Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Hotărâre din 30-04-2015, Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 13528/55/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 544
Ședința publică din data de 30 aprilie 2015
Președinte N. C.
Judecător S. C. Ș.
Grefier M. I.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul M. A., reprezentat prin primar, în contradictoriu cu pârâta T. M., împotriva sentinței civile nr. 432/28.01.2015, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimatei - avocat P. E. C. din Baroul București, absenți fiind reprezentantul apelantului și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, constatându-se că apelul a fost declarat și motivat în termen, fiind timbrat cu 25 lei taxă judiciară de timbru.
Reprezentanta intimatei declară că nu mai alte cereri de formulat.
Instanța, având în vedere că nu se mai formulează alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 23.03.2015, constată că prin sentința civilă nr. 432/28.01.2015, Judecătoria A. a respins plângerea formulată și precizată de M. A. prin Primar în contradictoriu cu T. M. împotriva Încheierii_/2014 și a Încheierii_/2014 a OCPI A.; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Dispoziția 6041/8.12.2008 a primarului Municipiului A. s-a dispus acordarea către intimată a terenului intravilan situat în A., zona Gai, în suprafață de 1696 mp înscris în CF_ A. nr. cadastral_, ca măsură compensatorie în echivalent pentru imobil situat în A., ., înscris în CF nr._ A., nr. top 2124.
Prin Încheierea nr._/22.04.2014 OCPI A. a admis cererea intimatei de întabulare a acesteia din urmă ca și proprietar asupra imobilului înscris în CF_ A. nr. cadastral_, în baza Dispoziției 6041/8.12.2008 a primarului Municipiului A..
Împotriva încheierii_ emisă de OCPI A. prin care i-a fost admisă cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral_, înscris în CF_ UAT A., de întabulare a dreptului de proprietate cu titlu de restituire în baza Legii 10/2001, Primăria A. a formulat o cerere de reexaminare care a fost respinsă de OCPI A. prin încheierea de respingere nr._/21.05.2014.
Raportând starea de fapt decelată la dispozițiile legale instanța a constatat că plângerea este neîntemeiat formulată.
Procedura de înscriere în CF a unor acte sau fapte cu relevanță juridică este una necontencioasă.
Această procedură presupune doar o analiză formală a valabilității actelor depuse.
Cu alte cuvinte în această procedură se cercetează doar aspecte de ordin formal și nicidecum verificări cu privire la temeinicia fondului pretențiilor părții.
A reținut instanța, că în cadrul acestei proceduri, registratorul de CF nu are îndrituirea de a cenzura valabilitatea actului în baza căruia se solicită înscrierea în CF, cenzurare pe care de altfel nici instanța de judecată, sesizată cu judecarea plângerii împotriva încheierii de CF, nu poate să o facă.
Pentru toate aceste considerente, reținând că registratorul de CF nu a avut îndrituirea de a cenzura valabilitatea Dispoziției 6041/8.12.2008 a primarului Municipiului A. la 5 ani și 4 luni de la comunicarea ei cu intimata, îndrituire pe care nu o are nici instanța de judecată în cadrul prezentei proceduri, în temeiul art.31 din Legea 7/1996 instanța a respins plângerea (de menționat că prezenta soluție este în acord cu practica judiciară în materie, sens în care a se vedea decizia civilă nr. 507/2014 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosarul nr._/325/2012). Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul M. A., reprezentat prin primar, solicitând admiterea apelului și a acțiunii astfel cum a fost formulată.
Se arată că în motivarea hotărârii atacate instanța nu s-a pronunțat în nici un fel asupra motivelor invocate de reclamant în susținerea acțiunii acestuia și mai mult decât atât, instanța a motivat hotărârea pronunțată prin susținerea că registratorul de carte funciară procedează doar la o analiză formală a valabilității actelor depuse și cercetează doar aspecte de ordin formal, ori, potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, republicată, printre condițiile pe care registratorul trebuie să le verifice când admite înscrierea unui drept, la lit. „g” prevede și „îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului”, în speța de față, prevederile Legii nr. 10/2001.
Față de susținerea pârâtei referitoare la faptul că plângerea reclamantului ar fi nefondată pe motivul că aceasta deține în folosință imobilul în discuție și îl are înregistrat în evidențele fiscale ale Primăriei Municipiului A., această apreciere nu conferă posibilitatea înlăturării prevederilor legale incidente în prezenta speță respectiv a dispozițiilor art. 25, alin. (4) din Legea nr. 10/2001, precum și a prevederilor pct. 25.5 din H.G.R. nr. 250/2007, ce impune persoanei îndreptățite obligația de a face demersurile necesare înscrierii imobilului în cartea funciară.
„Dispoziția de aprobare a restituirii în natură este un act administrativ de putere care atestă restituirea proprietății și care, odată îndeplinite formalitățile de publicitate imobiliară, se consolidează ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civili”.
Cu privire la motivarea instanței referitoare la faptul că registratorul este limitat la verificarea condițiilor formale impuse de lege pentru notarea în cartea funciară, motiv pentru care cererea reclamantului ar fi nefondată, raportat la prevederile art. 29 din Legea nr. 7/1996 republicată, se menționează că, astfel cum prevede lit. g) al art. 29 din Legea nr. 7/1996, republicată, registratorul are obligația respectării legislațiilor speciale incidente actului ce urmează a fi suspus înscierii/notării în cartea funciară.
Art. 29 fit, "g" din Legea nr. 7/1996, republicată, enumera printre alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească actul în temeiul căruia se face înscrierea în cartea funciară și obligativitatea „îndeplinirii altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului”, în speță fiind vorba de dispozițiile Legii nr. 10/2001, la care s-a făcut trimitere în plângere.
În drept se invocă prevederile art. 25 alin. (5), art. 25.6., art. 25 alin. (5) din HG nr. 250/2007; Legea nr. 10/2001, republicată; art. 29 lit. g) din Legea nr. 7/1996, republicată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea apelului formulat de M. A. ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 432/28 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Se arată că, contrar susținerilor apelantei, prima instanță a stabilit corect starea de fapt existentă în cauză, drept pentru care a reținut că în procedura prevăzută de Legea nr. 7/1996 - modificată și completată - registratorul de CF nu are dreptul să cenzureze valabilitatea Dispoziției nr. 6041/08.12.2008 emisă de M. A. în baza Legii nr. 10/2008.
În procedura reglementată de Legea nr. 7/1996, registratorul este limitat la verificarea condițiilor de formă impuse de lege pentru notarea în cartea funciară a actelor juridice în cazurile anume prevăzute de lege.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 7/1996 competența registratorului de carte funciară se limitează la aspectele de ordin formal ale actului și ale cererii de notare, precum: respectarea formei legale de încheiere a actului juridic, indicarea numelui pârților, identificarea corectă a imobilului, etc.
Pe cale de consecință, atribuțiile instanței (investită cu soluționarea plângerii împotriva încheierii de CF prin care s-a admis înscrierea în cartea funciară privind imobilul în litigiu) sunt limitate la controlul de legalitate al încheierilor de CF sub aspectul acelorași chestiuni de ordin formal pe care registratorul de carte funciară le-a verificat.
În lumina celor de mai sus, este evident ca aspectele de fond legate de dreptul de proprietate nu pot fi soluționate pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciara ci, eventual, pe calea dreptului comun, printr-o acțiune separată.
De asemenea, intimata apreciază ca apelantul - M. A., solicită nejustificat anularea înscrierii în cartea funciară admisă prin încheierea nr._ pronunțată de OCPI - A. și radierea dreptului de proprietate cu titlu de restituire in baza Legii 10/2001 în favoarea intimatei T. M., pe considerentul că în cazul de față nu au fost îndeplinite formalitățile de publicitate imobiliară în intervalul de timp de 3 ani de la data primirii Dispoziției nr. 6041/08.12.2008 emise de M. A..
În cazul de față, intimata a dobândit calitatea de proprietar al imobilului teren situat în A., zona Gai, în suprafața de 1.696 mp, cu nr. cadastral_, înscris în CF_ (provenită din CF vechi cu nr._) UAT A. de la data emiterii Dispoziției nr. 6041/08.12.2008. teren pe care l-a deținut în folosință și care a fost individualizat încă din data de 28.05.2008 pe baza procesului-verbal depus la dosarul cauzei, imobilul figurând pe rolul fiscal al intimatei și pentru care plătește impozit.
În drept a invocat disp. art.205 Cod procedură civilă.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de dispozițiile art. 466-482 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va constata că apelul promovat în cauză este nefondat, întrucât prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, atât sub aspectul stării de fapt reținute, cât și al dispozițiilor legale aplicabile.
Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că în procedura necontencioasă a plângerii împotriva încheierilor de CF se cercetează doar aspecte de ordin formal, nefăcându-se verificări de fond cu privire la temeinicia pretențiilor părții, astfel că registratorul de CF nu are căderea de a cenzura valabilitatea actului în baza căruia se solicită înscrierea.
Așadar, nu se poate reține că registratorul de CF ar fi încălcat dispozițiile art. 29 lit. g din Legea 7/1996, care statuează că acesta trebuie să verifice “îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului” cu referire la prevederile art. 25 alin. 6 din Legea 10/2001.
Potrivit art. 25 alin. 4 din Legea 10/2001, decizia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară; conform art. 25 alin. 6: decizia trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana îndreptățită.
Or, punerea în executare pentru care legea a prevăzut un termen de 3 ani se referă la punerea în posesie a imobilului, iar nu la înscrierea acestuia în evidențele de publicitate imobiliară pe numele beneficiarului, operațiune care nu e limitată de vreun termen; așadar, dacă trec cei trei ani de la data emiterii dispoziției de restituire, aceasta își pierde caracterul de titlu executoriu pentru punerea în posesie, astfel după cum se arată la art. 25 alin. 4 din Legea 10/2001.
Față de cele expuse anterior, considerând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 Cod Procedură Civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. A., reprezentat prin primar, împotriva sentinței civile nr. 432/28.01.2015, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
Văzând că partea îndreptățită (intimata) nu a solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul M. A., reprezentat prin primar, împotriva sentinței civile nr. 432/28.01.2015, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
N. C. S. C. Ș. M. I.
Red. N.C.
Thred. M.I.
4 ex./02.06.2015
2 . comunică cu:
apelantul - reclamant
M. A. reprezentat prin primar - A., ., J. A.
intimatul - pârât
T. M. - A., dom ales - ., nr. 13, ., J. A.
Prima instanță: Judecătoria A., judecător D. L. C.
| ← Succesiune. Hotărâre din 20-04-2015, Tribunalul ARAD | Validare poprire. Decizia nr. 440/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
