Stabilire program vizitare minor. Decizia 238/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- Decizia civilă nr. 238/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
- - - JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de recursul civil declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 345 din 10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta, asistată de av. și intimatul, asistat de av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care;
Av., pentru recurentă, a depus chitanțele de plată a onorariului de avocat, și adeverința medicală privind starea minorului.
Av. pentru intimat, a depus chitanțele de plată a onorariului de avocat, și un set de acte cu care face dovada că intimatul se interesează de întreținerea minorului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Av., având cuvântul, pentru recurentă, a arătat că instanța de fond și de apel prin decizia azi atacată, prin care s-a apelat sentința de fond și s-a pronunțat pe respingerea apelului, s-a stabilit un program de vizită a minorului pentru intimat, în zilele de sâmbătă și duminică din prima și a treia săptămână a fiecărei lui la domiciliul de reședință a intimatului, soluții care sunt favorabile intimatului deoarece acesta urmărește să plece cu minorul în pentru a se conform tradiției musulmane, unde femeile sunt tratate diferit decât în statele civilizate, copii băieți sunt luați forțat de părinții tatălui. Recurenta nu împiedică intimatul să și vadă copilul, spre exemplu prima oară când a venit intimatul în țară, în anul 2004, copilul avea 3 ani, iar recurenta nu a promovat vreun gest de interzicere a intimatului să și vadă copilul, perioadă în care s-au făcut poze, în domiciliul bunicilor materni, acum depuse la dosarul cauzei. A precizat privitor la domiciliul intimatului, la judecătoria acesta declară domiciliu în I, str. N -, adresă la care locuiește soacra fratelui intimatului iar intimatul nu poseda contract de închiriere, așa că ancheta socială s-a făcut la această adresă indicată, pe care nu o consideră a fi efectuată conform dispozițiilor legale. Tot la instanța de fond, s-a trecut peste această anchetă socială, la declarații de martori care s-au dovedit a fi nerelevante. Starea de sănătate a copilului care suferă de astm bronșic nu permite satisfacerea soluției date de instanța de fond chiar dacă s-a admis cererea privind programul de vizită. Starea dintre părți nu a fost niciodată tensionată, pentru a crede că recurenta va refuza vizita intimatului la minor, ci dimpotrivă, chiar dacă părțile erau divorțate, au făcut poze cu copilul, cu socru care a venit în anul 2004. S-a susținut că intimatul are situația financiară bună care să permită o întreținere mai bună comparativ cu a recurentei, însă în perioada 2004 - 2008 intimatul a depus doar 400 dolari pentru copil, sumă modică pentru 3 ani și pentru o situație cum a susținut- A subliniat avocata, că prin această acțiune promovată se urmărește luarea copilului, așa cum au fost luați foarte mulți copii în, în baza unor astfel de hotărâri și nu au mai fost văzuți niciodată. Din august 2007, intimatul este recăsătorit și locuiește în domiciliul actualei soții, care este de acord ca intimatul să aducă minorul la domiciliu, conform hotărârii, însă situația este improbabilă, atâta timp cât intimatul are viză de flotant în țară, nu posedă nici un act de permanență în România. Față de cele precizate, apărătorul recurentei a solicitat admiterea recursului, reținându-se că intimatul în baza hotărârii date de instanța de fond, va lua copilul și va pleca în iar recurenta nu -l va mai vedea pe minor. Recurenta este de acord ca tatăl copilului să vină în fiecare săptămână să stea de sâmbătă până duminică la domiciliul ei, iar dacă se respinge recursul, atunci recurenta va trebui să se învețe cu ideea că nu va mai vedea copilul niciodată. În sprijinul susținerile a depus practica judiciară privind o situație similară celei pledate. A solicitat cheltuieli de judecată.
Recurenta, având cuvântul, a achiesat la solicitările apărătorului ales, și în completare, precizează că cunoaște bine intențiile tatălui copilului și știe că intimatul urmează să ia copilul definitiv de lângă ea.
Av., pentru intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției date de instanța de apel ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că ambele instanțe anterioare au văzut partea reală a lucrurilor, între părți există stare tensionată, copilul este atașat familiei intimatului, iar conform practicii musulmane, dacă copilul are mai puțin de 18 ani, atunci copilul va sta cu mama acestuia, deci nu se urmărește ca intimatul să fure copilul. Și recurenta a fost în, a stat 2 ani cu socrii dar a fost tratată bine, însă nu există temeri că el ar lua copilul. Părțile s-au despărțit amiabil, fără recurs din vina părților. La interogatoriul luat recurentei, aceasta a solicitat ca intimată să vadă copilul în prezența ei, folosindu-se de un handicap genetic al acestuia care nu trebuie avut în vedere pentru că ar însemna o decădere a intimatului din drepturile părintești. A precizat că ambele instanțe au dat soluții corecte în raport de probatoriile administrate în cauză și pentru aceste motive a solicitat respingerea recursului. Privitor la domiciliul intimatului, acesta are locuință proprie, nu a solicitat reîncredințarea minorului ci stabilirea unui program de vizitare a minorului dar la domiciliul lui, pentru că acesta fiind recăsătorit nu mai dorește să plece în, el are disponibilitatea pentru copilul lui de a se plimba cu el, nu contestă comportamentul recurentei. Concluzionând, a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.
Av., în replică, având cuvântul, a precizat că intimatul a fost dezinteresat de minor, atâta timp cât nu a văzut copilul din 2004 abia la 24.01.2007.
Av., pentru intimat, având cuvântul, în replică, a precizat că practica judiciară nu privește obiectul cauzei prezente iar adeverința medicală privitoare la starea de sănătate a minorului este emisă de un medic de familie nu de unul de specialitate.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2028 din 21 martie 2007 Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a admis acțiunea cum a fost precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, s-a stabilit în favoarea reclamantului un drept de vizitare a minorului, născut la 27 septembrie 2001 după următorul program:
În prima și a treia săptămână a fiecărei luni de sâmbătă ora 10 până duminica orele 17, o săptămână în vacanța de iarnă, o lună în vacanța de vară, cu luarea la reședință pe teritoriul României. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului 1760 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pârâtul pentru a i se permite să aibă legături personale cu minorul născut la 27 septembrie 2001 pe calea ordonanței președințiale, iar la termenul din 24 ianuarie 2007 reclamantul a solicitat judecarea cauzei pe dreptul comun și ulterior la data de 14 februarie 2007 precizat să solicite a avea legături cu minorul cu luare pe teritoriul României.
S-a reținut că minorul este rezultat din căsătoria părților și a fost încredințat spre creștere și educare mamei prin sentința civilă nr. 1205/23.02.2005 a Judecătoriei Bacău prin care s-a declarat desfăcută și căsătoria părților.
S-a mai reținut că între părți sunt relații conflictuale care împiedică dezvoltarea unor relații normale între minor și părintele căruia nu i-a fost încredințat, pârâtul nereușind să mai ia legătura cu minorul întrucât părțile nu au ajuns la o înțelegere privind modul de vizitare a minorului de către reclamant.
Instanța de fond a apreciat că reclamantul locuind în România, într-un apartament în I,-/E1/B unde și-a stabilit reședința, are tot confortul necesar pentru a primi minorul, fiind atașat de minor, având, cu acesta o relație bazată pe afecțiune.
S-a mai apreciat că tatăl trebuie să joace un rol activ în viața copilului, că vârsta minorului permite luarea acestuia de reclamant, în afara domiciliului mamei, astfel încât atmosfera conflictuală dintre părinți să nu îngrădească comunicarea care trebuie să existe între fiu și părinte.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, iar Tribunalul Bacău, prin decizia civilă nr. 345 din 10 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- a respins apelul formulat, ca nefondat, reținând că admiterea acțiunii de stabilire a unui drept de vizită a tatălui căruia nu i-a fost încredințat spre creștere și educare minorul, dă eficiență prevederilor art.43 din Codul Familiei, iar împrejurarea că reclamantul nu ar avea domiciliul stabil în România nu ar fi de natură a duce la respingerea acțiunii, întrucât dreptul i-a fost acordat avându-se în vedere reședința pe care reclamantul și-o va stabili pe teritoriul țării, limitele dreptului fiind clar fixate de instanță.
Împotriva deciziei pronunțate în apel a formulat recurs reclamanta, recursul fiind declarat și motivat în termen și legal timbrat cu taxă de timbru de 3 lei, conform chitanței nr. - din 14 ianuarie 2008 și timbru judiciar de 0,15 lei depuse la dosar.
În motivarea recursului se arată, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică, nefiind în concordanță cu probatoriul administrat și că nu este în interesul minorului să fie luat de intimat din domiciliul său.
Susține recurenta, că intimatul are domiciliul stabil și locul de muncă în și doar reședința în România, locuind în I fără vreun contract în str. - - iar apoi într-o locuință din-, proprietatea actualei sale soții.
Arată că, instanțele nu au avut în vedere faptul că minorul este bolnav de astm bronșic, bolnav fiind și intimatul care intenționează să ducă minorul în, motiv pentru care solicită ca programul de vizită să se efectueze în prezența sa.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Intimatul a solicitat prin acțiunea introductivă să i se stabilească drept de vizită a minorului la domiciliul său, indicând ca domiciliu ales în România locuința din I,-, - 1,. B,. I,.6 - la familia și unde s-a efectuat o anchetă socială, în care se precizează că locuința are tot confortul necesar și că locuința este închiriată de reclamant (fila 73 dosar fond).
Ulterior, în dosarul de apel s-a depus adresa nr.- din 23 octombrie 2007 Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Oficiul Român pentru, din care rezultă că intimatul - reclamant din data de 21 august 2007 își are reședința în mun. I,-,. 480,.1. La această adresă nu s-a efectuat anchetă socială, nefăcându-se în nici un mod dovada condițiilor în care locuiește intimatul.
Rezultă din cele menționate că intimatul nu posedă un spațiu de locuit sigur și pe o perioadă mai îndelungată care să-i permită, luarea minorului la domiciliul său, pe perioadele de vizită stabilite de instanță și care să asigure condiții de trai corespunzătoare minorului.
Conform adeverinței medicale nr. 2549 din 23 ianuarie 2008 depusă de recurentă în recurs, minorul suferă de afecțiuni pulmonare, cu crize repetate, care necesită supraveghere permanentă, situație în care necesită o supraveghere mai atentă.
În această situație se va aprecia că modalitatea de vizitare a minorului stabilită de instanță, nu este în interesul acestuia, nefiind dovedite posibilitățile intimatului de a asigura cele necesare minorului, acesta având nevoie de un mediu stabil pentru a fi supravegheat permanent în raport de afecțiunea de care suferă, fără a fi supus nici unui risc previzibil.
Or, intimatul nu a dovedit că are condiții optime pentru a lua minorul la domiciliul său, schimbându-și domiciliul, care este un domiciliu ales, chiar în timpul procesului, iar domiciliul stabil îl are în. Aceste aspecte conduc la concluzia că nu poate oferi minorului o stabilitate în asigurarea unui spațiu de locuit pe perioada vizitelor și implicit siguranță.
La stabilirea programului de vizită instanța trebuie să aibă în vedere interesul minorului, în sensul că acesta trebuie să-și stabilească legături personale și cu celălalt părinte, însă în condiții care să nu-i dăuneze sănătății, creșterii și educării.
Relațiile tensionate dintre părți nu trebuie să afecteze relația de părinți cu copilul minor.
Față de situația reținută Curtea de Apel în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată, va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată, în sensul modificării programului de vizită a minorului în sensul că se va încuviința ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul la domiciliul pârâtei în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, în zilele de sâmbătă și duminică de la ora 10 până la ora 18.
În baza art.274 Cod procedură civilă, instanța va obliga intimatul să plătească recurentei cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
- DECIDE -
Admite recursul civil declarat de recursul civil declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 345 din 10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în tot decizia.
Admite apelul.
Schimbă în parte sentința, în sensul modificării programului de vizită a minorului după cum urmează:
Încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul la domiciliul pârâtei în prima și a treia săptămână a fiecărei luni, în zilele de sâmbătă și duminică de la ora 10 până la ora 18.
Obligă intimatul să plătească recurentei 1310 lei cheltuieli de judecată în recurs și apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
- - - - - -
- -
red.sent.
red./
red.DP/18.03
tehn.DM/ex.3
18/20.03.2008
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Daniela Părău, Liliana Ciobanu
| ← Divort. Decizia 1107/2009. Curtea de Apel Pitesti | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 85/2009. Curtea de... → |
|---|
