Legea 10/2001. Sentința nr. 967/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 967/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 688/107/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILA NR. 967/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V.
Grefier E. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții B. M., B. K., B. E. în contradictoriu cu pârâții . SERVICII SA și C. N. PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect Legea 10/2001
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că s-a depus la dosar din partea reclamanților prin Serviciul Registratură la data de 23.04.2015 o cerere prin care arată că renunță la judecată în temeiul art. 406 – 407 C.P.C .
Instanța lasă cauza în pronunțare .
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub dosar nr. _ formulată de reclamanții B. M., B. K. și B. E. în contradictoriu cu pârâții . SERVICII SA și C. N. PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, s-a solicitat:
- să se constate ca pârâta de ordin 1, nu a procedat la emiterea dispoziției de acordare de masuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 26 alin. 1 din Legea 10/2001 modificată, cu privire la imobilul moara și sala mașini înscris în CF 2561 Unirea I, top. 4113 și utilaje aferente;
- să se dispună obligarea pârâtei de ordinul 1 să înainteze întreaga documentație prevăzuta de art.21 din Legea 165/2013 modificată Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, sub sancțiunea plății de daune cominatorii a conducătorului societății în cuantum de 1.000 lei/zi întârziere;
- să se dispună obligarea pârâtei de ordinul 2, să procedeze la evaluarea imobilului și la emiterea deciziei de compensare prin puncte a imobilului moara si sala mașini înscris în CF 2561 Unirea I, top. 4113 si utilaje aferente, preluat în mod abuziv.
- să se dispună obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamanta arătă că imobilul moara înscris actualmente in CF 2561 Unirea I cu nr. top. 4113 a aparținut în proprietate autorilor lor în drepturi, respectiv bunicului reclamantelor B. M. și B. E. si respectiv socrului reclamantului B. K., iar conform Legii 119/1948 a fost preluat de la autorii lor în drepturi și din anul 1977, acesta a fost predat de Primăria Unirea, in baza Decretului 220/1977 pârâtei S.C. I. M. si Servicii S.A.- în prezent privatizata conform contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. D.AB 52 din 20.12.1999.
La nivelul anului 2001, în baza legii 10/2001 au notificat pârâta, în calitate de persoana juridica deținătoare în vederea restituirii în natura a acestuia, restituire care a făcut si obiectul dosarului civil nr._ al Tribunalului A. în care a fost pronunțata sentința civilă nr. 2602/2012.
Prin sentința civilă nr. 2602/2012, definitiva si executorie, instanța, reținând că în cauza sunt incidente dispozițiile art.2,3 din Legea 10/2001, a admis în parte acțiunea introductiva și a obligat pârâta . SERVICII SA să emită o dispoziție de acordare de masuri reparatorii prin echivalent, în condițiile art. 26 alin. 1 din Legea 10/2001 cu privire la imobilul moara și sala de mașini înscris în CF 2561 Unirea I, top. 4113.
Menționează că, deși exista o hotărâre judecătorească definitivă prin care parata a fost obligata la emiterea dispoziției de acordare a masurilor reparatorii si a fost notificata de pârâtă în vederea punerii în executare a sentinței nr. 2602/2012, aceasta nici până în prezent nu a emis o astfel de decizie.
Având în vedere aceasta stare de fapt, dar si prevederile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea 165/2013 modif. conform cărora u (1) In vederea acordării de masuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natura, entitățile investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de masuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora si documentele care atesta situația juridica a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. (2) Deciziile entităților investite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atesta imposibilitatea atribuirii in compensare totala sau parțiala a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea investita de lege, respectiv art. 33 din aceeași lege care impune» entității investite, în speța parata de ordinul 1, un termen de 12 luni începând cu data de 1.01.2014 pentru soluționarea cererilor formulate in baza legii 10/2001 republ., consideră ca se impune obligarea acestei pârâte la întocmirea și trimiterea documentației necesare Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor în vederea evaluării imobilului si emiterii deciziei de compensare prin puncte si totodată obligarea conducătorului acestei entități la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea consideră ca, raportat la atribuțiile ce revin pârâtei de ordinul 2 în procedura de finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, conform art. 33 alin. 5 si 6 din legea 165/2013 se impune și obligarea acesteia să procedeze la evaluarea imobilului și în final la emiterea deciziei de compensare prin puncte.
In drept a invocat prev. art. 26 legea 10/2001 republ. complet.si modif., art. 21 si urm. din legea 165/2013 modif.
Pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus întâmpinare ( f. 26 ) prin care a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată cu privire la emiterea deciziei de compensare, argumentând excepția în sensul celor ce succed:
La data promovării prezentei cauze erau deja în vigoare dispozițiile Legii nr.165/2013.
Ca urmare a publicării acesteia în Monitorul Oficial nr. 278 din 17 mai 2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege.
Mai mult decât atât, dispozițiile noii legi se aplică inclusiv „cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi" (art. 4)-
Așadar, potrivit acestui text de lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire al reclamantului se va realiza conform prevederilor Legii nr. 165/2013.
Prin această lege a fost înființată C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
În privința termenului în care C. Națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, face precizarea că art. 34 alin. (1) stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2), persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale.
Din analiza coroborată a celor două texte de lege ante-menționate, apreciază că legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen prohibitiv și absolut de 60 de luni, care împiedică formularea cererii înainte de împlinirea lui, iar, pe de altă parte, un termen imperativ (peremptoriu) și absolut de 6 luni a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare în judecată.
Susține pârâta că, orice cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni este prematur formulată.
In cazul de față procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001 nu a fost finalizată, iar potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, ,,în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului CNCI deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate."
În cazul de față, arată pârâta dosarul de despăgubire al reclamaților nu a fost transmis Secretariatului CNCI.
Potrivit noilor dispoziții legale în vigoare, entitățile învestite cu soluționarea notificării au obligația de a soluționa notificarea în termen de 36 de luni de la momentul adoptării Legii nr. 165/2013. Ulterior înaintării dosarului de despăgubire, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor va emite o decizie de validare/invalidare în termen de 60 de luni de la data înregistrării dosarului de despăgubire în cadrul
Până atunci CNCI nu poate cădea în pretenții, întrucât pârâtul, care poate fi obligat la executarea unei obligații în cadrul unui proces, trebuie să fie titularul unei obligații legale sau convenționale. Or, cum nu există vreo obligație în acest sens în sarcina CNCI, instanța nu poate obliga o parte la o prestație imposibil de adus la îndeplinire.
Referitor la solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată solicită a fi respinsă ca neîntemeiată, având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul acestei întâmpinări.
Pentru motivele arătate mai sus solicită admiterea excepției invocate iar, în măsura în care se va trece peste acestea, să fie respinsă, ca neîntemeiată cererea introductivă de instanță formulată de către reclamanții B. M., B. K. și B. E..
În drept se invocă: Legea nr.247/2005, H.G nr. 1095/2005, OUG nr. 4/2012, Lg. 165/2013 modificată cu completări prin Lg 368/2013, art. 205-208 din Codul de Procedură Civilă.
Pentru termenul de judecată din data de 27.05.2015, reclamanții au depus o cerere, înregistrată la data de 23.04.2015, prin care arată că renunță la judecarea acțiunii promovate.
Este de principiu că procesul civil se particularizează prin disponibilitate, care constă în posibilitatea conferită de lege părților de a se adresa cu cereri instanțelor judecătorești și de a dispune de obiectul litigiului, recunoscut în noua reglementare prin art. 9 alin.3 NCPC.
În raport cu această situație, constatând voința liber exprimată a reclamanților la primul termenul stabilit la data de 27.05.2015 și reținând dispozițiile art. 406 NCPC, instanța urmează a lua act de această manifestare de voință prin prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 406 NCPC ia act de renunțarea reclamanților B. M. CNP_, B. K. și B. E. toți domiciliați în Târgu M., ./17, jud. M., cu dom procesual ales în Unirea, .. 587 jud. A. la judecarea cererii formulate împotriva pârâților S.C. I. M. ȘI SERVICII S.A. A. cu sediul în Sântimbru, .. 16, jud. A., nr. înregistrare J/_, Cod fiscal RO_ și C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1 .
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică din 27.05.2015.
Președinte, L. V. | ||
Grefier, E. P. |
Red. VL.
Tehnored. PE/ Data 10.06.2015/ Ex 4
| ← Revendicare imobiliară. Hotărâre din 05-05-2015, Tribunalul ALBA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 371/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
