Stabilire paternitate. Decizia 718/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 718
Ședința publică din data de 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Constanța Pană Marilena C -
- -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în Târgoviște, str. -, -.1.A,.A,.2, jud. D, împotriva Deciziei civile nr. 268 din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în Târgoviște,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul pârât reprezentat de avocat din Baroul București în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 10 dosar, lipsind recurenta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul a fost timbrat cu 4,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/5 oct. 2009 și timbru judiciar de 0,50 lei.
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură al instanței s-a depus la dosar de recurenta reclamantă o cerere, înregistrată sub nr. 15993/5.10.2009, prin care solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare.
Avocat pentru intimatul pârât având cuvântul se opune amânării cauzei.
Curtea respinge cererea pentru lipsă de apărare formulată de recurenta reclamantă întrucât are poziția procesuală învederată, recursul a fost declarat la data de 27 august 2009, recurenta fiind citată cu respectarea dispozițiilor art. 1141alin. 3 Cod procedură civilă cu mai mult de 15 zile înaintea termenului fixat.
Avocat pentru intimatul pârât arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Avocat pentru intimatul pârât solicită admiterea excepției. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3165 din 29 mai 2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească paternitatea minorei -, născută la data de 26 iulie 2005, în sensul că pârâtul este tatăl acesteia, să se încuviințeze ca minora să poarte numele de familie al reclamantei și să fie obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a întreținut relații intime cu pârâtul începând cu data de 17 septembrie 1993 și până în prezent, că pârâtul a fost de acord cu nașterea copilului, oferind banii necesari pentru deplasarea la B, că după nașterea fetiței pârâtul le-a vizitat ca și înainte, însă nu a mers la serviciul de stare civilă pentru recunoașterea paternității.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, interogatorii, proba testimonială și probe cu expertize medico legale de specilaitate.
După administrarea probatoriilor Judecătoria Târgoviștea pronunțat sentința civilă nr.3081 din 23 iunie 2008 prin a respins cererea reclamantei și a obligat-o pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată către pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut ca reclamanta a solicitat stabilirea paternității minorei, născuta la 26 iulie 2005, față de pârât, să se încuviințeze ca aceasta să se numească pe viitor iar pârâtul să plătească copilului pensie de întreținere.
Acțiunea reclamantei are ca obiect determinarea pe cale judecătoreasca a filiației copilului din afara căsătoriei, reglementata de art.59 si 60 din codul familiei.
A mai reținut instanța că pentru admiterea acțiunii, trebuia să se dovedească următoarele împrejurări: nașterea copilului, legăturile intime dintre reclamantă și pretinsul tată al copilului în perioada concepției și stabilirea cu certitudine că bărbatul cu care reclamanta a avut o astfel de legătura, este tatăl copilului.
S-a arătat că între cele doua părți au existat relații ce au presupus si întreținerea de relații intime, din vara anului 1993 si până în ajunul sărbătorilor de iarna ale anului 2005, legături în urma cărora s-ar fi născut copilul în cauză.
Martorii audiați în cauza au declarat ca știu de la reclamanta de relația dintre aceasta si pârât, precum si ca acesta a fost de acord cu nașterea minorei, alegând chiar numele copilului.
S-a dispus efectuarea unor expertize de specialitate, expertiza HLA concluzionând ca numitul se exclude de la paternitatea copilului.
Deși s-a solicitat efectuarea unei expertize ADN, aceasta nu s-a putut efectua, pentru ca reclamanta nu a achitat taxa de expertiza deși au fost acordate termene in acest sens, așa că reclamanta a fost decăzuta din aceasta proba.
A concluzionat instanța ca deși reclamanta a administrat dovezi cu privire la existenta relațiilor intime cu pârâtul în perioada de concepție a copilului, expertiza științifica l-a înlăturat pe acesta de la paternitate, așa ca nefiind îndeplinite cerințele art.59 si 60 din codul familiei, cererea a fost respinsa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că, instanța încalcă sau face aplicarea eronata sau arbitrara a dispozițiilor specifice în materie de filiație.
A mai precizat apelanta că a insistat ca expertiza ADN sa se efectueze pe probe de sânge noi, recoltate direct de la părțile în cauza și nu pe probe congelate.
Se arata de asemenea, că aceleași norme care stabilesc procedura efectuării expertizei ADN, condiționează efectuarea acesteia de prezentarea personala a subiecților supuși investigării, la laborator, în vederea recoltării de sânge.
Nu in ultimul rând, decăderea sa din proba cu expertiza ADN nu este legala si periclitează soarta minorei din perspectiva menținerii unei stări civile incerte sau neconforme cu realitatea si asta pentru ca așa cum a arătat a fost pregătita material să suporte costul acestei probe, însa nu din probe congelate ci din probe proaspete, recoltate parților implicate.
La termenul din data de 29 septembrie 2008, intimatul pârât a depus întimpinare, prin care arata ca solicita respingerea apelului ca nefondat, ca toate probele administrate au fost interpretate corect, iar expertizele efectuate eu fost făcute cu respectarea regulilor aplicabile in materie.
La același termen de judecata au fost depuse și înscrisuri de către intimat, precum și precizări ale motivelor de apel, precizări care se refera la procedura de testare ADN.
S-a solicitat și încuviințat proba cu expertiza ADN, scop în care s-a emis adresa IML
La termenul din data de 17.11.2008, s-au formulat note de ședința de către apelanta, prin care se solicita a se comunice de către IML - Laboratorul de, care este procedura standard de efectuare a testului ADN când subiecții supuși testului sunt în viață: care sunt situațiile în care se prevăd derogări de la aspectul menționat mai sus: normele care reglementează procedura de conservare a probelor biologice, condițiile de păstrare și termenul de valabilitate precum și prezentarea unui punct de vedere a conducerii institutului față de conținutul a doua adrese emise de aceasta instituție, care sunt contradictorii.
Cererea formulata a fost admisa de instanța, care a dispus a se întocmi o adresa în acest sens.
Institutul de Medicina Legala a comunicat instanței punctul de vedere solicitat, răspunsul aflându-se la fila 186 din dosarul de apel.
S-a dispus si efectuat raportul de expertiza medico legala - examen ADN - din care rezulta ca urmare a analizei comparative a pofilelor ADN, determinate pornind de la eșantioanele de saliva aparținând apelantei, intimatului si minorei, intimatul nu este tatăl biologic al minorei.
Împotriva acestui raport medico legal, apelanta a adus obiecțiuni si a solicitat ca raportat la contradicțiile flagrante dintre testul serologic, si testele HLA si ADN sa se dispună avizare lucrării de comisia superioara medico legala.
Cererea formulata de apelanta a fost respinsa de către instanță, motivat de faptul ca nu exista nici o contradicție între cele trei teste, si asta pentru că examenul serologic nu are precizie de 100%, in timp ce examenul ADN are o astfel de precizie, ori devreme ce acest examen l-a exclus pe intimat de la paternitate, cererea apelantei nu are suport.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr.268 din 22 iunie 2009 respins ca nefondat apelul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că, s-a demonstrat fără dubiu - prin examenul ADN, că intimatul nu este tatăl biologic al minorei.
A mai reținut instanța că, s-a stabilit ca potrivit legilor clasice ale transmiterii caracterelor ereditare, acestea se moștenesc în proporții perfect egale de la ambii părinți biologici.
Dintre cele doua caractere (alele) ce se evidențiază la nivelul unui marker ADN al unei persoane, una este de proveniența materna iar cealaltă de proveniența paternă.
comparativ al celor trei profile ADN, indica faptul că alela paternă din profilul minorei, nu provine de la numitul, investigat în calitate de prezumtiv tată, prin urmare acesta este exclus de la filiația biologica a minorei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta.
În motivarea cererii de recurs recurenta a arătat că, în mod greșit i-a fost respinsă cererea prin care a solicitat avizarea de către Comisia Superioară de la INML a rezultatelor celor trei teste efectuate, întrucât rezultatul testului complex care îl identifica pe pârât ca tată biologic în procent de 70% este în contradicție cu rezultatul analizelor HLA și ADN care l-au exclus de la paternitate în procent de 100%.
La termenul de judecată din data de 15.10.2009 Curtea a invocat din oficiu nulitatea recursului.
Potrivit art. 3021al. 1 lit. c Cod pr. civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Pe de altă parte, în lumina dispozițiilor art. 306 al. 1 Cod pr. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alineatul 2.
Acest din urmă text de lege prevede că, motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care este însă obligată să le pune în discuția părților.
Totodată, art. 304 Cod pr. civ. enumeră cu caracter exhaustiv cazurile de nelegalitate pentru care poate fi modificată sau casată o hotărâre.
Pornind de la aceste dispoziții legale în practica judecătorească s-a decis în mod constant că, sancțiunea nulității recursului nu intervine doar în situația în care motivarea cererii lipsește cu desăvârșire, ci și atunci când recurentul nu indică niciunul dintre cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod pr. civ. mărginindu-se să reia susținerile și apărările formulate în fazele procesuale anterioare și a căror încadrare într-unul din motivele de recurs prevăzute de lege este imposibilă.
Ori, în speța dedusă judecății recurenta în cuprinsul cererii de recurs nu a indicat motivele de nelegalitate ale hotărârii atacate ci a învederat numai că, în mod greșit i-a fost respinsă cererea prin care a solicitat avizarea de către Comisia Superioară de la INML a rezultatelor celor trei teste efectuate, întrucât rezultatul testului complex care îl identifica pe pârât ca tată biologic în procent de 70% este în contradicție cu rezultatul analizelor HLA și ADN care l-au exclus de la paternitate în procent de 100%.
Așadar, recurenta a reiterat o solicitare pe care a invocat-o și în fața instanței de apel și care i-a fost respinsă.
Pe de altă parte aspectul vizat ține de modul de administrare și de interpretare a probatoriilor și deci de temeinicia hotărârii, iar nu de legalitatea acesteia și nu poate constitui motiv de recurs în condițiile abrogării pct. 10 al art. 304 Cod pr. civ.
Pentru motivele învederate și având în vedere textele de lege menționate Curtea urmează să constate nulitatea recursului.
În temeiul art. 274 Cod pr. civ. Curtea va obliga recurenta reclamantă la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanta domiciliată în Târgoviște, str. -, -.1.A,.A,.2, jud. D, împotriva Deciziei civile nr. 268 din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în Târgoviște,-, jud.
Obligă recurenta reclamantă la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Constanța Pană Marilena
--- - C - -
GREFIER,
-
red.
4 ex./19.10.2009
nr. 3165/2006 Judecătoria Târgoviște
nr- Tribunalul Dâmbovița - Secția civilă
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Constanța Pană Marilena
| ← Divort. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Divort. Decizia 615/2009. Curtea de Apel Timisoara → |
|---|
