Reintegrare în familie. Decizia 1553/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2179/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1553
Ședința publică de la 12.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ionelia Drăgan
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECĂTOR 3: Mihai Negoescu Gândac
GREFIER: - -
Ministerul public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât, împotriva sentinței civile nr.1000 din data de 27.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4, cu intimata-pârâtă - și cu intimatul-pârât PRIMARUL SECTORULUI 4
Obiectul cauzei - reintegrare în familie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4, prin consilier juridic, în baza delegației nr. 14915/03.11.2009 (pe care o depune), intimata - pârâtă -, prin mandatar, în baza procurii judiciare autentificată sub nr.1125/28.04.2009 (fila 43), lipsind recurentul-pârât și intimatul-pârât PRIMARUL SECTORULUI 4
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la legitimarea mandatarului intimatei-pârâte, prezintă CI seria - nr.- - CNP -.
Consilierul juridic al intimatei - reclamante depune întâmpinare, un exemplar fiind comunicat, în ședința publică, mandatarului intimatei - pârâte.
Mandatarul intimatei-pârâte depune întâmpinare, comunicând, în ședință publică, un exemplar reprezentantului intimatei-reclamante.
Intimata-reclamantă, prin consilier juridic, invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare, sens în care solicită admiterea excepției.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției nulității, apreciind că recursul este motivat.
Curtea, în urma deliberării asupra excepției nulității recursului reține că astfel cum se deduce din cererea de recurs, înțelege că recurentul nu dorește încredințarea către mamă a minorei și nu dorește ca fetița să părăsească teritoriul României, deducând din cererea de recurs că ar fi o critică împotriva sentinței, motiv pentru care urmează să respingă excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 3041din Codul d e procedură civilă, iar în baza acestui text, va analiza cauza din punct de vedere al legalității cât și al netemeiniciei, față de faptul că sentința recurată nu este susceptibilă și de apel ci doar de recurs.
Consilierul juridic al intimatei-reclamante solicită proba cu înscrisuri, depune referatul de anchetă socială privind situația socio-profesională a recurentului, înregistrată sub nr. 1590/10.11.2009, anchetă efectuată la domiciliul situat în B,-,.29,.20, sector 4. Precizează că recurentul locuiește ocazional la această adresă împreună cu unchiul său, în actul de identitate fiind menționată o altă adresă, respectiv B,-,. 33,.2,.112, sector 5, totodată precizând și faptul că termenul de valabilitate al actului de identitate a expirat la 25.01.2008, iar bunica materne a comunicat că acesta domiciliază, în fapt, într-o spălătorie auto, dezafectată și a fost liberat condiționat, din penitenciar, la 28.10.2009.
Intimata-pârâta, prin mandatar, nu solicită probe, în afara celor existente deja depuse în dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea probelor și audierea minorei.
Curtea admite intimatei-reclamante proba cu înscrisuri și ancheta socială. Respinge proba cu audierea minorei, având în vedere raportul de consiliere psihologică depus precum și vârsta acesteia. Ia act că intimata - pârâtă nu solicită probe și nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimata-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4, prin consilier juridic având cuvântul, solicită respingerea recursului, față de următoarele considerente:
Minora, născută la data de 20.06.2001, a fost abandonată în scara blocului bunicii materne și având în vedere că aceasta are în plasament un alt minor, respectiv fratele -, pe minorul -, în prezența autorităților competente, a declarat că refuză să se ocupe și de creșterea și educarea fetiței. Copilul a fost dat în plasament la Centrul de Primire în Regim de urgență al Copilului, respectiv la asistentul maternal, ulterior aceasta a declarat că nu are posibilitatea creșterii și educării a trei copii școlari, solicitând alternative de protecție pentru. Arată că s-a desemnat un alt asistent maternal, în persoana. Întrucât situația financiară a bunicii materne s-a îmbunătățit, ca urmare a lăsării în libertate a mamei minorei, bunica a formulat cerere prin care solicita stabilirea plasamentului familial pentru copil. Ulterior, bunica maternă a constatat că datorită stării de sănătate, precum și față de comportamentul capricios al fetiței, nu poate avea în îngrijire doi copii.
A fost formulată cerere din partea asistentului maternal prin care solicită identificarea unei alte măsuri de protecție privind fetița, motiv pentru care DGASPC sector 4 dispus înlocuirea măsurii plasamentului cu măsura plasamentului la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului abuzat.
În prezent, se poate reține că, tatăl fetiței, a vizitat minora ocazional sau când a fost obligat de instanța de judecată să aducă probe cu privire la interesul său în ceea ce privește minora, în fapt, nu dorește să ia copilul, bunica nu are posibilitatea de a lua fetița, întrucât între copii nu există compatibilitate. Singurul motiv pentru care tatăl dorește a lua copilul este acela de a obține venituri. Mama copiilor este plecată străinătate dar trimite regulat sume banii pentru creșterea și îngrijirea fetiței.
La momentul consilierii psihologice, minora își aduce aminte că la vârsta de 6 ani (acesta fiind momentul instituționalizării) a fost bătută de tatăl său, acesta purtându-se foarte urât cu ea motiv pentru care solicită reintegrarea minorei, în familia naturală a mamei.
Intimata-pârâtă -, prin mandatar, solicită respingerea recursului
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate și integrarea minorei în familia mamei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 9.07.2009, sub nr-, pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 Bas olicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL SECTORULUI 4, -, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună reintegrarea în familia naturală a mamei, la dna., pentru minora -, născută la data de 20.06.2001, fiica lui - și, (CNP -), cu domiciliul la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului, conform sentinței civile nr.1847/11.12.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că minora a fost abandonată, prin sentința civilă nr.314/08.03.2006 a Tribunalului București Secția a V-a Civilă dispunându-se măsura de protecție plasament la asistent maternal profesionist.
Ulterior, prin Dispoziția nr.29142/25.09.2008 emisă de Directorul executiv al DGASPC Sector 4, s-a dispus pentru minoră plasamentul în regim de urgență la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului, iar prin sentința civilă nr.1847/11.12.2008 a Tribunalului București Secția a IV-a Civilă s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului de urgență cu măsura plasamentului la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului.
Conform notelor telefonice, mama minorei, dna. se interesează periodic de fiica sa, exprimându-și dorința de aor eintegra în familie și aol ua în Irlanda (potrivit cererii de reintegrare nr.6001/27.04.2009).
De asemenea, s-a arătat că și tatăl minorei se interesează de minoră, iar acesta nu și-a exprimat acordul cu privire la reintegrarea în familia mamei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.38 lit.a), art.55, art.68-70, art.124, art.125 alin.1 și 2 din Legea nr.272/2004.
În susținerea cererii, reclamanta a depus înscrisuri la dosar, respectiv raport de anchetă psiho-socială pentru minora, plan individualizat de protecție, copie certificat de naștere, adeverință medicală, copie decizia civilă nr.2126/16.11.2006 a Curții de Apel București, sentința civilă nr.314/08.03.2006 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, dispoziția nr.43/17.04.2006 a Directorului General al DGASPC Sector 4, Dispoziția nr.29142/25.09.2008 a Directorului General al DGASPC Sector 4, sentința civilă nr.1847/11.12.2008 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, cererea de reintegrare formulată de - la data de 27.04.2009, copie certificat de naștere, carte de identitate și pașaport ale numitei -, certificat de cazier judiciar, înscrisuri emise de autoritățile irlandeze, copie procură, adresă referitoare la domiciliul numitei, adresele nr.22660//06.05.2009 și nr.23262//18.05.2009 emise de Penitenciarul Ploiești, declarația dată de numitul la data de 05.05.2009.
Prin sentința civilă nr.1000/27.08.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 B, în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL SECTORULUI 4 B, și a dispus reintegrarea minorei, născută la 20.06.2001 în B, sector 4, fiica lui și, în familia naturală a mamei, respectiv.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că minora se află în sistemul de protecție instituit de către stat din anul 2006, fiind abandonată de familie.
S-a mai reținut că prin sentința civilă nr.314/08.03.2006 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă s-a dispus măsura de protecție plasament la asistent maternal profesionist.
Ulterior, prin Dispoziția nr.29142/25.09.2008 emisă de Directorul executiv DGASPC Sector 4, s-a dispus pentru minoră plasamentul în regim de urgență la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului, iar prin sentința civilă nr.1847/11.12.2008 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă s-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului de urgență cu măsura plasamentului la Centrul de Primire în Regim de Urgență al Copilului.
Prin cererea din data de 27.04.2009, mama a solicitat reintegrarea copilului în familie, aceasta interesându-se periodic de fiica sa.
În conformitate cu art. 58 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispus, în condițiile prezentei legi, la o persoană sau familie, la un asistent maternal sau la un serviciu de tip rezidențial, prevăzută la art.110 alin.2 și licențiat în condițiile legii, de măsurile de protecție speciale reglementate de art.55 din același act normativ, în care se include și măsura plasamentului, beneficiind copiii care se află în una din situațiile reglementate de art.56.
În același sens, plasamentul copilului în regim de urgență este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat, precum și în situația copilului găsit sau a celui abandonat în unități sanitare.
Având în vedere interesul superior al copilului, noțiune care presupune creșterea și îngrijirea sa de către părintele firesc, în măsura în care acest lucru este posibil și este în concordanță cu evoluția firească a minorului, se apreciază că în cauză nu există indicii cu privire la aspecte negative ale reintegrării minorului în familie.
Așa fiind, ținând seama de situația de fapt și de împrejurarea că s-a solicitat reintegrarea copilului în familia naturală de către familia sa, tribunalul a apreciat că măsura de protecție dispusă cu caracter temporar cu privire la minor nu-și mai găsește finalitatea avută în vedere la data luării sale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul, la data de 13.10.2009.
Recurentul a criticat sentința Tribunalului în privința încredințării minorei către mamă, arătând că nu dorește ca fetița să părăsească teritoriul României, mama locuind în Irlanda, precum și că la data de 13.10.2009 va fi eliberat din penitenciar și dorește ulterior să o ia pe minoră acasă.
La data de 9.11.2009, intimata-pârâta a formulat întâmpinare, solicitând pe această cale respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
S-a susținut în motivare că în urma solicitărilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4 B, a anchetei sociale și a celorlalte înscrisuri, instanța de fond a stabilit că situația de fapt este favorabilă reintegrării, stabilindu-se că nu sunt indicii cu privire la aspecte negative ale reintegrării minorului în familie, iar interesul superior al minorului este de a fi integrat în familia naturală.
Față de aspectele reținute de instanța de fond, față de faptul că intimata și-a exprimat în repetate rânduri interesul de a-i acorda posibilitatea de a îngriji și crește minora, intimata solicită ca instanța să observe că recurentul nu face altceva decât să formuleze în mod tendențios cererea de recurs tocmai pentru a împiedica punerea în executare a hotărârii judecătorești, formulând recursul cu rea-credința, fără a-și exprima consimțământul în a sprijini și a avea în vedere interesul de fapt și de drept în mod real al minorei, ba mai mult, punându-i în pericol viitorul.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 Cod procedură civilă.
Intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4 Baf ormulat, potrivit acelorași dispoziții legale, întâmpinare invocând excepția nulității recursului, întrucât cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate și mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că recurentul a fost eliberat din penitenciar de mai multe ori în perioada în care minora s-a aflat în sistemul instituționalizat de protecție, fără a solicita vreodată să o ia acasă, iar din anchetele sociale efectuate reiese că acesta nu dispune de o locuință proprie, de venituri sau de sprijinul părinților și, deci, nu îndeplinește condițiile necesare pentru a putea să o îngrijească pe minoră. Minora a fost consultată cu privire la reintegrarea sa, afirmând că dorește să stea la mama sa, iar în ipoteza în care recurentul dorește să mențină relații personale cu minora are la dispoziție alte mijloace juridice, nefiind necesar ca minora să fie instituționalizată într-un centru de plasament.
Conform art. 305.proc.civ. intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4 Bad epus un nou referat de anchetă socială.
In ședința publică din data de 12.11.2009 Curtea a respins excepția nulității recursului ridicată de intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4 B, pentru motivele deja arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând sentința recurată și actele dosarului în raport de recursul declarat, precum și prin prisma prevederilor art. 3041.proc.civ. Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel cum a reținut și prima instanță, plasamentul copilului în regim de urgență este, potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat, precum și în situația copilului găsit sau a celui abandonat în unități sanitare, iar interesul superior al copilului presupune creșterea și îngrijirea sa de către părintele firesc, în măsura în care acest lucru este posibil și este în concordanță cu evoluția firească a minorului.
Măsurile de protecție specială urmăresc integrarea copilului care a fost separat de familia sa într-un termen cât mai scurt posibil în cadrul unui mediu familial stabil.
Curtea reține din referatul de anchetă psiho-socială întocmit la data de 12.06.2009, depus la dosarul de fond în susținerea cererii de reintegrare, că mama copilului s-a interesat periodic de acesta și că are mijloacele necesare întreținerii acestuia, având un loc de muncă stabil pe baza unui contract de muncă.
Or, în condițiile în care din analiza actelor dosarului tribunalul a apreciat corect că în cauză nu există indicii cu privire la aspecte negative ale reintegrării minorului în familie, respectiv la mama sa, măsura de protecție dispusă cu caracter temporar cu privire la minor trebuie să înceteze.
De altfel, nici prin cererea de recurs nu se face referire la vreun impediment legal la reintegrarea minorei, iar împrejurarea că mama locuiește și lucrează în Irlanda este lipsită de relevanță sub aspectul analizat - în cauză punându-se în discuție exclusiv existența unei posibilități de reintegrare a copilului în familie, respectiv dacă măsura de protecție dispusă inițial își mai găsește finalitatea avută în vedere la momentul luării sale.
Curtea reține totodată că recurentul se afla deținut în penitenciar la momentul pronunțării sentinței recurate, neexprimându-și anterior în mod constant dorința de a se ocupa de creșterea și educarea copilului, iar în prezent, conform referatului de anchetă socială depus la dosarul de recurs, recurentul nu realizează venituri permanente dintr-un contract de muncă și condițiile locative ale acestuia nu sunt propice creșterii și educării minorei.
In consecință, constatând legalitatea și temeinicia sentinței recurate pentru considerentele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin.1 proc.civ. va respinge recursul formulat de recurentul-pârât ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-pârât - împotriva sentinței civile nr. 1000 din 27.08.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 B, cu intimata-pârâtă și cu intimatul-pârât PRIMARUL SECTORULUI 4
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
MARI -
GREFIER,
Red.NG.
.
2 ex./30.11.2009
-3 - Jud. Fond:
Președinte:Ionelia DrăganJudecători:Ionelia Drăgan, Ilie, Mihai Negoescu Gândac
| ← Divort. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Divort. Decizia 1373/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
