Plasament. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (668/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1394
Ședința publică de la 26.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul - pârât, împotriva sentinței civile nr. 14/29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI și cu intimata - pârâtă -.
Obiectul cauzei - plasament.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns recurentul - pârât, intimata - reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI și intimata - pârâtă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 22.10.2009, intimata - reclamantă, a formulat întâmpinare, într-un singur exemplar.
Curtea, având în vedere lipsa părților și faptul că la acest moment dosarele sunt apelate spre a fi amânate, în speță, nefiind formulată o astfel de cerere, lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei, nu au răspuns recurentul - pârât, intimata - reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI și intimata - pârâtă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 26.10.2009, orele 11,50, a fost comunicat referatul de anchetă socială privind pe recurentul - pârât, anchetă socială efectuată de Primăria comunei, județ G și înregistrată sub nr.0136/22.10.2009
Se constată că prin întâmpinarea depusă la dosar, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gas olicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, având în vedere conținutul referatului de anchetă socială, prin care sunt analizate, cu prioritate, veniturile familiei, apoi sunt reliefate date privind situația financiară a tatălui, în sensul că acesta nu deține loc de muncă, motiv pentru care, în continuare, în interesul superior al minorilor, se impune menținerea măsurii de protecție a plasamentului copiilor - și -.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
La data de 12 ianuarie 2009 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G ( G) a solicitat instanței să hotărască menținerea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență la Centrul de primire în regim de urgență din cadrul Complexului de Servicii Sociale G, pentru minorii, născut la data de 27 decembrie 2000 și, născut la data de 23 decembrie 1998, fiii lui și - pârâți în cauză, suspendarea exercițiului drepturilor părintești pe durata plasamentului în regim de urgență și delegarea exercitării acestora, potrivit legii.
În motivarea cererii s-a arătat că pentru cei doi minori s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgență la centrul susmenționat prin Dispoziția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G nr. 1328 din 04 decembrie 2008, în condițiile în care părinții copiilor sunt despărțiți în fapt, pe fondul neînțelegerilor cauzate de consumul de alcool, iar tatăl are un comportament agresiv față de copii, mama intrând într-o relație de concubinaj, neasumându-și obligația de îngrijire a copiilor, nefiind acceptată împreună cu aceștia, ancheta socială efectuată de Colectivul de sprijin și autoritate tutelară din cadrul Primăriei comunei propunând internarea copiilor într-un centru de plasament.
În drept s-au invocat prevederile art. 58 alin. 1 lit. c, art. 64 - 66, art. 124 - 125 din Legea nr. 272/2004.
S-au administrat probele cu înscrisuri: referat social privind cazul copiilor, referat de anchetă socială, adrese ale Poliției, dispoziția nr. 1328 din 04 decembrie 2008 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G, declarațiile părinților și declarația copilului, planuri individualizate de protecție, planuri de servicii, certificate de naștere, fișe psihologice.
S-a audiat minorul de 11 ani care a arătat că dorește ca el și fratele său să se întoarcă la tatăl și bunicul lor în familie, întrucât în complex nu este ca acasă, copiii mai mari i-au bătut de mai multe ori.
Prin sentința civilă nr. 14 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, s-a admis cererea reclamantei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G și în consecință s-a hotărât menținerea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență la Centrul de primire în regim de urgență și evaluare din cadrul Complexului de Servicii Sociale G pentru minorii, născut la data de 23 decembrie 1998 și, născut la data de 27 decembrie 2000, fiii lui și, până la reintegrarea în familie sau înlocuirea cu altă măsură de protecție.
Pe perioada plasamentului astfel dispus, s-au suspendat drepturile părintești, hotărându-se ca executarea drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului să se facă de către șeful centrului, iar cu privire la bunuri, de către președintele Consiliului Județean
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut că prin dispoziția nr. 1328 din 04 noiembrie 2008 emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G s-a stabilit plasamentul de urgență a celor doi minori, întrucât mama copiilor a intrat într-o relație de concubinaj, locuind la concubin, iar tatăl și bunicul patern ai copiilor, în grija cărora au rămas, au un comportament agresiv față de aceștia, pe fondul consumului de alcool.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că situația prezentată în cererea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G este reală, aceasta fiind sesizată prin Serviciul Telefonul Copilului 983 cu privire la pericolul în care se află integritatea fizică și dezvoltarea copiilor, datorită faptului că ei au fost încredințați spre creștere și educare tatălui, care este consumator de băuturi alcoolice și are un comportament violent pe acest fond, inclusiv față de copii, pe care îi alungă din casă, nu îi îngrijește și nu se preocupă de educarea lor, existând o situație de pericol iminent pentru copii, creată prin dezinteresul tatălui în luarea măsurilor necesare pentru asigurarea bunăstării materiale și integrității fizice și psihice a copiilor conform drepturilor prevăzute de art. 31, 43 - 47 și următoarele din Legea nr. 272/2004, apreciindu-se că prin această conduită le este pusă copiilor în pericol dezvoltarea fizică, sănătatea și chiar viața, prin înfometare și lipsă de supraveghere la care sunt expuși, constatate de asistenții sociali.
Cum situația în prezent nu s-a schimbat, dorința de reintegrare în familie exprimată la audiere de către minorul în vârstă de 11 ani nu poate deveni realitate, întrucât reintegrarea trebuie să se facă într-o familie având un climat armonios, sănătos și sigur pentru dezvoltarea și integritatea fizică și psihică a copiilor, or acest climat nu s-a conturat încă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocându-se prevederile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat că prima instanță a ignorat prevederile art. 125 pct. 2 din Legea nr. 272/2004 întrucât nu a dat eficiență dorinței minorului care împreună cu fratele său s-au exprimat în sensul de a reveni acasă, fiind bătuți de copiii mai mari în Complex.
Or, dacă minorul era agresat acasă, nu și-ar fi exprimat dorința de a reveni în familie.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 272/2004, în cauză trebuie ascultat și minorul de 8 ani.
S-a ignorat și faptul că cei doi minori au fost încredințați spre creștere și educare, tatălui, prin hotărâre judecătorească.
Sesizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G s-a făcut prin apeluri telefonice anonime, de persoane răuvoitoare, întrucât în realitate, atmosfera de acasă este favorabilă creșterii și educării minorilor.
S-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingerii cererii formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Din oficiu, în virtutea rolului activ prevăzută de art. 129 Cod de procedură civilă, Curtea a dispus efectuarea unei anchete sociale al domiciliul recurentului - pârât pentru stabilirea condițiilor concrete actuale materiale și garanțiile morale asigurate de tată pentru creșterea celor doi minori, în scopul reintegrării lor în familia naturală și un raport actual privind situația copiilor.
Primăria comunei și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G au efectuat o anchetă socială la domiciliul recurentului - tată la data de 24 septembrie 2009, din care rezultă că cei doi copii în prezent sunt în plasament în regim de urgență în Centrul de primire din cadrul Complexului de Servicii Sociale G în baza sentinței civile nr. 14 din 20 ianuarie 2009 emisă de Tribunalul Giurgiu, sunt clinic sănătoși, mama minorilor se dezinteresează de copii, locuind la actualul concubin, nu are venituri, iar tatăl locuiește în proprietatea tatălui său de 72 de ani, se întreține din pensia tatălui acestuia în cuantum de 760 lei/lunar, locuința este cu patru camere, hol, bucătărie, dotată cu trei paturi, televizor color, sobe din teracotă, aragaz cu butelii, igiena este satisfăcătoare, familia are 2 ha. de teren, în folosință și dețin animale - în gospodărie, iar la vizitarea familiei, consumase băuturi alcoolice.
Prin ancheta socială s-au formulat propunerile:
1. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G, în sensul menținerii măsurii speciale de protecție pentru minori, ca urmare a comportamentului agresiv verbal și fizic al tatălui copiilor și tulburărilor de comportament alcoolice, mediul familial constituind un real pericol pentru dezvoltarea armonioasă a acestora;
2. Primăria prin reprezentanți, propun reintegrarea copiilor în familia tatălui.
S-au depus și o adeverință de la o unitate unde a fost angajat recurentul ca agent de pază în perioada 20 martie 2009 - 11 aprilie 2009, lipsind apoi fără a anunța, și o caracterizare a recurentului de la Primăria comunei din data de 23 septembrie 2009 din care rezultă că acesta este o persoană sociabilă, nu mai frecventează barurile, și-a schimbat comportamentul față de tatăl său, prestează ocazional lucrări agricole, va fi monitorizată pe viitor această situație.
S-a depus de asemenea un raport psihologic al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului G din care rezultă că nu-și asumă rolurile vieții, preferând să nu lucreze, să se refugieze în alcool pentru a nu face față responsabilităților materiale, recurgând la acte de violență și manifestări agresive, pe care însă nu le recunoaște, tatăl susține că-și iubește copiii, scopul tatălui este de a-și ține copiii lângă ei, concluziile fiind în sensul că tatăl lui, bunicul patern, se implică afectiv în problemele copiilor, de care va avea sprijin și grijă, față de nevoile lor de dezvoltare.
Primăria comunei a comunicat o anchetă socială la dosar din care rezultă propunerea integrării minorilor în familie, în locuința bunicului în care locuiește și tatăl, veniturile sunt constituite de pensia bunicului copiilor, iar tatăl copiilor nu creează probleme în comunitate.
Recursul nu este fondat.
Curtea constată, din probele dosarului administrate că interesul superior al copiilor impun o familie în care să existe armonie, stabilitate, în care responsabilitatea tatălui să fie certă în a-și îndeplini obligațiile parentale față de cei doi copii, pentru a le asigura condiții de dezvoltare normală fizică și psihică, și nu a bunicului.
Or, din anchetele sociale de la dosar și din raportul psihologic rezultă că recurentul - tată nu-și asumă responsabilitățile vieții, singurul venit în familie fiind pensia tatălui său în vârstă de 72 de ani, fiind consumator de băuturi alcoolice sub influența cărora are un comportament violent, astfel că, un astfel de mediu prezintă un real pericol pentru dezvoltarea celor doi copii.
Susținerea tatălui că prima instanță de judecată a ignorat declarația minorului de 11 ani care dorește să vină acasă împreună cu fratele său, nu rezolvă aspectul esențial al climatului familial care trebuie să fie unul optim, care să ofere echilibru și siguranță, tatăl fiind obligat să asigure tot ce este necesar pentru dezvoltarea normală fizică și psihică a minorilor, nefiind suficient faptul că tatăl declară că-și iubește copiii, și care nu este suficient pentru ca instanța să dispună reintegrarea minorilor în familie, ca și dorința copiilor.
Curtea constată că audierea minorului în vârstă de 8 ani nu era necesară, spre a se obține o altă soluție în cauză.
Din acest punct de vedere, tatăl va trebui să acționeze spre a scăpa de problemele sale de comportament: consum de băuturi alcoolice, lipsa asumării responsabilității unui loc de muncă, atitudinea agresivă, lipsa manifestării unui interes real și responsabil cu privire la soarta celor doi copii aflați la o vârstă când au nevoie de un sprijin serios și real, plin de implicare din partea părintelui căruia i-au fost încredințați spre creștere și educare.
În acest sens, recurentul va trebui să țină legătura cu minorii și cu instituțiile implicate în protecția lor, participând la ședințe de consiliere psihologică, astfel încât să reușească el însuși, să facă pași reali către un comportament responsabil pentru viață și în calitatea sa de părinte a doi copii minori încredințați spre creștere și educare de către instanță, față de care are obligația potrivit legii să acționeze în interesul acestora, pentru dezvoltarea lor fizică și psihică armonioasă.
Altfel spus, hotărârea de încredințare a copiilor spre creștere și educare tatălui nu este doar un drept al acestuia, ci o mare responsabilitate a acestui părinte față de copii, care însă, nu trebuie deplasată către bunicul lor de 72 de ani.
Pentru aceste considerente, potrivit art. 312 Cod de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul - pârât, împotriva sentinței civile nr. 14 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G și cu intimata - pârâtă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
.
2ex./04.11.2009
G-
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
| ← Plasament. Decizia 1161/2009. Curtea de Apel Bucuresti | Reintegrare în familie. Decizia 906/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
