Rectificare carte funciară. Decizia nr. 310/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 310/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 962/250/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.310
Ședința publică din data de 9 martie 2015
PreședinteRamona M.
Judecător C. C. A.
GrefierFlorica M.
S-a luat în examinare, apelul declarat de apelanții P. D. și P. D. în contradictoriu cu intimații B. I., C. O., M. G. și ., împotriva Sentinței civile nr.541 din 15.09.2014 pronunțată de Judecătoria L. în dosar nr._, având ca obiect rectificare CF.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelanților avocat Chesințan D. din Baroul A., absenți fiind apelanții și intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 25 lei taxa judiciară de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul apelanților solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2014, constată că prin, sentința civilă nr. 541 din 15.09.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria L. a constatat decesul intervenienților J. I., J. M. și D. G.; a admis excepția lipsei capacității de folosință și a capacității procesuale de folosință a intervenienților J. I., J. M. și D. G.; a respins acțiunea și cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P. D. și P. D. în contradictoriu cu intervenienții J. I., J. M. și D. G.; a respins în rest acțiunea civilă formulată de reclamanții P. D. și P. D. în contradictoriu cu pârâții B. I., C. O., M. G. și ..
În cauză nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut examinând extrasul CF nr. 301.534 Săvîrșin (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. vechi 38 Vinești), că reclamanții sunt proprietarii codevălmași ai imobilului de sub A1 Top. 87.88 în suprafață de 1.732 mp, cu Casa nr. 473 din Săvîrșin de sub A1.1 Cad. C1 Top. 87.88.
Din Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie-cadastru întocmit de expert Csurovski A., în privința căruia reclamanții nu i-au contestat concluziile, prima instanță a reținut că reclamanții folosesc actualmente o suprafață totală de 4.578 mp definită tehnic prin punctele 2-3-4-5-8-11-10-9-2 și identificată sub parcelele nr. top. 87-88 și nr. top. 86/6, cu precizarea că proprietarii parcelei nr. top. 86/6 în suprafață de 1.500 mp sunt intervenienții J. I. și J. M., parcelă definită prin punctele 9-10-11-8-9.
Expertul a conchis că reclamanții folosesc în realitate o suprafață de 3.078 mp care corespunde în plan cadastral suprafeței de 2.945 mp, cu un plus nejustificat de 133 mp față de evidența cadastrală, respectiv cu 1213 mp mai mult decât suprafața declarativă de carte funciară. Prima instanță a reținut că expertul a plasat . intervenienților la nivelul invariabil de 1.500 mp.
Prima instanță a reținut că intervenienții J. I., J. M. și D. G. sunt persoane care au decedat în ordinea menționată în data de 24 martie 1963, 9 mai 1970, respectiv 27 ianuarie 1950.
În baza celor reținute, prima instanță a admis excepția lipsei capacității de folosință și a capacității procesuale de folosință a intervenienților, a respins acțiunea și cererea de chemare în judecată formulată în raport cu aceste persoane și a respins în rest acțiunea pe fond.
Potrivit art. 32 Cod procedură civilă, raportat la art. 25, art. 34 - art. 36 Cod civil, cererea în justiție și apărările pot fi făcute numai de către persoane care au capacitate de folosință și capacitate procesuală de folosință, adică de acele persoane care există, fiind subiecte de drept, cu aptitudinea a avea drepturi și de a-și asuma îndeplinirea de obligații. A contrario, persoanele care nu există, persoanele decedate sau nenăscute, nu sunt subiecte de drept, iar în privința lor se afirmă că nu au capacitate de folosință și capacitate procesuală de folosință. D. urmare, neexistând o contradictorialitate, în privința intervenienților cu consecința afectării patrimoniului lor nu există un proces, tratamentul judiciar constând respingerea acțiunii față de aceștia pe cale de excepție, conform art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă.
Cu privire la fond, prima instanță a observat că reclamanții, cu asistența specializată de care au beneficiat, printr-o simplă examinare a situației juridice a vecinătăților anterior deschiderii procesului, dar și în cursul procesului prin folosirea instituției cererilor incidentale, ar fi putut îndrepta acțiunea în contradictoriu cu succesorii persoanelor decedate, astfel încât, principala problemă a măririi lor de suprafață să devină opozabilă succesorilor defuncților intervenienți, singurii care dețin o proprietate relevantă în cadrul suprafeței totale folosite de reclamanți de 4.578 mp definită tehnic prin punctele 2-3-4-5-8-11-10-9-2 identificată sub parcelele nr. top. 87-88 și nr. top. 86/6, proprietarii parcelei nr. top. 86/6 în suprafață de 1.500 mp fiind așadar intervenienții, parcelă definită prin punctele 9-10-11-8-9.
Neprocedând în acest mod, prima instanță a fost datoare să întrețină rezerva necontradictorialității adăugând și dubiul netranșat în raport cu partea interesată, proprietatea vecinilor intervenienți, constând în aceea că expertul, după ce consemnează că reclamanții folosesc și . de 1.500 mp, conchide că numai suprafața reală a parcelei reclamanților este mai mare decât suprafața declarativă de carte funciară și suprafața de cadastru nejustificând în nici un fel plusul de 133 mp față de evidența cadastrală, iar reclamanții nu au solicitat lămurirea expertizei. Or, o eventuală admitere a acțiunii modifică nu doar situația juridică a reclamanților cât și evidența cadastrală a zonei prin opunerea unui plus de suprafață neconsemnat cadastral, iar acțiunea în modificare de suprafață încalcă șansa intervenienților, prin succesori, de a se apăra și de a formula propria acțiune în stabilirea suprafeței reale.
Potrivit art. 40 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, republicată, în cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru și în cartea funciară, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă în cartea funciară, de cea din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau de suprafața din actele de proprietate, cererea de recepție și înscriere în cartea funciară se soluționează astfel: ... b) dacă suprafața din măsurători este mai mare în proporție de până la 10 % inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, și de până la 5 % în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului; c) dacă suprafața din măsurători este mai mare decât procentul stabilit la lit. b), se va depune certificatul prevăzut la art. 13 alin. 2. Documentația cadastrală este definită în art. 1 lit. e), privește modificarea suprafeței imobilului în art. 2 lit. f) și impune încheierea Procesului-verbal de vecinătate cu semnăturile vecinilor conform art. 19 din Ordinul nr. 634/2006, modificată și completată, act normativ abrogat prin Ordinul nr. 700 din 9 iulie 2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. D. și P. D. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului arată că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată, deoarece se bazează pe interpretarea eronată a unor dispoziții legale, nu a indicat corespunzător temeiul legal pe care se argumentează soluția și a interpretat greșit probatoriul administrat în cauză.
În ceea ce privește persoanele care au calitate procesuală pasivă în litigiile privind modificarea suprafeței în cartea funciară, având în vedere legislația în vigoare la data promovării acțiunii, apelanții consideră că sunt vecinii. În acest sens sunt dispozițiile art. 19 din Ordinul nr. 634/2006, act normativ în vigoare la data depunerii acțiunii.
Chiar dacă aceste dispoziții legale fac referire la semnăturile vecinilor pentru situația în care suprafața imobilului nu depășește 5 sau 10% sunt aplicabile și în situația în care este necesară o hotărâre judecătorească pentru o suprafață mai mare decât 5 sau 10%, justificând calitatea procesuală a vecinilor într-un proces de modificare a suprafeței. Însă, dispozițiile legale menționate mai sus nu precizează ce persoane sunt considerate vecini, proprietarii tabulari ai imobilelor învecinate, moștenitorii acestora sau persoanele care stăpânesc în fapt terenul. Apelanții arată că în opinia lor, sintagma „vecini” trebuie interpretată în sens larg, cuprinzând și persoanele care stăpânesc în fapt terenul învecinat având în vedere și dispozițiile Codului de procedură civilă privind calitatea procesuală și transmiterea acesteia (art. 36-39).
Raportând dispozițiile legale arătate mai sus la acest litigiu precum și probele administrate în cauză, instanța de fond putea să rețină că persoanele chemate în judecată sunt vecinii reclamanților.
Astfel, imobilul înscris în CF nr. 67 Vinești cu nr. top 86/6, are ca proprietari tabulari pe J. I. și F. M. L. fiind stăpânit în fapt de către reclamanți. Aceștia pot fi considerați ca vecini ai propriului imobil, respectiv cel pentru care s-a solicitat modificarea suprafeței, având în vedere că proprietarii tabulari sunt decedați de peste 60 de ani sau aproape 50 de ani (anul 1953, respectiv 1970), nu au moștenitori sau, și dacă ar fi avut aceștia nu sunt cunoscuți, reținând și dispozițiile legale privind prezumțiile ca mijloc de probă (art. 327-329 Cod procedură civilă), se poate naște probabilitatea existenței condițiilor pentru prescripția achizitivă, ceea ce justifică posesia reclamanților asupra imobilului, urmând ca ulterior, dacă sunt interesați, reclamanții să facă demersurile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Însă, la momentul promovării acțiunii, reclamanții nu au știut că nu au drept de proprietate asupra întregului teren pe care-1 stăpânesc, motiv pentru care au indicat ca vecin pe B. I., posesor al imobilului înscris în CF nr. 422, cu nr. top 86/2.
La fel și situația imobilului înscris în CF nr. 195 cu nr. top 171, proprietar tabular fiind D. G., decedat în anul 1950, însă în localitate este cunoscut ca proprietare M. G., întrucât imobilul se află în stăpânirea de fapt a acestuia, motiv pentru care a fost chemat în judecată.
În speță, având în vedere persoanele care au fost chemate în judecată și raportul de expertiză rezultă că vecini ai reclamanților sunt:
-Coleneac O., proprietar tabular al imobilului înscris în CF nr. 475 Vinești nr. top 89-90, nr. adm. 472;
-M. G., posesor al imobilului înscris în CF nr. 195 cu nr. top 171. proprietar tabular fiind D. G., decedat în anul 1950;
-. stradal;
-B. I., posesor al imobilului înscris în CF nr. 422, cu nr. top 86/2, proprietari tabulari Hafiuc V. (B.) și Hafiuc A. ian, nr. adm. 474, însă, între imobilul acestora și cel al reclamanților a fost identificat un alt imobil, aflat în posesia reclamanților, înscris în CF nr. 67 Vinești cu nr. top 86/6, având ca proprietari tabulari pe J. I. și F. M. L..
Apelanții mai arată că mai trebuie adăugat că modificarea suprafeței pentru imobilul reclamanților nu afectează proprietățile învecinate, hotărârea putând fi opozabilă vecinilor.
În concluziile raportului de expertiză se arată că folosința exercitată de reclamanți și de foști proprietari asupra acestui imobil în cadrul limitelor actuale (împrejmuite în afara limitei cu imobilul cu nr. top 86/6) fără a genera litigii de-a lungul anilor, conduc la propunerea de rectificare a imobilului cu nr. top 87-88 la nivelul determinat prin măsurători, respectiv 3078,00 mp. Ca urmare a propunerii de rectificare a suprafeței imobilului proprietatea reclamanților cu nr. top 87-88, nu vor fi afectate suprafețele imobilelor învecinate.
Însă, chiar dacă pentru viitor ar exista divergențe pentru limitele de hotar dintre imobilul reclamanților și cele ale vecinilor, acestora le rămâne posibilitatea promovării unui proces pentru grănițuire.
Apelanții menționează că Ordinul nr. 634/2006 la care au făcut referire anterior a fost abrogat în cursul lunii septembrie anul curent prin Ordinul nr. 700/2014. Noua legislație lămurește situația vecinilor arătând că procesul-verbal de vecinătate este încheiat cu cei care stăpânesc în fapt suprafețele de teren învecinate și în acest sens invocă dispozițiile art. 79 al. 1, 10, 11 și 12; art. 105, art. 106, al.1, lit. g.
În această situație, având în vedere că procesul a fost promovat față de cei care stăpânesc în fapt suprafețele de teren învecinate, față de care s-a îndeplinit procedura de citare, însă care nu și-au arătat poziția față cererea de chemare în judecată și față de raportul de expertiză ce le-a fost comunicat, nici nu au făcut opoziție la acestea, apelanții consideră că soluția instanței de fond prin care a fost respinsă acțiunea nu este întemeiată.
În drept invocă art. 466 și urm. Noul Cod de Procedură Civilă.
Intimații nu au formulat apărări în cauză.
Analizând apelul de față, prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, tribunalul reține următoarele:
Din cuprinsul cărții funciare nr. 301.534 Săvârșin (provenită din conversia de pe hârtie a cărții funciare nr.38 Vinești), rezultă că reclamanții-apelanți sunt titularii unui drept de proprietate în devălmășie asupra imobilului de sub A1 cu nr.top. 87.88 în suprafață de 1.732 mp, cu casa nr. 473 din Săvârșin înscrisă sub A1.1 nr.cad. C1, nr.top. 87.88.
În fața primei instanțe a fost administrată proba expertizei tehnice în specialitatea topografie-cadastru, raportul fiind întocmit de către expert Csurovski A.. Părțile nu au contestat concluziile raportului. Potrivit acestui raport de expertiză, reclamanții-apelanți folosesc o suprafață totală de 4.578 mp, conturată prin punctele 2-3-4-5-8-11-10-9-2 și identificată în cuprinsul parcelelor cu nr. top. 87-88 și nr. top. 86/6. Potrivit acelorași concluzii, proprietarii parcelei nr. top. 86/6 în suprafață de 1.500 mp conturată prin punctele 9-10-11-8-9, sunt numiții J. I. și J. M.,
Finalmente, expertul a arătat că reclamanții-apelanți folosesc în realitate o suprafață de 3.078 mp. care corespunde în plan cadastral suprafeței de 2.945 mp, în plus 133 mp față de evidența cadastrală, respectiv cu 1346 mp mai mult decât suprafața înscrisă în cartea funciară.
Prin prisma concluziilor acestui raport de expertiză, prima instanță a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a proprietarilor vecini asupra suprafețelor de teren peste care se suprapune suprafața de teren folosită de reclamanții-apelanți. În acest sens, au fost introduși în cauză numiții J. I., J. M. și D. G., aceștia dobândind calitatea de intervenienți.
În urma unor verificări efectuate de prima instanță, s-a descoperit că intervenienții J. I., J. M. și D. G. sunt persoane care au decedat în data de 24 martie 1963, 9 mai 1970, respectiv 27 ianuarie 1950.
În consecință prima instanță în mod corect a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intervenienților, respingând acțiunea și cererea de chemare în judecată formulată în raport cu aceste persoane, în baza art.248 raportat la art.40 Cod procedură civilă.
Ca urmare a constatării lipsei capacității procesuale de folosință a intervenienților, prima instanță a procedat corect și la respingerea în fond a acțiunii de rectificare de carte funciară, motivele de apel formulate fiind nefondate.
Astfel, prima instanță a observat corect faptul că reclamanții-apelanți, în cunoștință de cauză și asistați de avocat, aveau posibilitatea de a chema în judecată moștenitorii persoanelor decedate, pentru a se dezbate în contradictoriu cu aceștia problema rectificării suprafeței de teren, antecesorii lor defuncți fiind proprietarii unei suprafețe din suprafața totală folosită de reclamanți de 4.578 mp. identificată prin punctele 2-3-4-5-8-11-10-9-2 în parcelele nr. top. 87-88 și nr. top. 86/6, proprietarii parcelei nr. top. 86/6 în suprafață de 1.500 mp fiind intervenienții.
În măsura în care reclamanții-apelanți nu au chemat în judecată moștenitorii proprietarilor vecini decedați și în măsura în care expertul a arătat că numai suprafața reală a parcelei reclamanților este mai mare decât suprafața declarativă de carte funciară și că suprafața de cadastru nu justifică suprafața în plus de 133 mp. față de evidența cadastrală acțiunea reclamanților trebuia respinsă pentru a nu se încălca principiul contradictorialității ce presupune dezbaterea oricăror chestiuni de fapt și de drept, fiind puse în acest scop în discuția părților de către instanță. În cauza dedusă judecății, admiterea acțiunii nu ar modifica doar suprafața reclamanților ci, în egală măsură, și evidența cadastrală a zonei prin înscrierea unei diferențe de suprafață ce nu este evidențiată cadastral. În atari condiții era imperios necesară și introducerea actualilor vecini, respectiv succesorii celor decedați și înscriși în cartea funciară pentru a-și exprima poziția procesuală și pentru a formula eventuale apărări sau obiecțiuni dacă ar fi cazul. Nu pot fi primite motivele de apel care vizează împrocesuarea vecinilor care stăpânesc în fapt suprafețele învecinate, întrucât, prevederile Ordinului ANCPI 634/2006 (în prezent abrogat), se referă la documentația cadastrală realizată pentru înscrierea pe cale amiabilă a rectificării de suprafață. Or, calea judecății în cazul rectificării de carte funciară, presupune opunerea de către reclamant a unei suprafețe pârâtului sau pârâților și în cazul în care aceștia își manifestă dezacordul, acțiunea în rectificare poate fi dublată de una în revendicare de suprafață ce presupune administrarea de probatorii și dezbateri contradictorii. Mai mult, potrivit principiului relativității înscrierilor în cartea funciară, acestea se pot face numai împotriva titularului dreptului înscris în cartea funciară, ce trebuie chemat în judecată, personal sau prin moștenitori, în cazul rectificării de suprafață, pentru ca, în situația în care, suprafața reclamantului s-ar suprapune peste suprafața deținută de titularul pârât înscris în cartea funciară, acesta să poată formula apărări vizând dreptul la o suprafață în plus, invocat de reclamant. Dacă reclamanții-apelanți nu au introdus în cauză moștenitorii proprietarilor tabulari vecini decedați, nu se poate admite acțiunea primilor fără a se încălca principiul contradictorialității.
Din aceste considerente, tribunalul, văzând că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat.
Întrucât nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanții P. D., CNP_ și P. D., CNP_, ambii cu domiciliul procesual ales în L., ., Județul A. – la cab. av. asoc. Zepa C. și Chesințan D. în contradictoriu cu intimații B. I., cu domiciliul în Săvârșin, nr. 474, județul A., C. O., cu domiciliul în Săvârșin, nr. 472, județul A., M. G., cu domiciliul în Săvârșin, nr. 265, județul A. și ., cu sediul Săvârșin, nr. 265, județul A., împotriva Sentinței civile nr.541 din 15.09.2014 pronunțată de Judecătoria L..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.03.2015.
Președinte, Judecător,
R. M. C. C. A.
Grefier,
F. M.
Red.CCA/Thred.FM
Data: 13.03.2015
7 ex./ 5 .>
Se comunică
apelanților P. D. și P. D. - ambii cu domiciliul procesual ales în L., ., Județul A. – la cab. av. asoc. Zepa C. și Chesințan D.
intimatei B. I. - cu domiciliul în Săvârșin, nr. 474, județul A.
intimatului C. O. - cu domiciliul în Săvârșin, nr. 472, județul A.
intimatului M. G. - cu domiciliul în Săvârșin, nr. 265, județul A.
intimatei . - cu sediul Săvârșin, nr. 265, județul A.
Prima instanță – Judecătoria L. – judecător I. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5702/2015. Tribunalul ARAD | Pretenţii. Decizia nr. 389/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
