajul.

Intr-adevăr, personal, reclamantul apelant a încheiat contracte de vânzare-cumpărare sub semnătură privată ( filele 17, 20, 21, 23 ), iar intimata pârâtă a promovat acțiuni în prestație tabulară privind aceleași parcele 111, 86, 85, parcela 87, parcela 83, acțiuni care au fost admise.

Or, ca urmare a admiterii acțiunilor în prestație tabulară, s-au transformat obligațiile de a face în obligații de a da, fiind transferat dreptul de proprietate asupra terenurilor în patrimoniul părților, care se bucură împreună de acesta.

In eventualitatea unui partaj, se va stabili calitatea de bunuri proprii sau comune, a bunurilor identificate în patrimoniul părților, urmând să se aibă în vedere contribuția părților la dobândirea acestora.

Raportat la aspectele menționate, în temeiul art. 137 Cod de procedură civilă, tribunalul a admis excepția, iar în baza art. 296 Cod de procedură civilă, a respins apelul.

Împotriva acestei decizii declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând casarea, și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că hotărârea instanței de apel prin care s- admis excepția lipsei de interes atât în promovarea acțiunii, cât și în promovarea apelului, este lipsită de temei legal și parțial dată cu aplicarea greșită a legii.

Interesul promovării acțiunii astfel cum este definit în doctrina de specialitate, se regăsește în speță, folosul practic urmărit de reclamant fiind acela de conserva dreptul de dobândi proprietatea asupra terenurilor ce formează obiectul litigiului. Totodată, interesul îndeplinește toate condițiile de valabilitate fiind legitim, născut și actual, personal și direct.

Recurentul arată că o astfel de acțiune poate fi promovată în timpul căsătoriei, iar motivația instanței de apel grefată pe art. 30 și 31 lit. fam, nu poate constitui temei legal în privința reținerii lipsei de interes.

Un alt motiv de recurs este cel încadrat în art. 304 pct. 5 Cod proc.civ. reclamantul arătând că hotărârea primei instanțe este dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin. 2 Cod proc.civ.

Prima instanță a admis o excepție, cea a lipsei de interes în promovarea acțiunii, fără ca aceasta să fi fost invocată și pusă în discuția părților.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Prima instanță soluționat litigiul pe excepția lipsei de interes.

Așa cum reiese din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului nr- al Judecătoriei Cluj -N, această excepție nu fost invocată de nici una dintre părți și nici de instanță din oficiu, în cursul soluționării cauzei în fața primei instanțe.

Astfel, prin întâmpinarea depusă de pârâtă ( 11 dosar fond), s- invocat excepția prematurității acțiunii, la termenul de judecată din 20.02.2008 ( 50 dosar fond), instanța pronunțându-se în sensul respingerii acestei excepții.

La termenul de judecată din 2.07.2008 ( 116 dosar fond), instanța făcut referire la excepția lipsei de interes ca fiind invocată prin întâmpinare, aspect nereal, însă nu pus această excepție în discuția părților.

La același termen de judecată, instanța unit această excepție - neinvocată și nediscutată în contradictoriu cu toate părțile - și cea prematurității - asupra căreia instanța s- pronunțat la termenul din 20.02.2008 - cu fondul cauzei, reținând cauza în pronunțare.

Prin apelul promovat de reclamant, s- invocat faptul că excepția lipsei de interes nu a fost invocată și discutată în contradictoriu.

Tribunalul nu s- pronunțat tranșant asupra motivului invocat, respectiv dacă excepția lipsei de interes fost sau nu invocată și pusă în discuția părților, însă așa cum reiese din considerentele deciziei, la termenul de judecată din 11.11.2008, însăși această instanță invocat din oficiu excepția lipsei de interes, punând-o în discuția părților.

Tot din considerentele deciziei reiese că lipsa de interes vizează atât promovarea apelului, cât și acțiunii, în condițiile în care părțile sunt căsătorite.

Din cuprinsul dosarului de apel reiese că primul termen de judecată fost fixat pentru data de 28.10.2008, când s- dispus amânarea, pentru termenul de judecată din 11.11.2008.

Încheierea de la acest termen de judecată, la care, conform celor reținute în considerentele deciziei, instanța ar fi invocat și pus în discuția părților excepția lipsei de interes, lipsește de la dosarul cauzei.

Toate aceste neregularități încalcă garanțiile implicite ale desfășurării procedurii unui proces echitabil, în sensul art. 6 din, respectiv principiul egalității armelor în privința aducerii la cunoștința tuturor părților a tuturor pieselor dosarului care vor servi la adoptarea deciziei și principiul contradictorialității în privința admisibilității și discutării probelor și actelor unui dosar. Instanța europeană a decis că necomunicarea într-un proces civil punctului de vedere al instanței, reprezintă o încălcare a principiului contradictorialității, aceasta, cu atât mai mult cu cât în speță, punctul de vedere al instanței - excepția lipsei de interes - constituit singurul temei ce a stat la baza soluționării litigiului.

Toate aceste considerații vizează aspectele de procedură care nu au fost respectate de instanțele de fond.

În ceea ce privește modalitatea de soluționare a apelului, excepția lipsei de interes în promovarea apelului este cu totul eronat reținută de instanța de apel, neexistând niciun temei care să justifice aprecierea că reclamantul nu are interes să promoveze calea de atac împotriva hotărârii prin care i s- respins acțiunea.

Curtea va înlătura această excepție și în baza art. 312 alin. 5 Cod proc.civ. va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecarea apelului în fond la tribunal.

Cu ocazia rejudecării, tribunalul va fi în măsură să analizeze dacă excepția lipsei de interes reținută de prima instanță este incidentă, precum și dacă modalitatea în care s-a dat eficiență acestei excepții respectă rigorile procedurale prin prisma dispozițiilor interne și ale Convenției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva decizie civile nr. 657/A din 25 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care casează și trimite cauza spre rejudecarea apelului, la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - TARȚA

Red. MV dact. GC

3 ex/3.04.2009

Jud.apel:,

Președinte:Traian Dârjan
Judecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 888/2009. Curtea de Apel Cluj