Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 15/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 241.1/238/2006*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. operator - 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 15
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2014
Președinte: S. O. S.
Judecător: D. C. U.
Judecător: M. C.
Grefier: C. I.
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat recurentul-petent I. B. împotriva încheierii civile privind îndreptarea erorii materiale pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 02.10.2013 în dosarul nr._ pronunțată de Judecătoria Gurahonț, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. T., A. E., I. E. D., I. E., D. F., M. D., I. I., I. P., G. F., G. V., H. T. I., ., B. A., B. P., B. E., Z. P., B. E. Catița, B. Zorița, B. R., G. P., D. E., D. E., D. T., D. F., I. A. L., B. C. F. și B. R. M..
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatul-pârât G. V. avocat C. P. F. din BA A., lipsă fiind recurentul-petent și ceilalți intimați-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului-pârât solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată. Apreciază că, recursul este neîntemeiat, întrucât completarea solicitată este necesară pentru ca hotărârea să se bucure de efecte depline. Consideră că se află în situația înlăturării unei simple omisiuni nepunându-se problema lămuririi dispozitivul sau de a se completa hotărârea judecătorească.
După strigarea cauzei și înainte de sfârșitul dezbaterilor, se prezintă reprezentanta recurentului-petent avocat B. C. din BA A., care solicită reluarea cauzei, având în vedere că este prezent și reprezentantul intimatului-pârât.
Instanța pune în discuție reprezentantului intimatului-pârât dacă este de acord cu reluarea cauzei.
Reprezentantul intimatului-pârât arată că este de acord cu reluarea cauzei.
Instanța acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentanta recurentului-pârât solicită admiterea recursului și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale. Prin încheierea de admitere în principiu a acțiunii, Judecătoria Gurahonț s-a pronunțat doar cu privire la cotele de proprietate, dispunând și efectuarea unei expertize, care însă nu a mai fost depusă întrucât a renunțat la capătul de cerere privind partajul în natură. Apreciază că s-a făcut o greșită aplicare a legii, ignorându-se faptul că problema ridicată de recurent nu poate face obiectul procedurii prevăzute de art. 281 Cod procedură civilă, neîncadrându-se în categoria erorilor materiale. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul recurentului arată că menține concluziile puse cu ocazia acordării cuvântului pe fond la a doua strigare.
TRIBUNALUL
Constată că prin încheierea din 02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul G. V. și dispusă îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr.1103 din 21.12.2010 pronunțată de Judecătoria Gurahonț și în minuta acesteia unde se va menționa „suprafața imobilului înscris în CF 181 Rănușa, nr. top 264 este de_ mp.” S-a dispus îndreptarea erorii materiale în ambele exemplare ale hotărârii menționate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la data de 30.09.2013 petentul G. V. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 1103 din 21.12.2010, în sensul că în cuprinsul hotărârii nu a fost menționată întinderea imobilului înscris în CF 181 Rănușa, nr. top 264 ca fiind de_ mp.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, recurentul-petent I. B. solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale depuse de petentul G. V. cu privire la cuprinsul sentinței civile nr.1103/21.12.2010 pronunțata de Judecătoria Gurahont și în minuta acesteia pronunțată în dosarul civil nr._ .
În motivarea recursului se arată că prima instanță a admis cererea de îndreptare a erorii materiale fără a fi îndeplinite cazurile limitativ expuse de art.281 Cod procedură civilă.
Prin prisma doctrinei și a practicii judiciare în materie, prima instanță ar fi trebuit să observe că în categoria greșelilor materiale, pe calea procedurii alese de petentul G. V., sunt incluse doar erorile sau omisiunile referitoare la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul precum și orice alte erori materiale, de aceeași natură.
Din conținutul cererii de îndreptare a erorii, in fapt, se poate observa ca s-a solicitat înscrierea întinderii imobilului înscris in CF nr.181 Rănușa nr.top.264 la_ mp, fără ca acest fapt sa fie supus judecații in acest dosar.
Atât din extrasul CF emis la data de 05.02.2013, cât și din întreaga motivare a sentinței, rezulta fără tăgada că nu există înscrisă în această coală de CF suprafața imobilului de sub nr.top.264, iar instanța nu s-a pronunțat pe acest capăt de cerere, deoarece nici nu a mai fost solicitat prin precizarea de acțiune depusa.
O astfel de cerere pentru înscrierea suprafeței de teren din CF nr.181 Ranusa, trebuia distinct formulata, respectiv ca și capăt distinct pentru rectificare CF sau pe cale de partaj in natura prin parcelarea terenului de sub nr.top.264.
Din dosarul de judecată se poate lesne observa că prin încheierea de admitere în principiu a acțiunii, pronunțata în ședința publică din 3 februarie 2010, Judecătoria Gurahonț s-a pronunțat doar cu privire la cotele de proprietate ce îi revin recurentului cât și pârâților din imobilele înscrise in CF, dispunând totodată efectuarea unui raport de expertiza pentru stabilirea valorii de circulație a tuturor imobilelor în discuție.
Aceasta expertiză nu a mai fost depusă la dosar și din precizarea de acțiune pe care a făcut-o la termenul din 15 decembrie 2010, a renunțat la acest capăt de cerere privind partajul în natură și implicit la stabilirea suprafeței din CF nr.181 Ranusa, de care instanța de fond a luat act.
Totodată instanța de fond s-a pronunțat pe aceasta precizare de acțiune prin respingerea excepției de tardivitate invocate de parați. Daca petentul era nemulțumit de aceasta poziție a instanței de fond avea posibilitatea depunerii recursului in termenul precizat de Sentința civila nr.1103 din 21.12.2010 a Judecătoriei Gurahont.
D. urmare, constată că s-a făcut o greșită aplicare a legii, ignorându-se faptul că problema ridicată de petent nu poate face obiectul procedurii prevăzute de art.281 Cod procedură civilă, neîncadrându-se în categoria erorilor materiale, ci teoretic, doar în categoria erorilor de judecată.
Greșelile de judecată ce aduc atingere legalității și temeiniciei unei hotărâri judecătorești, nu pot fi îndreptate decât în căile de atac iar în accepțiunea textului reglementat de art.281 din Codul de procedură civilă, îndreptarea unei hotărâri judecătorești, chiar și în noua reglementare a Codului de procedură civilă, este posibilă numai pentru erori materiale.
În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art.281 si urm. Cod proc.civ.
În probațiune se depune extrasul de CF. 181 Rănușa.
Intimatul, legal citat, depune întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, deoarece completarea solicitată este necesara pentru ca hotărârea judecătoreasca sa se bucure de efecte depline.
În lipsa mențiunii solicitate, hotărârea judecătorească este lipsită de efectele depline, deoarece este imposibil să se înscrie în CF drepturile constatate așa cum dovedește adresa emisă de AFP Sebis, lipsind de efecte si de conținut dispoziția instanței privind înscrierea drepturilor in CF.
De asemenea, lipsa opozabilității hotărârii față de terți, în lipsa înscrierii drepturilor în CF, deși situația juridică a imobilului a fost actualizată prin hotărârea a cărei completare a solicitat-o. Prin acest fapt se împiedică sistarea stării de indiviziune, în ciuda dispoziției legale potrivit căreia nimeni nu poate fi obligat sa rămână în indiviziune.
Perpetuarea stării actuale de indiviziune profita și prezintă interes doar pentru recurentul-reclamant, care, în ultimii patru ani și-a extins și își exercita nestingherit folosința faptica asupra întregului imobil, cu consecința imediata a distrugerii casei de locuit a bunicii pe care în prezent, nu o mai poate folosi.
Considerentul ca recurentul-reclamant a renunțat la judecata pe fond la cererea de partaj a imobilului în litigiu este lipsit de interes în soluționarea prezentului recurs deoarece probele administrate în cauza au fost câștigate judecații, iar in aceasta situație se afla și stabilirea întinderii imobilului în litigiu, prin măsurători.
Faptul că în rejudecare s-a dispus refacerea raportului de expertiză este irelevant, deoarece în urma renunțării reclamantului-recurent la capătul de cerere privind partajul imobilului in litigiu, la dosarul cauzei nu s-a mai depus un nou raport de expertiză, creându-se din culpa recurentului aparența că în speță a rămas nerezolvată si problema stabilirii prin măsurători a întinderii reale a imobilului.
Renunțarea reclamantului a vizat doar cererea de partaj determinând dezinvestirea instanței în ceea ce privește atribuirea de loturi și stabilirea de sulte, nu și stabilirea întinderii imobilului și a drepturilor coindivizarilor actuali.
Pentru a hotărî asupra acestor aspecte cu care a rămas investită, instanța era nevoita fie să continue procesul, obligându-l pe expertul Boscai să-și depună propriul raport de expertiză, fie să-și însușească concluziile expertului Latiu V., raportul acestui expert constituind o proba câștigată judecații.
Dispozițiile art.442 Noul Cod de procedură civilă nu leagă cererea de nici un termen, spre deosebire de dispozițiile art.444 Noul Cod de procedură civilă. Prezenta cerere intra sub incidența art.442 Noul Cod de procedură civilă, fiind în situația înlăturării unei simple omisiuni, nepunându-se problema lămuririi dispozitivului sau a completării hotărârii.
Examinând recursul recurentului I. B., prin prisma probelor existente la dosarul cauzei și a prevederilor art.304 pc.9 coroborate cu cele ale art.3041 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Tribunalul constată că prima instanță în mod greșit a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de petentul G. V. și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr.1103 din 21.12.2010 pronunțată de Judecătoria Gurahonț, unde s-a menționat că „suprafața imobilului înscris în CF 181 Rănușa, nr. top 264 este de_ mp”, deoarece nu s-a solicitat acest lucru nici prin acțiunea introductivă de instanță și nici prin ultima precizare de acțiune (fila 271 dosar primă instanță) prin care s-a renunțat la capătul de cerere privind partajul imobilelor și s-a solicitat doar stabilirea cotelor de proprietate și atribuirea acestora.
Prin cererea de îndreptare a erorii materiale, petentul a solicitat să se menționeze în CF 181 Rănușa, nr. top 264, că suprafața terenului este de_ mp.
Analizând această cerere de îndreptare a erorii materiale formulate de petent, instanța constată că ea a fost întemeiată pe dispozițiile art.442 din noul cod de procedură civilă, cu toate că hotărârea care se îndreaptă este dată în baza dispozițiilor vechiului cod de procedură civilă.
Potrivit art.27 din noul Cod de procedură civilă, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul, astfel încât îndreptarea unei hotărâri date sub imperiul vechiului cod de procedură civilă, rămâne supusă prevederilor acestui cod.
Încheierea atacată prin care s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale, a fost dată în mod corect în baza art.281 din vechiul Cod de procedură civilă.
Astfel, cererea de îndreptare a erorii materiale, așa cum este formulată de petent, se încadrează în prevederile art.281 al.1 din Codul procedură civilă, unde se arată că erorile sau omisiunile cu privire la calcul, precum și orice alte erori materiale, pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Prin urmare, fiind o cerere de îndreptare a unei erori materiale sau a unei omisiuni strecurate în sentința civilă nr. 1103 din 21.12.2010 pronunțată de Judecătoria Gurahonț, prima instanță trebuia să verifice dosarul de fond în care s-a pronunțat această hotărâre pentru a putea stabili dacă a existat într-adevăr o eroare sau omisiune în ceea ce privește suprafața din CF 181 Rănușa, nr. top 264.
Așa cum am arătat, nu a exista un petit în acest sens nici prin acțiunea introductivă de instanță și nici prin ultima precizare de acțiune (fila 271 dosar primă instanță) prin care s-a renunțat la capătul de cerere privind partajul imobilelor și s-a solicitat doar stabilirea cotelor de proprietate și atribuirea acestora.
Instanța constată că potrivit art.129 al.6 Cod procedură civilă, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, neputând să acorde mai mult decât s-a cerut sau altceva decât s-a cerut.
Prin sentința a cărei îndreptare se solicită, nu s-a făcut decât să se admită în parte acțiunea precizată și formulată de către reclamant, judecătorul neputând acorda mai mult decât a solicitat acesta sau ceea ce el nu a solicitat. Reclamantul modificându-și acțiunea introductivă de instanță prin precizarea indicată, nu a solicitat și notarea întinderii suprafeței de teren în cartea funciară, iar instanța nu menționat întinderea acestei suprafețe, deoarece ar fi acordat ceea ce nici reclamantul și nici pârâții nu au solicitat.
Potrivit art. 281 Cod procedură civilă, pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților, sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri.
Prin urmare, prima instanță nu putea dispune îndreptarea erorii materiale solicitate de petent, deoarece aceasta eroare nu există, instanța nu a acordat decât ceea ce au solicitat petenții.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art.129 al.6 și art.281 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de recurentul I. B. împotriva încheierii civile din data de 02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. 41._, în contradictoriu cu intimații P. T., A. E., I. E. D., I. E., D. F., M. D., I. I., I. P., G. F., G. V., H. T. I., ., B. A., B. P., B. E., Z. P., B. E. Catița, B. Zorița, B. R., G. P., D. E., D. E., D. T., D. F., I. A. L., B. C. F. și B. R. M. și va modifica această hotărâre în tot în sensul că va respinge cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de G. V., ca neîntemeiată.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul I. B. împotriva încheierii civile din data de 02.10.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. T., A. E., I. E. D., I. E., D. F., M. D., I. I., I. P., G. F., G. V., H. T. I., ., B. A., B. P., B. E., Z. P., B. E. Catița, B. Zorița, B. R., G. P., D. E., D. E., D. T., D. F., I. A. L., B. C. F. și B. R. M. și în consecință:
Modifică această hotărâre în tot în sensul că respinge cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de G. V., ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
S. O. S. D. C. U. M. C.
Grefier,
C. I.
Red. D.C.U./04.02.2014
Thred. CI/05.02.2014
Ex. 2/ Nu se comunică
Judecător primă instanță: A. A.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 134/2014. Tribunalul ARAD | Pretenţii. Decizia nr. 592/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
