Plasament. Decizia 871/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 871
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Gherasim
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul CONSILIUL JUDEȚEAN C- COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în C, str. 1 - 2. județul C, împotriva sentinței civile nr. 736/10 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B- COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în B,-, județul
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-pârât Consiliul Județean B- Comisia pentru Protecția Copilului prin consilier juridic potrivit delegației aflată la dosar, lipsă fiind recurentul-reclamant Consiliul Județean C - Comisia pentru Protecția Copilului.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus de către intimatul-pârât Consiliul Județean B- Comisia pentru Protecția Copilului, întâmpinare la motivele de recurs. Recurentul-reclamant Consiliul Județean C - Comisia pentru Protecția Copilului prin cererea de recurs a solicitat în baza disp. art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, ia act că recurentul-reclamant Consiliul Județean C - Comisia pentru Protecția Copilului conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile nr. 736/10 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău ca fiind temeinică și legală.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la același tribunal. Susține reprezentantul Ministerului Public că sentința civilă nr. 736/10 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău este lovită de nulitate față de împrejurarea că deși în frontispiciul sentinței este menționată participarea procurorului, în practicaua sentinței nu se regăsesc concluziile procurorului care sunt obligatorii.
Consilier juridic având cuvântul pe excepția invocată de reprezentantul Ministerului Public, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată la instanță sub nr. 3059/114 la data de 9.07.2009 reclamantul Consiliul Județean C - Comisia pentru Protecția Copilului a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean B - Comisia pentru Protecția Copilului, obligarea la eliberarea avizului favorabil pentru plasamentul minorului la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr.4 Stâlpu -
În motivarea în fapt a cererii se arată că a solicitat prin adresa nr.128/15.05.2009 Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean B eliberarea unui aviz favorabil pentru stabilirea măsurii plasamentului minorului la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr.4 Stâlpu. La notificarea acestei cereri, a arătat reclamanta, a avut în vedere faptul că minorul este autorul unei infracțiuni cu un grad deosebit de mare de pericol social, respectiv acesta a comis infracțiunea de omor calificat la data de 26.04.2008 asupra minorei în vârstă de 3 ani și 10 luni iar conform prevederilor Legii 272/2004 a apreciat că această măsură se impune deoarece este în interesul superior al copilului, fiind de natură a asigura acestuia serviciile indispensabile educării și corectării comportamentului, servicii furnizate într-un cadru instituționalizat specializat în problemele copiilor care au săvârșit fapte penale.
Conform prev.art.82 din Lg.272/2004 pentru minorii ce săvârșesc fapte penale deosebit de grave, plasamentul se poate dispune exclusiv într-un serviciu de tip rezidențial specializat pentru copiii care săvârșesc fapte penale și nu răspund penal. Deoarece la nivelul județului C nu există un astfel de centru, au solicitat pârâtului eliberarea unui aviz favorabil pentru plasamentul în Centrul nr.4 Stâlpu, care poate asigura serviciile necesare minorului, fiind specializat în acest sens. La nivel național, a arătat reclamanta, există opt centre cu această specializare, iar motivul pentru care a solicitat plasamentul la centrul din cadrul B este acela că poate asigura cel mai bine respectarea principiului interesului superior al copilului întrucât se află cel mai aproape de domiciliul familiei naturale, fapt ce este de natură să faciliteze menținerea relațiilor dintre copil și familie, conform art.14 din Lg.272/2004.
Cu toate acestea, la solicitarea lor pârâtul a răspuns negativ, prin adresele nr.0883 din 12.06.2009 și respectiv 17.06.2009 cu motivația că a fost respinsă cererea de eliberare a avizului solicitat, motive menționate într-un raport încheiat anterior solicitării lor. Respingerea solicitării este justificată prin aceea că Centrul nr.4 Stâlpu nu ar fi un centru cu regim închis, are un număr limitat de locuri și nu s-ar respecta dreptul copilului de a menține relațiile cu familia. Această soluție însă, a arătat reclamanta, este contrară prev.art.11 alin.3 din nr.1437/2004 și încalcă totodată principiul interesului superior al copilului, astfel cum este definit de art.2 alin.3 din Lg.272/2004.
În conformitate cu prevederile art.11 alin.3 din nr.1437/2004 într-o atare situație trebuia emisă o hotărâre, lucru pe care pârâta nu l-a făcut ci a emis doar o simplă comunicare, care nu îndeplinește condițiile de formă și fond prev.de art.18 din aceeași hotărâre de guvern.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz.art.10 alin.3, art.11 din 1437/2004 și art.2 și 82 din Lg.272/2004.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar adresa nr.128/2009 - fila 8 dosar, adresa nr.20787 și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale - filele 9-12 dosar, adresa nr.13650/2009 - fila 13 dosar, adresa nr.C/883/2009 - fila 14 dosar, adresa nr.6672/2009 - filele 15-16 dosar, adresa nr.3853/2009 - fila 17 dosar, certificat naștere minor - fila 18 dosar.
În termen legal, pârâtul a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a acesteia s-a arătat că prin acțiunea formulată reclamanta a invocat faptul că pe raza județului C nu sunt înființate centre de tip rezidențial pentru copiii care au săvârșit fapte penale dar nu răspund penal, motiv pentru care au fost nevoiți să solicite avizul pentru plasamentul copilului în centru specializat din raza județului
Conform art.2 alin.3 din Lg.272/2004 principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, astfel că indiferent dacă situația unui copil necesită instituirea unei măsuri de protecție specială, la un moment dat se impune luarea în considerare exclusiv a interesului superior al acestuia la stabilirea ei.
Față de fapta extrem de gravă comisă de minor, copilul în cauză are mare nevoie și de sprijinul, îndrumarea și afecțiunea familiei sale, nu numai de supraveghere și consiliere din partea unei instituții de asistență socială, situație ce nu ar fi posibilă în condițiile instituirii unei măsuri de protecție specială într-un centru de tip rezidențial de pe raza teritorială a altui județ aflat la o distanță considerabilă de domiciliul și familia sa. În aceste condiții, avizul solicitat de reclamantă era de natură a încălca prev.art.60 alin.3 lit.c din Lg.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, text de lege care prevede urmărirea cu prioritate a facilitării exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta.
Mai mult decât atât, referitor la invocarea de către reclamantă a prevederilor art.82 din Lg.272/2004, a arătat pârâtul, pentru o eficientă supraveghere, protejare și recuperare a copilului, plasamentul solicitat nu și-ar atinge scopul ținând cont de anumite aspecte și anume: regimul de centru deschis al respectivului complex de servicii, prezența unor persoane majore printre rezidenții complexului, coroborarea vârstei mici a minorului cu distanța considerabilă de familia sa, caz în care s-ar putea produce o ruptură gravă din punct de vedere psiho-afectiv între copil și familia naturală și cea extinsă, urmări ce ar putea genera săvârșirea de alte fapte antisociale.
În vederea soluționării cauzei, la dosar au fost depuse acte, respectiv: adresele nr.688/5.05.2008, nr.2654/5.05.2008, 20997/2008, raport privind situația copilului, declarații, rapoarte privind copilul aferente perioadelor septembrie 2008 - ianuarie 2009 - a se vedea filele 29 - 48 dosar.
Prin sentința civilă nr. 736/10 septembrie 2009, Tribunalul Buzăua respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul CONSILIUL JUDEȚEAN C - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin rezoluția emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași în dosarul nr.57/P/2008 - filele 10-12 dosar, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de minorul întrucât există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv minoritatea făptuitorului; sesizarea DGASPC C în vederea luării uneia din măsurile de protecție specială prev.de art.55 din Lg.272/2004 și confiscarea specială în folosul statului, conform art.118 lit.b pen. a unui cuțit fără prăsele aflat în camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și folosit de autor la săvârșirea infracțiunii.
În rezoluția menționată mai sus s-a reținut faptul că minorul, în vârstă de 11 ani, în data de 26.04.2008 i-a propus victimei, în vârstă de 3 ani și 10 luni, să întrețină relații sexuale, lucru refuzat de aceasta, motiv pentru care de teama de a nu-i spune mamei de propunerea sa, minorul a lovit-o pe victimă de mai multe ori cu cuțitul, după care a aruncat trupul acesteia în WC-ul școlii generale din localitate, respectiv în haznaua acestuia.
Inițial minorul nu a recunoscut fapta comisă, însă ulterior, urmare a investigațiilor efectuate, s-a constatat că autorul infracțiunii este acesta, care în ultimă instanță, pus în fața unor probe evidente, și-a recunoscut fapta comisă.
Parchetul a făcut însă aplicarea în cauză a prev.art.50 pen. respectiv fapta comisă de minor nu constituie infracțiune întrucât acesta nu îndeplinea condițiile pentru a răspunde penal.
În cauză așa cum s-a menționat mai sus, s-a propus instituirea unei măsuri speciale de protecție pentru copil.
Din rezoluție a reieșit că la momentul întocmirii acesteia, minorul se afla la Centrul de primire în regim de urgență Sf. din cadrul
La data de 15.05.2009 prin adresa nr.128 reclamantul a solicitat pârâtului eliberarea avizului favorabil pentru plasamentul copilului la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr.4 Stâlpu cu motivația că la nivelul județului C nu există astfel de servicii.
Prin adresa nr.6672/8.04.2009, respectiv C/883/12.06.2009 și 17.06.2009 pârâtul comunica reclamantului că în ședințele din 09.06.2009, 16.06.2009 s-a dispus respingerea cererii de eliberare a avizului privind plasamentul copilului în cauză la DGASPC B prin Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr.4 Stâlpu, motivația regăsindu-se în adresa nr.6672/8.04.2009.
Prin adresa nr.3853/17.02.2009 aflată la fila 17 dosar, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului comunică reclamantului faptul că servicii rezidențiale specializate destinate acestei categorii de copii funcționează în cadrul din județele A, B, D, H, I, V, V și Sector 3
Din actele aflate la filele 30 - 46 dosar a rezultat fără putere de tăgadă că instituirea măsurii supravegherii specializate în favoarea minorului în cauză nu era posibilă deoarece nici părinții și nici ceilalți membri ai familiei extinse nu și-au manifestat dorința de a se ocupa de copil și au optat pentru instituirea unei măsuri de plasament într-un centru specializat.
În conformitate cu prev.art.2 al.3 din lg.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii.
În situația de față minorul nu avea nevoie numai de supraveghere și consiliere de specialitate în cadrul unei instituții de asistență socială, ci și de sprijinul, îndrumarea și afecțiunea familiei sale care, date fiind relațiile furnizate de reclamant, au o situație materială precară.
Într-o atare situație, plasamentul copilului la un centru de pe raza județului B aflat la o distanță considerabilă de domiciliul familiei ar face imposibilă continuarea unor relații firești între copil și familia extinsă.
Mai mult, conform art.60 al.3 lit.c din aceeași lege se impunea urmărirea cu prioritate a facilitării exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta, prevedere ce nu a fost respectată dată fiind, așa cum s-a menționat mai sus, distanța mare dintre sediul centrului și domiciliul familiei.
Raportat la fapta comisă, la pericolul social concret al acesteia, Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr.4 Stâlpu nu asigura o eficientă supraveghere, protejare și recuperare a copilului ca urmare a regimului de centru deschis al complexului, prezenței unor persoane majore printre rezidenții complexului cu care minorul ar putea interacționa negativ, situații aduse la cunoștință reclamantei prin adresa nr.6672/8.04.2009 (filele 15-16 dosar).
De altfel, s-a putut observa că la nivelul reclamantului situația minorului nu a fost singulară și așa cum a rezultat din adresa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului nr.3853/17.02.2009, acesteia i s-a recomandat încă din 18.04.2008 să ia măsuri de dezvoltare a unor servicii specializate destinate copilului care săvârșește fapte penale pe raza județului, aceasta având posibilitatea de a participa la selecția de proiecte a Programului de interes național 3 "Servicii Specializate pentru copilul delicvent" aflată în prezent la a doua etapă.
Față de cele ce preced, tribunalul a constatat că în mod corect pârâtul a refuzat emiterea unui aviz favorabil la cererea formulată de reclamant, motiv pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs reclamantul Consiliul Județean C- Comisia pentru Protecția Copilului, invocând dispozițiile art. 11 din nr.HG 1437/2004,art. 6 și art. 8 din nr.HG 1439/2004, art. 2 și art. 82 din Legea 272/2004 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În esență a susținut recurentul că, prin adresa nr. 128/2009 Comisia pentru Protecția Copilului C, a solicitat Comisiei pentru Protecția Copilului B, eliberarea unui aviz favorabil pentru stabilirea măsurii plasamentului minorului la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și reintegrării Sociale a Copilului nr. 4 Stălpu - La solicitarea acestei cereri s-a avut în vedere faptul că, minorul este autorul unei infracțiuni cu grad deosebit de mare de pericol social, respectiv a săvârșit infracțiunea de omor calificat în data de 26 aprilie 2008 asupra minorei în vârstă de 3 ani și 10 luni. În conformitate cu art. 82 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, în situația minorilor care săvârșesc fapte penale, se poate dispune exclusiv plasamentul într-un serviciu de tip rezidențial specializat, pentru copiii care săvârșesc fapte penale și nu răspund penal.
A mai susținut recurentul că având în vedere respectarea art. 60 alin.3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care prevede urmărirea cu prioritate a facilității menținerii legăturii copilului cu familia, s-a apreciat că plasamentul copilului la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr. 4 Stălpu- B, era singura măsură ce se putea lua, acest centru fiind cel mai apropiat de domiciliul familiei minorului, lucru ce i-ar fi permis familiei să păstreze legătura cu copilul.
La solicitarea recurentului de a elibera aviz favorabil, Comisia pentru Protecția Copilului B, a răspuns negativ prin adresele nr. 0883/12 iunie 2009 și 17 iunie 2009, astfel s-au încălcat prevederile art. 11 alin.3 din Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004. Motivele invocate de Comisia pentru Protecția Copilului B și anume că Centrul nr. 4 Stâlpu- B nu ar fi un centru închis și că au un n umăr limitat de locuri sunt de fapt neîntemeiate atâta timp cât nu se face dovada că nu au locuri disponibile, că acest centru are toate locurile ocupate de minori care au săvârșit fapte penale.
De asemenea, recurentul consideră că simpla afirmație a pârâtei că acest Complex de Servicii și reintegrării Sociale a Copilului nr. 4 Stâlpu- B nu constituie un compartiment specializat strict pentru ocrotirea în regim rezidențial a copiilor care au săvârșit fapte penale, nu dovedește că acest centru nu este unul care să ofere o eficientă supraveghere, protejare și recuperare a copilului, fără a dovedi acest lucru prin prezentarea Regulamentului de organizare și funcționare al centrului. Contrar reținerii instanței de fond, că la Complexul de Servicii pentru Supravegherea și Reintegrării Sociale a Copilului nr. 4 Stâlpu- B, nu se asigură o eficientă supraveghere, protejare și recuperare a copilului, urmează a se avea în vedere de instanța de recurs răspunsul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului nr. DM/ /1906 din 17 februarie 2009, prin care informează recurentul cu privire la județele în care funcționează servicii rezidențiale specializate, destinate acestei categorii de copii, printre care se numără și județul
Mai mult decât atât, Hotărârea Guvernului nr. 1439/2004, prevede la art. 8, că pentru a se asigura respectarea dreptului copilului la învățământul general obligatoriu, se va urmări ca înscrierea copilului care a săvârșit o faptă penală să se realizeze în unitățile școlare în a căror rază teritorială se execută măsurile de protecția specială destinate acestor copii. Acest lucru, relevă clar faptul că aceste centre, destinate copiilor care au săvârșit o faptă penală și nu răspund penal, nu trebuie să fie centre închise și că acești copii au dreptul la integrare socială și la o nouă șansă la viață.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței cu consecința admiterii cererii.
Curtea, examinând sentința civilă nr. 736/10 sept. 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale, incidente în soluționarea cauzei, conform art. 304 rap. la art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul pentru următoarele considerente:
Este cunoscut că în majoritatea cauzelor cu minori este obligatorie participarea procurorului, cu atât mai mult în speța de față în care Legea 272/2004, lege specială privind protecția și promovarea drepturilor copiilor se prevede în mod expres obligativitatea acestei participări.
Revenind la speță, cu atât mai mult se impunea participarea procurorului, dar nu formală așa cum rezultă din sentința recurată și pentru evitarea pronunțării unei hotărâri care să nu fie lovită de nulitate era necesar ca în practica să se menționeze concluziile procurorului, în situația în care a participat efectiv și nu a fost trecut doar în frontispiciul sentinței, doar formal cum de multe ori se întâmplă, din păcate.
Prin urmare, curtea conform art. 304 rap. la art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentința cu trimitere spre rejudecare la același tribunal întrucât în lipsa concluziilor procurorului, hotărârea este nulă. Cu ocazia rejudecării tribunalul va avea în vedere și celelalte critici aduse sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul CONSILIUL JUDEȚEAN C- COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în C, str. 1 - 2. județul C, împotriva sentinței civile nr. 736/10 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B- COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în B,-, județul
Casează sentința civilă nr. 736/10 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău cu trimitere spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier CM
4 ex/23 nov. 2009.
f-- Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Eliza Marin, Elisabeta Gherasim
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1597/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
