Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Reîncredințare minori -
(Număr în format vechi 545/MF/2007)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA CIVILĂ NR. 67
Ședința publică de la 05 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
- - - - JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
- - - - PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul cu domiciliul în comuna, județul O, împotriva deciziei nr. 285 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă ( ) -, cu domiciliul în comuna, sat, județul O - la familia, autoritățile tutelare PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - reclamant, lipsind intimata - pârâtă () -, autoritățile - tutelare PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței depunerea la dosar, prin serviciul registratură a anchetelor sociale întocmite de către Primăria comunei și Primăria comunei;
Întrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul - reclamant solicită admiterea recursului în sensul de a-i fi încredințați minorii întrucât se află la acesta din anul 2004 când s-a despărțit de pârâtă.
CURTEA:
Asupra recursului declarat;
Prin sentința civilă nr. 2737 din 13.07.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr- a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei privind reâncredințarea minorilor și spre creștere și educare.
Prin aceeași sentință a fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 250 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că părțile au fost căsătorite și din căsătorie au rezultat cei doi minori născută la 13.02.1999 și născut la 7.02.2000.În urma divorțului minorii au fost încredințați spre creștere și educare pârâtei.
La aprecierea interesului minorilor pentru a fi încredințați mamei s-a avut în vedere faptul că aceasta dispune de condiții materiale și morale bune,este angajată în muncă asigurând un venit stabil pentru nevoile acestora,vârsta lor și faptul că s-a ocupat de creșterea și educarea lor până la despărțirea în fapt.
Pârâta a încercat să pună în executare hotărârea dar nu a reușit reclamantul determinând-o sa semneze un proces verbal la executor prin care era de acord ca minorii să rămână la tată cu condiția să-i poată vizita și lua în vacanțe. Ulterior reclamantul nu a lăsat-o să vadă copiii și a refuzat să primească pachetele trimise de aceasta pentru ei.
Instanța a apreciat astfel că de la data la care a rămas definitivă hotărârea de divorț prin care minorii au fost încredințați mamei și până la care reclamantul a introdus cererea de reîncredințare minori - împrejurările avute în vedere de instanță atunci când a încredințat minorii mamei - nu s-au schimbat.
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, apelantul a susținut că soluția pronunțată de instanța de fond are la bază interpretarea greșită a probelor administrate în cauză; instanța nu a ținut cont de faptul că pârâta a fost plecată în străinătate, situație în care trebuia apreciat că împrejurările avute în vedere de instanță la data la care minorii au fost încredințați pârâtei s-au schimbat.
Este criticată de asemenea sentința și pentru faptul că pârâta nu s-a ocupat de îngrijirea minorilor ea fiind plecată la muncă în Spania, copiii fiind în grija apelantului și a bunicilor paterni.
Tribunalul Olt prin decizia civilă nr. 285/22 oct. 2007 respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 2737/13.07.2007, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr-.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a avut în vedere următoarele aspecte:
Cererea cu care a fost sesizată instanța de fond a avut ca obiect reâncredințarea minorilor reclamantului spre creștere și educare, în condițiile în care aceștia au fost încredințați spre creștere și educare mamei prin decizia civilă 200/2006 a Tribunalului O l t, decizie rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului formulat de reclamant.
Din considerentele sentinței prin care s-a dispus încredințarea minorilor spre creștere și educare mamei, a rezultat că instanța a avut în vedere afectivitatea dintre mamă și copii, implicarea acesteia în creșterea și educarea copiilor, împrejurarea că mama minorilor dispune de condiții materiale și morale bune pentru creșterea și educarea acestora, asigurând minorilor un venit stabil.
Din probele administrate la instanța de fond nu a rezultat că, împrejurările avute în vedere de instanță atunci când a hotărât încredințarea minorilor spre creștere și educare mamei - s-au schimbat; edificatoare în acest sens sunt declarațiile martorilor audiați în cauză și referatele de anchetă socială.
Este adevărat că minorii se află în prezent la apelant, dar numai pentru că apelantul a refuzat punerea în executare a hotărârii prin care copiii au fost încredințați spre creștere și educare mamei.
Codul familiei prin dispozițiile art. 44 reglementează posibilitatea modificării măsurilor privind drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii, motivat de faptul că toate măsurile privitoare la minori nu au caracter definitiv; legea permițând instanțelor judecătorești să înlocuiască măsura încredințării copiilor ori de câte ori interesele acestora impun o astfel de modificare.
În cauza de față nu au fost dovedite împrejurări care să justifice revenirea asupra măsurii inițiale; de altfel, în astfel de situații luarea copilului de la părintele căruia i-a fost încredințat trebuie să aibă o justificare temeinică,să fie bazată pe motive puternice care să demonstreze efectiv, că menținerea la acel părinte ar avea consecințe dăunătoare asupra dezvoltării fizice, creșterii și educării sale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întemeindu-și recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 cod pr. civ.
Precizează astfel că prin decizia civilă nr. 200/2006 a Tribunalului Olt au fost încredințați spre creștere și educare cei doi minori pârâtei, iar el a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 100 lei lunar în favoarea acestora.
S-a înțeles cu pârâta ca minorii să rămână în continuare la el deoarece nu au locuit niciodată cu părinții acesteia, urmând ca pârâta să-i viziteze și să-i ia la domiciliu în timpul vacanțelor.
Deoarece pârâta a plecat în Spania, iar copiii trebuiau înscriși la școală fiind necesare anumite acte, a formulat această acțiune pentru reîncredințare, în cadrul căreia a precizat că la creșterea și educarea minorilor este ajutat de părinții săi care i-au crescut încă de la naștere și a dovedit că are posibilități materiale suficiente pentru a le asigura minorilor un trai corespunzător.
Instanța nu a ținut cont de dovezile administrate reținând doar că situația de fapt avută în vedere la divorț pentru încredințarea minorilor nu s-a schimbat.
Hotărârea instanței de apel este nemotivată în cuprinsul ei fiind înserată numai situația de fapt fără ca motivarea să facă referire la motivele de apel invocate de el și la situația de fapt existentă în prezent când mama pârâtă este plecată din țară la muncă în străinătate și a acceptat să-i lase lui copiii renunțând la executarea silită.
Instanța de apel a interpretat greșit prevederile codului familiei, respectiv art. 44 și 100 codul fam. fiind în interesul minorilor ca aceștia să locuiască împreună cu el.
A fost anexată taxa judiciară de timbru.
În raport de susținerile recurentului instanța a dispus efectuarea unor noi anchete sociale la domiciliile acestora.
Curtea constată a fi fondat recursul având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 44 codul fam. în cazul schimbării împrejurărilor avute în vedere la divorț pentru încredințarea minorilor spre creștere și educare, la cererea oricăruia dintre părinți sau a copilului dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, a autorității tutelare sau a vreunei instituții de ocrotire, instanța va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii, hotărând întotdeauna cu respectarea principiului interesului superior al copilului.
Pe lângă aceste dispoziții instanța trebuie să aibă în vedere și pe cele ale legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Potrivit dispozițiilor art. 30 și 32 din lege copilul are dreptul să crească alături de părinții săi și să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. În acest sens părinții sunt obligați să supravegheze copilul, să coopereze cu el și să-i respecte viața intimă, privată și demnitatea, să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar afecta, să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor lui, să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului.
Prin raportare la aceste dispoziții legale Curtea constată că s-au modificat împrejurările avute în vedere de instanțe la soluționarea acțiunii de divorț și încredințarea minorilor spre creștere și educare mamei.
Astfel, chiar dacă din punct de vedere al condițiilor materiale pe care instanța le-a avut în vedere la încredințarea minorilor nu s-au produs modificări, aceasta nu poate conduce în mod automat la concluzia că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere anterior, deoarece criteriul material nu este singurul criteriu determinant în aceste verificări.
Atunci când instanțele încredințează spre creștere și educare copiii unuia dintre părinți, au în vedere dincolo de condițiile materiale,respectarea dreptului copiilor de a crește cel puțin alături de un părinte care să-i poată supraveghea și să le poată asigura un climat familial corespunzător, afecțiunea de care copiii au nevoie într-o asemenea perioadă în care sunt lipsiți de afecțiunea celuilalt părinte.
Așa cum s-a arătat anterior, relevanță deosebită atât la încredințare cât și la reîncredințare au dispozițiile Legii 272/2004, care impun în sarcina părinților o serie de obligații și responsabilități a căror nerespectare poate fi sancționată de dispozițiile legale care reglementează drepturile copilului atât din această lege cât și din codul familiei.
Fără a imputa mamei neexecutarea hotărârii privind încredințarea minorilor, ultima încercare de executare silită datând din noiembrie 2006, Curtea apreciază că schimbarea care s-a produs constă în plecarea mamei în străinătate și imposibilitatea acesteia de a-și îndeplini obligațiile prevăzute de art. 32 din Legea 272/2004 enunțate anterior și de a asigura pe viitor copiilor acel cadru familial stabil care să permită dezvoltarea lor mentală, spirituală, morală și socială.
Se poate observa astfel din anchetele sociale efectuate în dosarul de fond și în dosarul de recurs, că mama în toată această perioadă nu a fost găsită la domiciliu fiind plecată la muncă în străinătate.
În toată această perioadă drepturile și obligațiile părintești față de minori au fost exercitate de părintele căruia nu i-au fost încredințați minorii prin hotărârea de divorț, iar probatoriile administrate confirmă implicarea permanentă a recurentului în procesul de creștere și educare al minorilor, copiii având o evoluție corespunzătoare vârstei.
Curtea apreciază că este în interesul copiilor să fie numai în fapt ci și în drept încredințați tatălui spre creștere și educare fiind părintele care a demonstrat că este permanent alături de cei doi copii, că le oferă ocrotirea și afecțiunea necesară și prezintă garanții că și pe viitor va oferi acestora un climat familial corespunzător.
Pe cale de consecință Curtea constatând că instanța de apel și implicit cea de fond au făcut o aplicare și interpretare greșită a dispozițiilor art. 44 cod fam. caz de modificare reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 cod pr.civ. în temeiul dispozițiilor art. 312 cod pr.civ. va admite recursul declarat de reclamant, va modifica decizia instanței de apel în sensul admiterii apelului reclamantului împotriva sentinței civile nr.2737/13 iulie 2007 Judecătoriei Caracal.
Va fi modificată această sentință în sensul admiterii acțiunii reclamantului și reîncredințării minorilor născut la data de 7.02.2000 și născută la 13.02.1999 tatălui reclamant.
În temeiul dispozițiilor art. 86, 94 cod fam. va fi obligată pârâta către reclamant la câte 50 lei lunar în favoarea fiecărui minor începând cu data de azi 5 martie 2008 și până la intervenirea altei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, cu titlu de pensie de întreținere.
Se va dispune sistarea plății pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul către pârâtă în favoarea minorilor prin nr. 200 din 27 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul O l
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei nr. 285 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă ( ) -, autoritățile tutelare PRIMĂRIA COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI.
Modifică în tot decizia.
Admite apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2737 din 13 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-.
Schimbă în tot sentința - în sensul că admite acțiunea.
Reâncredințează pe minorii născut la data de 7.02.2000 și născută la 13.02.1999 tatălui reclamant.
Obligă pârâta către reclamant la câte 50 lei lunar în favoarea fiecărui minor începând cu data de azi 5 martie 2008 și până la intervenirea altei cauze legale de modificare sau stingere a obligației, cu titlu de pensie de întreținere.
Dispune sistarea plății pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul prin nr. 200 din 27 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul O l
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
4 ex/
Tehn.3.04.2008
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Gabriel Viziru, Tatiana Rădulescu
| ← Divort. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Galati | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
