Stabilire program vizitare minor. Decizia 969/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.969
Ședința publică de la 01 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul, împotriva deciziei civile nr.899 din 10 iulie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata și Autoritățile tutelare - Primăriile și.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns revizuientul, asistat de avocat G și intimata, lipsind Autoritățile tutelare - Primăriile și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru revizuientul, a depus împuternicire avocațială nr.90 din data de 28.09.2009, taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, timbrul judiciar de 0,15 lei și o copie de pe acțiunea formulată de reclamanta.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra cererii de revizuire de față.
Avocat, pentru revizuientul, a solicitat admiterea cererii de revizuire, fără cheltuieli de judecată.
Intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire. A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin cererea formulată la data de 22.05.2008 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să i se stabilească legături personale cu minorul născut la data de 17.10.2005.
În motivarea acțiunii a arătat că prin sent. civ. nr. 29/09.01.2007, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S minorul a fost încredințat pârâtului spre creștere și educare și că la soluționarea acelei cauze nu a fost prezent decât pârâtul reclamanta nefiind legal citată.
La termenul din 18.06.2008 reclamanta a precizat că dorește să-i fie încredințat minorul, și nu stabilire program vizitare minor.
Pârâtul a formulat întâmpinare la precizarea de acțiune solicitând respingerea ca neîntemeiată, întrucât hotărârea de încredințare este legală și temeinică, iar reclamanta nu are condiții materiale și morale pentru creșterea și educarea minorului.
În dovedirea acțiunii și în apărare, părțile au solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și martori, fiind audiați în această calitate martorii R și pentru reclamantă, - și pentru pârât. Au fost efectuate anchetele sociale la domiciliile părților, referatele întocmite fiind înaintate și atașate la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 4553/22.10.2008 a Judecătoriei Drobeta Turnu Sa fost respinsă acțiunea.
Pentru pronunța această sentință instanța a reținut că reclamanta nu făcut dovada pretențiilor sale, martorii audiați în cauză nerelevând elemente care să formeze convingerea instanței că de la data încredințării minorului către pârât și până în prezent s-au schimbat împrejurările avute în vedere de către instanță.
S- mai reținut că minorul beneficiază de un anumit cadru familial și că, în lipsa unor elemente care să sublinieze că este în interesul minorului, acest cadru nu trebuie schimbat, chiar dacă se află în îngrijirea tatălui.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele invocate reclamanta apelantă a arătat că, de la data la care minorul a fost încredințat spre creștere și educare tatălui intimat, respectiv 9.01.2007, condițiile de care dispune s-au schimbat în sensul că aceasta este salariată și locuiește cu părinții în comuna, unde are condiții optime pentru creșterea minorului.
Apelanta solicitat să fie analizate toate împrejurările de fapt, deoarece este în interesul major al minorului să-i fie încredințat spre creștere și educare.
Pârâtul intimat formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că nu există motive ca minorul să fie reîncredințat spre creștere și educare reclamantei apelante, deoarece condițiile avute în vedere de instanța care i l-a încredințat spre creștere și educare, nu s-au schimbat.
In apel fost completat probatoriul, administrându-se proba cu înscrisuri și martori.
Prin decizia nr.133/A pronunțată la data de 24 martie 2009 de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 4553 pronunțată la 22 octombrie 2008 de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosar nr-, intimat pârât fiind, și autoritățile tutelare Primăria și Primăria.
A fost obligată apelanta la 300 lei cheltuieli de judecată în beneficiul intimatului.
S-a reținut că, în conformitate cu disp. art. 44 fam. măsura încredințării minorului dispusă de instanță poate fi revocată pe cale judiciară în cazul în care împrejurările avute în vedere de instanța care dispus încredințarea s-au schimbat.
Pentru ca instanța să decidă revocarea măsurii încredințării minorului și, respectiv, reîncredințarea sa celuilalt părinte, acestuia din urmă îi revine sarcina probei în sensul că persoana căreia i s-a încredințat minorul, nu-i mai poate asigura condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare sub aspect, atât material cât și moral sau afectiv.
Din probele administrate în primă instanță și apel, anchete sociale, adeverințe, declarații de martori, a rezultat în afara oricărui dubiu că împrejurările avute în vedere de instanța care a dispus încredințarea minorului tatălui intimat la data de 9.01.2007, sunt aceleași, acesta ocupându-se de creșterea, educația și îngrijirea minorului, fiind ajutat și de părinții săi.
Cum, apelanta reclamantă nu a făcut nici o dovadă pentru a putea fi aplicabile disp. art. 44 fam. în mod legal prima instanță a pronunțat soluția de respingere cererii de reîncredințare minori.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamanta, susținând că în mod greșit instanțele au reținut că nu se poate dispune reîncredințarea minorului deoarece nu s-ar fi schimbat condițiile decât parțial. A susținut că nu au fost avute în vedere înscrisurile care s-au depus, respectiv ancheta socială din care rezultă că dispune de condiții optime materiale și morale pentru a-i fi reîncredințat copilul. Procedându-se în acest mod,
nu a fost respectat interesul superior al minorului, de a fi încredințat părintelui care se poate ocupa efectiv de acesta.
Prin decizia civilă nr.899 din 10 iulie 2009, pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 133 din 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, Autorități tutelare fiind Primăria și Primăria.
A modificat în tot decizia, în sensul că a admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4553/22 oct.2008 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S în dosarul nr-.
A schimbat în tot sentința, admițând acțiunea precizată.
A dispus reîncredințarea la mamă a minorului, născut la data de 17 oct. 2005 și a trimis cauza la Judecătoria Dr.Tr.S pentru soluționarea capătului de cerere privind pensia de întreținere.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:
Măsura încredințării minorului poate fi schimbată, astfel cum a reținut și instanța de apel, atunci când s-a făcut dovada că s-au schimbat împrejurările avute în vedere de instanță în momentul luării măsurii încredințării.
În speță, tribunalul a reținut că reclamanta nu a dovedit că s-au schimbat împrejurările care au fost avute în vedere cu ocazia încredințării minorului la tată.
Concluzia menționată a instanței este una succintă, respectiv tribunalul nu a făcut o expunere a stării de fapt ce a fost avută în vedere atunci când minorul a fost încredințat tatălui și, respectiv, a stării de fapt actuale. Procedând în acest mod au fost încălcate dispozițiile art.261 alin.1 pct.5 din Codul d e pr.civilă, situație în care sunt incidente prevederile art.304 pct.7 Cod pr.civilă.
Observându-se sentința civilă nr. 29 din 9 ianuarie 2008 se constată că minorul a fost încredințat tatălui reclamant reținându-se că acesta se afla în îngrijirea mamei care însă nu dispunea de condiții de locuit, respectiv locuia într-o încăpere, situată în Colonia comuna, ce nu oferea condiții de igienă;despre tatăl minorului s-a reținut că are condiții de locuit întrucât stătea împreună cu părinții săi, care aveau gospodărie în comuna cu două corpuri de casă, cu 4 și respectiv 2 camere. Reclamantul urma să fie ajutat de către părinții săi pentru creșterea și educarea minorului.
În litigiul de față reclamanta a susținut și dovedit că locuiește în comuna satul și că lucrează în D Tr.S; pe timpul cât se află la serviciu poate fi ajutată la creșterea și educarea minorului de către mama sa care este pensionară. Din acest punct de vedere,al condițiilor de locuit de care dispune mama, este indiscutabil că s-au schimbat împrejurările care au fost avute în vedere inițial la încredințarea minorului, ceea ce impune o analizare pe fond a cererii reclamantei de reîncredințare a minorului.
Anchetele sociale efectuate în litigiul de față, la domiciliul reclamantei și al pârâtului, au evidențiat faptul căambii părințidispun de condiții materiale pentru creșterea și educarea minorului; probatoriul testimonial administrat a relevat aspectul că atât tatăl cât și mama minorului s-au ocupat corespunzător de minor pe perioada în care s-a aflat la aceștia; de asemenea, ambii pot fi ajutați de părinți în activitatea de creștere și educare a minorului. Avându-se în vedere vârsta minorului, care necesită prezența mamei, și aspectul că la data la care minorul a fost luat de la mamă aceasta locuia deja în comuna, situație în care - prin încredințare mamei - minorul va reveni într-un mediu familial și social cunoscut (locul unde se afla minorul rezultând din procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc la 13 mai 2008, în vederea executării sentinței civile nr. 29/2008, proces-verbal în care s-a consemnat că minorul era bine îngrijit).
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de recurs a formulat prezenta cerere de revizuire întemeiată pe dispoz.art.322 pct.2 pr.civ. pârâtul.
În motivarea cererii s-a arătat în esență că instanța s-a pronunțat asupra unei cereri care nu s-a formulat în cauză, respectiv a dispus trimiterea cauzei la Judecătoria Dr.Tr.S pentru soluționarea capătului de cerere privind pensia de întreținere, deși mama reclamantă nu a formulat o astfel de cerere.
S-a arătat de asemenea că i s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât s-a judecat recursul în lipsa sa și a apărătorului, instanța respingând cererea de amânare, amânând doar pronunțarea, iar concluziile scrise depuse de apărător nu au fost luate în seamă de către instanță.
Cererea de revizuire se va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art.322 pct.2 pr.civ. revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Însă, în speță, dispozițiile textului legal citat nu sunt aplicabile întrucât, dat fiind obiectul pe fond al cauzei - stabilire pensie de întreținere pentru minor - instanța are obligația să examineze și să se pronunțe sub acest aspect, indiferent dacă s-a formulat sau nu o cerere de către părinți.
Aceasta deoarece principiul ocrotirii interesului minorului este prioritar, indiferent dacă este vorba de minor rezultat din căsătorie sau din afara căsătoriei, după cum rezultă de altfel și din dispozițiile Codului Familiei.
Astfel, potrivit art.65 din. dacă filiația copilului din afara căsătoriei este stabilită față de ambii părinți, încredințarea lui, precum și contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională se vor hotărî potrivit dispozițiilor art.42 - 44 inclusiv, care se aplică prin asemănare.
Or, potrivit art.42 din. odată cu încredințarea copiilor în caz de divorț " instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor", iar potrivit art.44 din același cod, în cazul schimbării împrejurărilor, modificarea măsurilor privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii " se va face cu paza cerințelor prevăzute de acele dispoziții", respectiv art.42 alinn.1 și 2 din.
În consecință, în cauză nu sunt incidente dispoz.art.322 pct.2 pr.civ. pentru revizuire hotărârii.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv invocat de revizuient - încălcarea dreptului la apărare ca urmare a respingerii cererii de amânare, acesta nu se încadrează în motivele expres și limitativ prevăzute de art.322 pct.1 - 9 pr.civ. pentru revizuirea hotărârilor.
Față de considerentele expuse, cererea de revizuire urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul, împotriva deciziei civile nr.899 din 10 iulie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata și Autoritățile tutelare - Primăriile și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
07.10.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
rec.-
-
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
| ← Stabilire paternitate. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Suceava | Divort. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Oradea → |
|---|
