Pretenţii. Decizia nr. 389/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 389/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 16612/55/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 389
Ședința publică din data de 31 martie 2015
Președinte L. L.
Judecător O. S. S.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare, la a doua strigare, apelul formulat de apelantul-reclamant M. A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. V. Călători SA, împotriva sentinței civile nr. 6009/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reclamantul M. A. asistat de avocat – G. A. P. din Baroul A. și reprezentantul intimatei – consilier juridic O. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu suma de 169 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentantul intimatei depune la dosarul cauzei împuternicire de reprezentare juridică.
Reprezentantul apelantului arată că, apelantul a dorit să iasă la pensie, motiv pentru care s-a întocmit o cerere, cerere necontestată. Dosarul a fost înaintat la Casa de Pensii, iar cei de la Casa de Pensii au constatat că, pentru stagiul complet de cotizare, lipsesc trei zile lucrătoare.
Astfel, apelantul a plătit zilele lipsă până la stagiul complet de cotizare, iar dosarul a fost admis, însă s-au pierdut patru luni de pensie.
De asemenea, apelantul arată că nu mai avea posibilitatea de a se întoarce la serviciu, deoarece s-a făcut lichidarea, iar odată cu pensionarea, s-a desfăcut și contractul de muncă fără douăzeci și două de zile lucrătoare.
Reprezentantul intimatului arată că, apelantul se putea întoarce la muncă doar că a refuzat, iar cu privire la zilele lipsă, aceasta arată că poate exista decalaj de calcul. Se mai arată că, dosarul de pensie se putea retrage, însă apelantul nu a mai dorit încadrarea.
Nefiind alte probe de administrat și alte incidente de soluționat, președintele completului de judecată deschide dezbaterile asupra apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului și schimbarea și tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului ca netemeinic, neîntemeiat și nemotivat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 05.02.2015, constată că, prin sentința civilă nr. 6009/10.12.2014, Judecătoria A. a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul M. A. în contradictoriu cu pârâtul . SA A..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea din data de 7.02.2014 ( fila 30 dosar) reclamantul a solicitat întocmirea dosarului de pensie anticipată începând cu data de 3.03.2014 menționând în cuprinsul cererii sale că nu mai dorește să își desfășoare activitatea în cadrul societății pîrîte . SA A..
La data de 3.03.2014 s-a emis Decizia nr. 177/3.03.2014 prin care s-a decis încetarea raporturilor de muncă ale reclamantului la societatea pîrîtă în vederea pensionării reclamantului.
Pârâta a întocmit dosarul de pensionare, dosar depus la CJP A. prin adresa 161/25.02.2014.
Prin Decizia 13.06.2014 i s-a respins reclamantului dosarul de pensionare.
Reclamantul a procedat la achitarea contribuțiilor pentru perioada lipsă.
La data de 27.06.2014 sub nr._ a depus din nou dosarul de pensionare care a fost admis prin Decizia_/8.09.2014.
Reclamantul a pretins că pârâta în mod eronat i-a calculat stagiul de cotizare pentru pensie anticipată, întrucât pentru pensia cod A10 nu s-a considerat stagiu de cotizare perioada serviciului militar, perioade care se iau în calcul doar la pensionarea pentru imită de vârstă.
Reclamantul a pretins că datorită culpei pârâtei a ieșit la pensia cu drept de pensie la data de 27.06.2014 și dacă s-ar fi calculat corect ar fi putut observa că la data de 25.02.2014 au lipsit 3 zile din stagiul de cotizare.
Reclamantul a mai pretins că dacă dosarul s-ar fi depus la data de 1.03.2014 acesta ar fi fost complet, urmând a fi pensionat cu drept de pensie de la data respectiv, dar din culpa pârâtei a ieșit la pensie mai târziu cu 4 luni.
Raportînd starea de fapt decelată la dispozițiile legale instanța a constatat că acțiunea reclamantului este neîntemeiat formulată.
În adevăr potrivit art. 1357 C.civ.cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzînd chiar și pentru cea mai ușoară culpă.
În speță însă nu s-a putut reține prejudicierea reclamantului de către pârâtă pentru că s-a dovedit, prin înscrisul de la file 30 dosar, că reclamantul a pretins ferm pârâtei să ia act de decizia sa de a se pensiona începând cu data de 03.03.2014, decizie care a fost adusă la cunoștința pârâtei la data de 07.02.2014.
Reclamantul a arătat că scriptul în discuție nu a fost scris de el ci doar semnat, aspect irelavant și care nu a răsturnat valoarea lui probatorie pentru că potrivit art. 268 C.p.civ. semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.
În aceste condiții instanța a reținut că de vreme ce manifestarea de voință categorică a reclamantului a fost aceea de a-și înceta activitatea în cadrul societății pârâtei, fără nici un fel de rezerve legate de îndeplinirea sau neîndeplinirea de către el a stagiului de cotizare în vederea pensionării sale anticipate, în cauză nu s-a putut reține vinovăția pârâtei precum o invocă reclamantul.
Pe de altă parte, instanța a mai reținut că reclamantul nu era dependent de calculele pârâtei cu privire la stagiul să de cotizare de vreme ce avea posibilitatea să verifice personal dacă îndeplinește condițiile legale pentru a se pensiona începând cu data de 03.03.2014 întrucât potrivit art. 50 din Legea 263/2010 nu numai că stagiul de cotizare se certifică asiguraților, din oficiu, o dată la 2 ani, de CNPP și de casele de pensii sectoriale dar se certifică și la cererea expresă a asiguraților, contra cost; ori în cauză reclamantul nu a uzat de acest beneficiu legal pentru a avea certitudinea că îndeplinește condițiile legale pentru pensionare.
Pentru toate aceste considerente instanța a respins cererea ce fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel reclamantul M. A., solicitând admiterea apelului și schimbarea și tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de apel, apelantul arată că, instanța de fond nu a înțeles și nu a dorit să înțeleagă faptul că a fost păcălit după o activitate de zece ani.
Cu privire la probatoriu propus, apelantul arată că instanța de fond a respins cererea cu motivarea că nu a putut-o dovedi.
Apelantul mai arată că, cei de la serviciu aveau obligația de a calcula corect situația și a explica opțiunile pentru pensionare, dar a rămas cu patru luni lipsă.
Se mai arată că, instanța de fond nu a cercetat împrejurprile ăn care s-a semnat cererea de pensionare, cerere care a înaintat dosarul la Casa Județeană de Pensii A.. Raporturile de muncă au încetat în vederea pensionării, iar apelantul a stat acasă fără patru luni de zile de pensie până s-a refăcut dosarul în mod corect. De asemenea, instanța de fond nu a luat în calcul nici stagiul de armată și nici cele 22 de zile de concediu fără plată.
În drept, apelantul invocă dispozițiile art. 466, art. 476, art. 477, art. 479 alin. 2 și art. 480 Noul Cod Civil.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul solicită respingerea apelului ca netemeinic, neîntemeiat și nemotivat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
În cuprinsul cererii, intimatul arată că, pe baza motivării instanței de fond, s-a cerut administrarea unei probe noi, probă admisibilă prin prisma prevederilor dispozițiilor art. 478, alin. 2 și art. 479 alin. 2 Noul Cod de Procedură Civilă.
Intimatul mai arată că, instanța de fond nu a înțeles și nici nu a dorit a înțelege chestiunea de esență a prezentei pricini.
Se mai arată că, la pensionarea anticipată cu stagiu de cotizare completă, nu se ia în calcul serviciul militar și nici concediile neplătite, ci doar la pensionarea la limită de vârstă se iau în calcul serviciul militar și nici concediile neplătite.
Analizând apelul prin prisma dispozițiilor art. 476 – 479 Noul Cod de Procedură Civilă, tribunalul apreciază că este fondat.
Verificând hotărârea atacată, tribunalul constată că prima instanță a apreciat în mod eronat faptul că reclamantul nu a fost prejudiciat de pârâtă.
Din actele dosarului, tribunalul reține că pârâta a calculat în mod eronat stagiul de cotizare al reclamantului pentru o pensie anticipată.
Acest aspect rezultă din adresa nr. 7830/2014 emisă de Casa Județeană de Pensii A. și din adresa nr. 161/_ emisă de către A. V. Călători SA către Casa Județeană de Pensii A.. Prin această adresă, pârâta a înaintat dosarul privind pensia anticipată a reclamantului, începând cu data de 03.03.2014. În această situație, reclamantul a primit o decizie de respingere a cererii de pensionare, și și-a depus dosarul după patru luni, cererea fiindu-i admisă prin decizia nr._/2014.
Apreciind că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 1373 Noul Cod Civil, în sensul că angajatorul a calculat în mod greșit stagiul de cotizare al reclamantului pentru obținerea pensiei anticipate, aspect confirmat de Casa Județeană de pensii A. și provocându-i acestuia un prejudiciu, tribunalul în baza art. 480 alin. 2 Noul Cod de Procedură Civilă, va admite apelul declarat, va schimba în tot sentința, în sensul că va admite acțiunea reclamantului în solidar cu pârâta, va obliga pârâta la plata sumei de 4.612 lei cu titlul de despăgubiri reprezentând echivalentul a patru pensii egale a câte 1.153 lei și suma de 328 lei taxă judiciară de timbru prima instanță și suma de 169 lei judiciară de timbru apel.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant M. A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. V. Călători SA, împotriva sentinței civile nr. 6009/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
Schimbă în tot sentința civilă atacată în sensul că:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul M. A. în solidar cu pârâta A. V. Călători SA.
Obligă pârâta să plătească suma de 4.612 lei cu titlul de despăgubiri reprezentând echivalentul a patru pensii egale a câte 1.153 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 328 lei taxă judiciară de timbru prima instanță și suma de 169 lei judiciară de timbru apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 31 martie 2015..
Președinte, Judecător, Grefier,
L. L. O. S. S. A. B.
Red. L.L.
Tred.A.B.
4 ex/ 30.04.2015
2 .
Se comunică cu:
Apelant – M. A. - A., . C..Av.G. A. P., nr. 9, .
Intimat - A. V. Călători SA - A., .. 1-3, J. A.
Prima instanță: Judecătoria A. - judecător D. L. C.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 310/2015. Tribunalul ARAD | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 274/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
