Plasament. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - plasament -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 186
Ședința publică din 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul recurent domiciliat în comuna nr. 149, județul S, împotriva hotărârii nr. 988 din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns pârâtul recurent și consilier juridic, pentru reclamanta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea, constatând recursul în stare de judecată, dă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Consilier juridic pentru reclamanta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 2409/86/3 aprilie 2009, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S, în contradictoriu cu pârâții și, a solicitat instanței înlocuirea plasamentului minorei (CNP: -), născută la data de 05.06.2004, în mun. V D, jud. S de la Casa de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități -, cu plasament la Casa de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități - Șcheia și delegarea exercițiului drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la persoana minorei șefului Casei de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități - Șcheia din cadrul Serviciului Case de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități S, iar al celor cu privire la bunurile minorei președintelui Consiliului județean S, potrivit art. 62, alin.4 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că minora în cauză a intrat în sistemul de protecție specială a copilului la data de 25.07.2008, prin dispoziția directorului S nr. 732/25.07.2008, prin care s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgență la Casa de Tip Familial pentru Copilul cu Dizabilități; că prin sentința Tribunalului Suceava nr. 1673 din 21.11.2008 s-a înlocuit măsura plasamentului în regim de urgență cu plasament la Casa de Tip Familial pentru Copilul cu Dizabilități; minora se încadrează în gradul de handicap grav - cu însoțitor, conform Certificatului de handicap nr. 562 din 13.02.2009; că minora a rezultat din relația de căsătorie a numitei -- cu numitul -, din aceeași relație rezultând și minorul.
Mai arată că, tatăl minorei este cunoscut în comunitate ca fiind consumator de băuturi alcoolice devenind agresiv față de mama copiilor și față de copii. De asemenea el o forța pe soția sa să întrețină relații sexuale în preajma minorilor. Cazul a fost sesizat de către specialiștii Serviciului de Asistență socială din cadrul Primăriei comunei, copiii fiind luați de către specialiștii Serviciului de evaluare a situației de risc și intervenție în regim de urgență, instituindu-se măsura plasamentului în regim de urgență, iar din ancheta socială rezultă că părinții minorei au divorțat conform sentinței civile nr.2 din 05.01.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, mama minorei locuind în prezent în., jud. A, iar tatăl locuind împreună cu părinții săi, toți într-o singură cameră. Colectivul de sprijin al autorității tutelare de pe lângă Primăria com. a propus menținerea măsurii de plasament pentru minora în sistemul de protecție.
Pârâtul s-a opus acțiunii, solicitând respingerea acesteia, iar pe cale reconvențională, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să-i fie încredințați spre creștere și educare minorii și, motivat de faptul că este părintele acestora, că nu mai consumă băuturi alcoolice și dispune, împreună cu familia din care provine, de condițiile materiale și morale necesare întreținerii acestora.
Prin sentința civilă nr. 988 din 4 mai 2009, Tribunalul Suceava - Secția Civilă, a disjuns cererea reconvențională formulată de pârât, declinând competența de soluționare a acesteia în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei și a admis acțiunea principală, dispunând înlocuirea plasamentului minorei de la Casa de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități -, cu plasament la Casa de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități - Șcheia, delegând totodată exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești cu privire la persoana minorei șefului Casei de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități - Șcheia, din cadrul Serviciului Case de Tip Familial pentru Copii cu Dizabilități S, iar pe cele cu privire la bunurile minorei, președintelui Consiliului Județean
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că judecarea cererii reconvenționale privind încredințarea minorei în familia tatălui, este de competența judecătoriei în primă instanță, că minora se încadrează în gradul de handicap grav - cu însoțitor și că părinții acesteia sunt divorțați, mama părăsind domiciliul abandonându-și copiii și locuind în prezent în județul A, iar tatăl, pârâtul -, este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice, pe fondul cărora devine agresiv.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul -, în motivarea căruia a arătat, în esență, că prima instanță nu a cercetat practic fondul cauzei, în condițiile în care, calificând greșit cererea reconvențională, ca fiind de "încredințare" și nu de "reintegrare" a minorei, dispus disjungerea acesteia de acțiunea principală, apreciindu-se eronat că se impune menținerea măsurii de protecție socială sub forma plasamentului, deoarece prezintă condiții materiale și garanții morale pentru creșterea și îngrijirea copilului, deține locuință, împreună cu părinții săi, este încadrat în muncă și nu mai consumă băuturi alcoolice.
Criticile formulate se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă și se dovedesc a fi neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 119 alin. 3 Cod procedură civilă, cererea reconvențională se depune o dată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare, iar în conformitate cu art. 120 alin. 1 Cod procedură civilă, "cererea reconvențională se judecă o dată cu cererea principală".
Sancțiunea depunerii tardive a cererii reconvenționale constă în disjungerea și judecarea separată a acesteia, afară de cazul în care părțile consimt să se judece împreună, conform art. 135 Cod procedură civilă. De asemenea, disjungerea poate fi dispusă când între cererea reconvențională și acțiunea principală nu există o legătură inseparabilă și, totodată, soluționarea cererii reconvenționale nu necesită urgență, potrivit art. 120 alin. 2 Cod procedură civilă: "când însă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanța o poate judeca deosebit".
În speță, deși pârâtul - recurent a formulat cererea reconvențională în termenul prevăzut de lege, instanța de fond a apreciat corect că între pretențiile reciproce ale părților litigante nu există o legătură indisolubilă, în condițiile în care, pârâtul a formulat cererea în contextul cadrului procesual declanșat de reclamantă, căruia i se aplică o procedură specială și urgentă, în conformitate cu dispozițiile art. 124-131 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Astfel, cadrul legal sus-menționat prevede o normă specială de competență materială, derogatorie de la dreptul comun, statuând în art. 124 alin. 1 că, cererile privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului d e la domiciliul copilului.
Cererea reconvențională formulată de pârât are ca obiect "încredințarea minorilor și spre creștere și educare", aspect ce rezultă fără echivoc din cuprinsul acesteia (filele 27-28 dosar fond), de competența judecătoriei, în primă instanță, în baza principiului plenitudinii de jurisdicție, potrivit art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, regimul căilor de atac este unul diferit, hotărârea asupra acțiunii principale fiind supusă recursului, iar cea dată în judecarea cererii reconvenționale, atât apelului, cât și recursului, în tăcerea legii, astfel încât judecarea împreună a celor două cereri ar fi prejudiciat pârâtul prin privarea acestuia de un grad de jurisdicție, știut fiind că apelul are caracter devolutiv, permițând părților administrarea unui vast probatoriu în susținerea și dovedirea pretențiilor deduse judecății.
Față de cele ce preced și cum procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, care lasă la libera aprecierea a părților fixarea cadrului procesual și a limitelor investirii instanței, rolul activ al acesteia din urmă presupunând doar aflarea adevărului judiciar și nu substituirea voinței părților, potrivit art. 129 Cod procedură civilă, disjungerea judecării cererii reconvenționale având ca obiect "încredințare minori" apare ca fiind legală și oportună.
Pretinsa calificare greșită a obiectului cererii reconvenționale nu poate fi reținută cu atât mai mult cu cât, acest aspect a fost pus în discuția contradictorie a părților, cu ocazia dezbaterilor, când pârâtul și-a exprimat acordul implicit asupra naturii obiectului cererii formulate și necompetenței de primă instanță a tribunalului. Ori, reiterarea acestor chestiuni în prezenta fază procesuală echivalează cu invocarea propriei culpe de către pârât ceea ce nu poate fi primit.
Pe fondul cauzei, se reține că, ulterior înlocuirii măsurii de plasament la Serviciul Casei de Tip Familial pentru copilul cu dizabilități - casa de Tip Familial, a minorei, cu delegarea aferentă a exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești atât cu privire la persoana minorei, cât și cu privire la bunurile acesteia, prin sentința civilă nr. 1673 din 21 octombrie 2008 a Tribunalului Suceava - Secția Civilă (filele 14-15 dosar fond), a intervenit divorțul părinților minorei, - și -, declarat prin sentința civilă nr. 2 din 5 ianuarie 2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, care a constatat totodată măsura de protecție specială luată asupra minorilor rezultați din căsătorie, intervenită anterior divorțului, prin plasamentul minorilor, afectați de handicap, Casei de Tip Familial pentru Copii cu dizabilități și delegarea exercițiului drepturilor și îndatoririlor părintești cu privire la persoana și bunurile acestora.
Cum minora, născută la data de 5 iunie 2004, se încadrează în gradul de handicap grav - cu însoțitor, conform Certificatului de handicap nr. 562 din 13 februarie 2998, necesitând o îngrijire susținută și atentă precum și tratament de specialitate, aceasta intrând în programul de protecție specială prin instituirea plasamentului în regim de urgență, ca urmare a abuzului și neglijării la care a fost supusă, a climatului familial conflictual, necorespunzător din punct de vedere material și afectiv, generat de tatăl minorei - pârâtul, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice și a unui comportament agresiv față de soție - mama minorei și copii, aspecte de natură să pericliteze sănătatea, viața și dezvoltarea armonioasă fizică și psihică a acestora din urmă, în mod legal și temeinic, tribunalul a apreciat necesitatea menținerii măsurii plasamentului minorei, cu înlocuirea la Casa de Tip Familial pentru copii cu dizabilități Șcheia și delegarea aferentă a exercițiului drepturilor și îndatoririlor părintești potrivit prevederilor imperative ale Legii nr. 272/2004, cu atât mai mult cu cât familia din care provine minora s-a dezorganizat, prin desfacerea căsătoriei părinților, mama acesteia și-a instalat domiciliul în județul A, nu au fost identificate rude până la gradul IV care să dorească încredințarea minorei spre creștere și educare, iar potrivit anchetei sociale efectuată la domiciliul tatălui, acesta locuiește împreună cu părinții săi în localitatea, județul S, în imobilul proprietatea acestora din urmă, nu este angajat la vreo unitate de stat sau privată, desfășoară activități ocazionale în domeniul forestier (fila 33 dosar fond), din ansamblul probator al cauzei rezultând fără echivoc că acesta este cunoscut ca un consumator de băuturi alcoolice, manifestând un comportament agresiv.
Altfel spus, practic problema "reintegrării minorei" în familia de proveniență nu se mai poate pune ci, eventual, în alte medii familiale, inclusiv ale propriilor părinți, în măsura în care, se face dovada potrivit art. 1169 Cod civil, că împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecție specială au încetat, în conformitate cu art. 63 - 71 din Legea nr. 272/2004, în toate cazurile principiul interesului superior al copilului, consacrat de art. 2 din actul normativ citat, având prevalență. Așadar, pârâtul-recurent păstrează deschisă calea sesizării instituțiilor abilitate în sensul arătat și pentru viitor.
În consecință, constatând că nu sunt date motivele de nelegalitate invocate și că nici din oficiu nu există motive de casare, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1, 3041Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul recurent domiciliat în comuna nr. 149, județul S, împotriva hotărârii nr. 988 din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/17.07.2009
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Dumitraș Daniela
| ← Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 1509/2009.... | Supraveghere specializată. Decizia 636/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
