Stabilire paternitate. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 46
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
- -
GREFIER: - -
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe recurentul, domiciliat în Bârlad, str. -. - nr. 10, -. A,. 3,. 14, jud. V, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect - stabilire paternitate - recurs împotriva deciziei civile nr. 179/A/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata, lipsă fiind recurentul A și reprezentanții legali ai autorităților tutelare Primarul comunei și Primarul orașului M, jud.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se dă citire raportului asupra recursului, raport potrivit căruia recursul este declarat în termen, iar motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 punctul 5 cod procedură civilă.
Intimata având cuvântul, depune la dosar întâmpinare formulată la motivele de recurs promovate de recurent.
Se constată că întâmpinarea formulată de intimată este depusă la dosar peste termenul procedural prevăzut de disp. art. 308 cod procedură civilă, motiv pentru care se vor considera concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată s-a dat cuvântul în recurs.
Intimata având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de recurent și menținerea deciziei civile nr. 179/A/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui și a sentinței civile nr. 415/07.10.2008 pronunțată de Judecătoria Murgeni ca fiind legale și temeinice.
Declarând închise dezbaterile cauza a rămas în pronunțare spre sfârșitul ședinței când,
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin sentința civilă 415 din 7 octombrie 2008, Judecătoria Murgenia admis cererea pentru stabilirea paternității formulată de reclamanta, domiciliată în suburbia, orașul M, județul V, reprezentantă legală a minorei -, împotriva pârâtului A, domiciliat in comuna, județul V și a stabilit că pârâtul A, domiciliat in comuna, județul V este tatăl minorei -, născută la data de 14 noiembrie 2006.
S-a încuviințat ca pe viitor minora să poarte numele de "".
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei câte 135 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere pentru minora -, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la majoratul copilului și să plătească reclamantei suma de 410 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că - din luna decembrie 2005 și până în luna mai 2006 - reclamanta a conviețuit cu pârâtul A, relația lor fiind de notorietate, aceștia locuind atât la domiciliul reclamantei, în suburbia, orașul M, cât și la domiciliul părinților pârâtului, din comuna.
După ce reclamanta a rămas însărcinata relațiile dintre părți s-au răcit, în ciuda faptului că pârâtul a promis că se va căsători cu reclamanta, dacă va naște copilul.
La data de 14 noiembrie 2006 reclamanta a dat naștere minorei -, pârâtul având o atitudine nepăsătoare, neinteresându-se de condițiile de creștere și educare a minorei.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, el a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că a avut în anul 2005 relații de prietenie cu reclamanta, însă nu a avut niciodată intenția să se căsătoreasca cu aceasta. Din luna decembrie 2005, relația cu reclamanta s-a terminat definitiv, din cauza atitudinii ei, care îl înșela cu diferiți bărbați. Din anul 2005 pârâtul nu mai știe nimic de reclamantă, acesta fiind plecat la muncă în Spania, aflând despre nașterea minorei de la părinții lui.
Susținerile pârâtului nu au fost confirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză, care au relatat că pârâtul obișnuia să doarmă la reclamantă, iar reclamanta mergea la domiciliul părinților pârâtului, din comuna, confirmând susținerile reclamantei precizate în cererea introductivă de instanță. Părțile mergeau la distracții împreună, relația lor fiind publică.
Față de conținutul declarațiilor martorilor propuși de reclamantă și față de atitudinea pârâtului - de a nu se prezenta la Institutul de Medicină Legală I în vederea efectuării expertizei serologice pentru stabilirea filiației, atitudine ce a fost interpretată ca o recunoaștere tacită, în temeiul art. 225 Cod procedura civila - instanța a înlăturat declarațiile martorilor propuși de pârât, ca fiind subiective.
Raportat acestor considerente, instanța a apreciat că cererea reclamantei este dovedită și fondată și pe cale de consecința a admis-o și - în baza art. 59 Cod familiei - a constatat că pârâtul este tatăl minorei, iar potrivit art. 64 alineat 2 Cod familiei a încuviințat ca pe viitor minora să poarte numele de familie al pârâtului. Pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere, în temeiul art. 86,94 Cod familie, funcție de venitul minim realizat pe economia națională.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul A și - prin decizia civilă nr.179/A din 25 noiembrie 2008 - Tribunalul Vasluia anulat apelul, ca insuficient timbrat, păstrând hotărârea judecătoriei.
Tribunalul a reținut, în motivarea deciziei, că apelantul nu s-a conformat dispozițiilor privind plata taxei judiciare de timbru, deși a fost citat cu această mențiune.
Potrivit art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii, a constatat instanța de apel.
Împotriva deciziei a declarat recurs apelantul A, arătând că nu a fost legal citat și nu i s-a pus în vedere să achite taxa de timbru.
A învederează că greșit tribunalul i-a respins cererea depusă la 25 noiembrie 2008, prin care solicita acordarea unui termen mai, deoarece era plecat la muncă în Spania. Recurentul susține că nu s-a putut prezenta la Institutul de Medicină Legală din I, în vederea efectuării unei expertize serologice, deoarece are un loc de muncă stabil în Spania, de la care nu putea lipsi.
Recurentul pretinde că greșit a fost admisă acțiunea reclamantei, atât timp cât nu s-au administrat probe suficiente, care să ateste că el este tatăl copilului -. A susține că greșit au fost înlăturate - ca subiective - declarațiile martorilor propuși de el. Recurentul arată că nu s-a prezentat la interogatoriu pentru că nu-și permitea să lipsească de la locul de muncă din Spania, neprezentarea neputând fi luată ca o recunoaștere tacită, conform art.225 Cod procedură civilă.
A învederează că martorii ascultați la stăruința sa au relatat că reclamanta obișnuia să întrețină relații intime cu mai mulți bărbați, fiind necesară și o expertiză serologică de cercetare a paternității.
În concluziile scrise, intimata solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor primelor două instanțe.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
Punctul 5 al articolului 304 Cod procedură civilă, în care se încadrează critica vizând nelegala citare a pârâtului în apel, nu este incident în speță. Instanța de recurs constată că - pentru termenul din 25 noiembrie 2008 - apelantul Aaf ost citat la 7 noiembrie 2008, procesul-verbal întocmit de agentul procedural (aflat la fila 12 dosarului tribunalului) îndeplinind cerințele articolului 100 Cod procedură civilă. Pe citație se menționează atât obligația apelantului de a depune timbru judiciar cât și sancțiunea anulării cererii de apel, în caz de neîndeplinire a obligației de timbrare.
Cererea apelantului, de amânare a judecății, atestă că A avea cunoștință de termenul de judecată, dar nu putea fi admisă decât în situația în care cererea de apel ar fi fost legal timbrată, excepția insuficientei timbrări fiind una de ordine publică.
Criticile din recurs care vizează soluția pronunțată, de judecătorie, în urma examinării probatoriului administrat la fond, nu pot fi verificate în recurs, recursul de față fiind limitat la legalitatea deciziei din apel.
Raportat considerentelor expuse Curtea, în aplicarea art.312 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, va respinge recursul, menținând decizia Tribunalului Vaslui.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul A împotriva deciziei civile nr.179/A/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
-
29.IV.2009.-
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
← Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere... | Divort. Decizia 248/2010. Curtea de Apel Bucuresti → |
---|