Stabilire program vizitare minor. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - stabilire program vizitare minor -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.21
Ședința publică din data de 27 februarie 2008
PREȘEDINTE: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Rusu Maria
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta -, împotriva deciziei civile nr.223.A din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-), reclamant fiind.
La apelul nominal s-a prezentat avocat, pentru pârâta recurentă -, lipsă fiind și reclamantul - intimat și autoritatea tutelară.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, avocat -, precizează că recurenta are domiciliul ales la cabinetul său și depune chitanța nr.- /11.02.2008 pe care a fost consemnată suma de 4 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenta lipsă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei civile recurate și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Botoșani ca legală și temeinică. În motivare precizează că recurenta este de acord ca intimatul să aibă legături personale cu minora dar doar la domiciliul său, fără aop utea lua la domiciliul acestuia. Tribunalul Botoșania dat drepturi mai largi tatălui prin alternativa ca minora să fie luată la domiciliul acestuia, fără a avea în vedere faptul că minora este plecată împreună cu mama în Italia, locuiește împreună cu aceasta și frecventează cursurile școlii. Intimatul a răpit minora de 2 ori și foarte greu recurenta a putut să o ia înapoi. Recurenta a putut pune în executare sentința doar cu ajutorul autorităților, intimatul punând viața minorei în pericol. De asemenea solicită ca instanța să aibă în vedere și faptul că acesta nu are un loc de muncă stabil, nu are un domiciliu în Italia și prin acordarea dreptului de a lua minora acasă acesta o va putea scoate din nou din Italia și recurenta va fi iar obligată la multe eforturi pentru aoa duce înapoi. Pentru aceste motive solicită ca instanța de recurs să restrângă dreptul tatălui de a lua minora la domiciliul său, tocmai pentru a nu expune minora la traume, acesta fiind mulțumită că este împreună cu mama sa. Nu solicită cheltuieli de judecată.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.5338 din 23 noiembrie 2006 a Judecătoriei Botoșanis -a admis în parte acțiunea având ca obiect stabilire legături personale cu minor, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta -, hotărându-se ca reclamantul să o viziteze pe minora - la domiciliul mamei sale în prima săptămână a fiecărei vacanțe școlare.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a avut în vedere că minora locuiește cu mama sa în Italia și urmează cursurile unei școli elementare, dorind să vină în România doar însoțită de mamă și doar pentru scurt timp. S-a motivat, de asemenea că anterior a fost nevoie de intervenția autorităților de stat pentru înapoierea fetiței de la reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate întrucât nu este de acord să meargă în Italia pentru a-și vizita fetița, "lipsind-o astfel de a familiei, de origini, de țara sa natală". S-a mai arătat că instanța de fond nu a ținut seama de afecțiunea deosebită dintre el și copil, modul de vizitare stabilit ducând la înstrăinarea lor. În plus, minora nu a fost întrebată cu privire la opinia sa despre reclamant și despre posibilitatea vizitării.
În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 287 Cod procedură civilă și art. 43 Codul familiei.
Apelantul nu a depus și nu a solicitat probe în apel.
Intimata nu a formulat întâmpinare însă a depus o anchetă socială efectuată la domiciliul său din localitatea, Italia.
Tribunalul Botoșani, prin decizia civilă nr. 223/22.octombrie 2007 a admis apelul și schimbând parțial sentința a stabilit ca programul de vizitare a minorei să se desfășoare la domiciliul mamei sale, zilnic în prima săptămână a fiecărei vacanțe școlare între orele 10 - 13,00 sau 16,00 - 19,00, precum și în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, cu același program orar. De asemenea, a stabilit ca modalitate alternativă în locul vizitării, luarea minorei de către reclamant de la domiciliul mamei în zilele menționate mai sus (prima săptămână din fiecare vacanță școlară și prima și a treia săptămână a fiecărei luni, începând cu ora 10,00 și cu obligarea acestuia de aoa duce înapoi la domiciliul mamei în aceiași zi, cel târziu ora 15,00.
S-a reținut că pretenția reclamantul de a încuviința ca modalitate de a avea legături personale cu fetița sa în vârstă de 8 (opt) ani, respectiv de a fi vizitat de minoră la domiciliul său din România este nefondat având în vedere că aceasta, fiind încredințată mamei spre creștere și educare, are domiciliul stabil (împreună cu mama sa ) în Italia, la o distanță foarte mare de domiciliul reclamantului și față de vârsta minorei, această modalitate de vizitare nu este în interesul copilului.
S-a apreciat, că se impune o schimbare a programului de vizitare a minorei întrucât reclamantul, în calitate de tată, are dreptul de a veghea la creșterea, educarea și învățătura minorei, drept ce nu poate fi însă exercitat corespunzător doar prin vizita în prima săptămână a vacanțelor școlare. Și, având în vedere distanța mare dintre domiciliile părților, este necesară instituirea unui program mai larg de vizitare pentru ca reclamantul să poată alege între zilele stabilite de instanță, în funcție de posibilitățile sale de deplasare.
Așa fiind, se va include în programul de vizitare, pe lângă prima săptămână a fiecărei vacanțe școlare și sfârșiturile de săptămână, respectiv prima și a treia sâmbătă a fiecărei luni.
De asemenea, întrucât între părți există o stare tensionată determinată de litigiul de față, instanța consideră că este în interesul superior al copilului, ca legăturile personale cu reclamantul să fie instituite și într-o modalitate alternativă, în sensul de a-și petrece împreună timpul și în afara domiciliului pârâtei, însă pentru scurt timp, fără posibilitatea de aos coate din Italia.
Întrucât, anterior, reclamantul a refuzat să înapoieze pârâtei copilul, fiind necesară intervenția autorităților statului în acest sens (fapt dovedit prin procesul verbal întocmit la data de 6.02.2006 de executorul judecătoresc - 38 dosar fond ), instanța apreciază că este necesară stabilirea unui interval orar delimitat strict pentru vizitare, precum și prevederea expresă a obligației de înapoiere a copilului în aceeași zi.
Împotriva acestei hotărâri pârâta a formulat recurs, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reluarea întâlnirilor dintre tată și fiică trebuie să se facă în condiții de maximă siguranță, pentru minora, fie la domiciliul mamei, fie într-un loc neutru, având în vedere că reclamantul a furat fetița de mai multe ori de la locuința sa din Italia, iar pentru aol ua înapoi a fost necesară intervenția autorităților (executor judecătoresc, poliție ).
Criticile sunt fondate pentru cele ce urmează:
Ca o consecință a obligațiilor pe care le are părintele căruia nu i s-a încredințat copilul minor, de a-l crește, educa și supraveghea, este aceea de a avea legături personale cu acesta, în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra dezvoltării acestuia, cu respectarea condițiilor normale în privința întreținerii acestor legături.
Însă, acest drept este conferit în interesul copilului, ceea ce presupune ca relația părinte - copil să fie una constructivă, să aibă loc în mod firesc, fără nici o impietate din partea celuilalt părinte bineînțeles dacă nu există o cauză justificată de opunere.
, dreptul părintelui de a-și vizita copilul, nu poate fi exercitat eficient dacă este limitat dar i se pot aduce anumite îngrădiri impuse doar de respectarea interesului superior al copilului.
În speță, este vorba de o de 8 (opt) ani, care, potrivit anchetei sociale efectuate de Serviciul Social al Primăriei (fila 21 ) dorește să aibă legături cu tatăl, doar în prezența mamei, având o "experiență negativă" datorită faptului că a fost smulsă din mediul său, iar pentru înapoierea sa la domiciliul mamei, a fost necesară intervenția autorităților.
Nu contestăm afecțiunea, a și dorința de implicare în creșterea și educarea minorei a reclamantului, dar acesta trebuie să accepte și să respecte dorința copilului său, să-i recapete încrederea, lucru care nu poate fi făcut dintr-o dată, ci gradual și fără perturbări majore ale existenței minorei.
Pentru ca acest copil să devină un adult cu o individualitate armonioasă, un caracter și comportament normal, are dreptul să aibă legături firești cu tatăl său, însă, într-un cadru stabil, care să-i inducă o stare de siguranță, confort, liniște și. Nu poți tulbura întreaga existență a unui copil, ba mai mult să-l transformi într-o monedă de schimb sau chiar o armă cu care să lovești în celălalt părinte doar pentru că relația de cuplu s-a destrămat și există în continuare neînțelegeri. Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 (2) Cod procedură civilă, curtea urmează a admite recursul cu modificarea parțială a deciziei prin înlăturarea dispozițiilor referitoare la modalitatea alternativă de vizitare a minorei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta -, împotriva deciziei civile nr.223.A din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-), reclamant fiind.
Modifică în parte decizia civilă nr.223.A din 22 octombrie 2007 a Tribunalului Botoșani și în rejudecare.
Înlătură din decizie menținea privind modalitatea alternativă de vizitare a minorei.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.M-
Dact.
5.03.2008 / 2 ex.
Jud. fond
Jud. apel
Președinte:Samoilă VioricaJudecători:Samoilă Viorica, Frunză Sanda, Rusu Maria
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
