Rectificare carte funciară. Sentința nr. 10/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 10/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 14980/55/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 10
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2015
Președinte T. B.
Grefier M. C.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții G. G., G. M., G. M. și G. E. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Municipiul A. prin Primar, V. A. G., P. C., A. M. și K. V., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta pârâtului S. R. prin Municipiul A. prin Primar –consilier juridic S. F. G., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, constatându-se depus prin serviciul registratură la data de 12.01.2015 note de ședință de către reclamanți, prin care au apreciat că, raportat la valoarea terenului de 13.017,23 lei, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 94, pct. 1 lit. j) NCPC, în sensul că instanța competentă material să judece este Judecătoria A..
Instanța constată că a fost investită cu acțiunea reclamanților ca urmare a declinării competenței de către Judecătoria A..
Instanța pune în discuție excepția de necompetență materială a Tribunalului A..
D-na consilier juridic S. F. G. arată că este de acord cu admiterea excepției și solicită trimiterea cauzei la Judecătoria A..
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență materială a Tribunalului A..
TRIBUNALUL
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria A. la data de 28.08.2014, reclamanții Gheogheoș G., Gheorgheoș M., Gheorgheoș M. și Gheorgheoș E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. R., prin Municipiul A., V. A. – G., P. C., A. M. și K. V., ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rectificarea înscrierilor în CF nr._, cu nr. top 3240-3241/b.2.a.1/1, în sensul modificării suprafeței de teren de la 178 mp la 243 mp, rectificarea înscrierilor în CF nr._, cu nr. top 1/c/3/19, în sensul modificării suprafeței de teren de la 522 mp la 573 mp, precum și îndrumarea OCPI A. să facă cuvenitele modificări în cartea funciară, fără cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că imobilul situat în A., FN înscris în CF nr._, cu nr. top 3240-3241/b.2.a.1/1, compus din teren intravilan fără construcții, în suprafață de 178 mp, este proprietatea reclamanților Gheogheoș G. și Gheorgheoș M., iar imobilul situat în A., .. 1-41, compus din construcții industriale și edilitare și teren intravilan în suprafață de 522 mp este suprafața reclamanților Gheorgheoș M. și Gheorgheoș E., iar cu ocazia efectuării măsurătorilor topografice în cursul lunii mai 2014, asupra celor 2 imobile învecinate, s-a constatat că suprafața efectiv folosită de reclamanți este de 243 mp și nu 178 mp, respectiv de 573 mp și nu 522 mp, așa cum reiese din schița de identificare întocmită de domnul expert L. V..
Au precizat că pârâții, proprietari ai imobilelor care se învecinează pe toate laturile cu imobilele proprietatea reclamanților, cunosc starea de fapt reală, în sensul că știu care sunt limitele faptice ale imobilelor proprietatea reclamanților, necontestând nici un moment aceste limite, iar chemarea lor în judecată este pentru opozabilitate.
În drept, au invocat dispozițiile art. 908 alin. 1 pct. 4 din Noul Cod Civil, art. 25 alin. 1 lit. d din Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, iar în probațiune au depus înscrisuri, în copie, respectiv extrase CF, contract de întreținere și plan topografic.
În cadrul procedurii prealabile, pârâtul S. R., prin Municipiul A., a formulat întâmpinare, prin care a arătat că în principiu nu se opune admiterii acțiunii, în condițiile în care reclamanții înțeleg să solicite efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, pentru a se stabili care este suprafața de teren aferentă topograficului reclamanților și al fiecărui pârât și dacă nu este afectat domeniul public sau privat al Statului R., respectiv al Municipiului A..
În drept, a invocat dispozițiile noului Cod de procedură civilă, iar în temeiul art. 411 NCPC a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul V. A. G., depusă la dosar la data de 14.10.2014, pârâtul a arătat că nu se opune acțiunii civile formulate de reclamanți, precizând că suprafețele de 243 mp și 573 mp sunt cele care reflectă realitatea și pe care și le-a însușit cu ocazia efectuării măsurătorilor topografice, iar limitele proprietății evidențiate în schița de identificare coincid și cu folosința faptică a imobilelor proprietatea reclamanților.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, iar în temeiul art. 411 NCPC a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâții P. C., A. M. și K. V. nu au formulat întâmpinare.
Reclamanții nu au formulat răspuns la întâmpinările formulate de pârâții S. R., prin Municipiul A. și V. A. G..
Prin sentința civilă nr. 5454/17.11.2014 Judecătoria A. a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei A. și în consecință a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanții Gheogheoș G., Gheorgheoș M., Gheorgheoș M., și Gheorgheoș E. în contradictoriu cu pârâții S. R., prin Municipiul A., V. A. – G., P. C., A. M. și K. V., în favoarea Tribunalului A..
Analizând excepția de necompetență materială invocată Judecătoria A. a reținut conform prevederilor art. 248 al. 1 NCPC, că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat exclusiv modificarea suprafețelor înscrise în CF nr._, cu nr. top 3240-3241/b.2.a.1/1 și în CF nr._, cu nr. top 1/c/3/19, în sensul rectificării acestora din 178 mp în 243 mp, și respectiv din 522 mp în 573 mp, conform măsurătorilor și folosinței faptice, aspect tehnic ce nu pune în discuție fondul dreptului.
De asemenea a reținut că în conformitate cu art. 95 al. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, tribunalul este instanța de drept comun care judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanței.
Având în vedere că Legea nr. 7/1996 nu conține dispoziții derogatorii de la competența de drept comun cu privire la soluționarea în primă instanță a cererii de rectificare de carte funciară, iar prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat și stabilirea liniei de hotar sau revendicarea vreunei suprafețe, fapt ce ar fi putut atrage competența judecătoriei în temeiul art. 94 al. 1 pct. 1 litera f sau lit. j Cod procedură civilă, Judecătoria A. a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei A., invocată din oficiu și, pe cale de consecință, în temeiul art. 132 al. 3 Cod procedură civilă, a declinat competența de soluționare a acțiunii având ca obiect rectificare carte funciară în favoarea Tribunalului A..
Analizând excepția de necompetență materială a Tribunalului A., invocată din oficiu, se rețin următoarele:
Astfel, art. 907 din Codul civil prevede: „(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic”.
Conform art. 914 din Codul civil, „Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii”.
Art. 89 alin. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 633/2006 modificat (în vigoare la momentul introducerii cererii) reglementează modificarea cărții funciare, după cum urmează: „(5) Prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.
(6) Modificarea nu se va putea face decât la cererea titularului dreptului de proprietate, precum și în baza actelor doveditoare, astfel încât modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu va fi considerată o rectificare de carte funciară”.
Modificarea de carte funciară se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.
Din coroborarea acestor norme rezultă că rectificarea de carte funciară este operațiune juridică ce vizează exclusiv înlăturarea/modificarea înscrierilor de carte funciară ce nu corespund cu situația juridică reală, în timp ce prezenta acțiune are ca obiect doar modificarea descrierii imobilului, în ceea ce privește suprafața terenului, fără a afecta structura dreptului real ce poartă asupra aceluiași bun, acțiune ce își găsește temeiul în dispozițiile art. 914 Cod civil.
Art. 95 alin. 1 din codul de procedură civilă (C.) a stabilit plenitudinea de competență de atribuțiune a tribunalelor, în primă instanță, normă cu caracter general înlăturată doar de cele speciale, ce stabilesc competența în favoarea altor instanțe.
O astfel de normă derogatorie este cea a art. 94 lit. j din același cod, conform căreia judecătoriile judecă în primă instanță cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, altele decât cele prevăzute la punctele precedente ale aceluiași text legal.
Pentru determinarea competenței de atribuțiune a instanțelor judecătorești, legiuitorul folosește mai multe criterii referitoare la obiectul, natura sau valoarea cauzelor (acest din urmă criteriu aplicându-se exclusiv în cazul cererilor evaluabile în bani).
Criteriul valoric de stabilire a competenței materiale este reflectat de art. 98 alin. 1 C. (conform căruia „Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere”), regulă nuanțată de art. 104 C. în cazul cererilor în materie imobiliară, în sensul că valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă a bunului obiect material al litigiului, stabilită potrivit legislației fiscale, în cazul în care o astfel de valoare nu este determinată fiind aplicabile dispozițiile art. 98 din același cod.
Cererea dedusă judecății în cazul de față este una personală, dar cu caracter patrimonial, întrucât are ca obiect un bun evaluabil în bani, și anume un teren privitor la care se urmărește modificarea suprafeței, fără a se aduce atingere esenței dreptului de proprietate.
În acest sens, instanța face aplicarea deciziei nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite, care își păstrează actualitatea chiar dacă a avut în vedere normele de competență materială reglementate de Codul de procedură civilă din 1865, în prezent, abrogat, căci actualul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) reglementează aceleași principii și criterii de determinare a competenței materiale.
Or, prin decizia respectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Ori, aplicând aceleași criterii la speța de față, se constată faptul că cererea de modificare a suprafeței terenului de la cea înscrisă în cartea funciară la una majorată, are caracter personal și, în același timp, patrimonial, căci obiectul său material îl reprezintă diferența cu care reclamanții urmăresc majorarea suprafețelor înscrise în cartea funciară_, cu nr. top 3240-3241/b.2.a.1/1, de la 178 mp la 243 mp și în CF nr._, cu nr. top 1/c/3/19 de la 522 mp la 573 mp.
Conform expertizei notarilor publici din A. valabilă pentru anul 2014, ce stă la baza determinării valorii de impozitare a terenurilor, 1 mp teren intravilan în zona D a A. – cum este cel în speță are valoarea de 25 Euro, așa încât 116 mp valorează 2900 Euro, respectiv_,23 lei.
O astfel de valoare este inferioară celei de 200.000 lei și prin urmare, prezenta acțiune se află în competența judecătoriei.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, ținând cont și de faptul că necompetența, în situația de față, este de ordine publică, potrivit art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, tribunalul, în baza art. 131 raportat la art. 94 lit. j Cod procedură civilă, va admite excepția absolută a necompetenței materiale a acestei instanței în soluționarea pricinii, competență pe care o va declina în favoarea Judecătoriei A., în a cărui rază teritorială se află domiciliile reclamanților, respectiv sediul pârâtului S. R. prin Municipiul A. prin Primar (art. 107 Cod procedură civilă).
În sensul celor reținute s-a pronunțat și Curtea de Apel Timișoara – Secția I Civilă prin sentința civilă nr. 70/29.10.2014 în dosar nr._ dată în soluționarea unui conflict negativ de competență.
Constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, conform art. 133 pct. 2 C., tribunalul va suspenda judecarea pricinii și va înainta dosarul Curții de Apel Timișoara Secția I Civilă în vederea soluționării acestuia, conform art. 134 și art. 135 alin. 1 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină în favoarea Judecătoriei A., competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții G. G., G. M., G. M. și G. E. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Municipiul A. prin Primar, V. A. G., P. C., A. M. și K. V., având ca obiect rectificare carte funciară.
Constată conflictul negativ de competență și sesizează Curtea de Apel Timișoara –Secția I Civilă în vederea soluționării acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică din 13.01.2015.
Președinte Grefier
T. B. M. C.
Red.TB/Thred. MC
11ex./9 .
Se comunică cu:
- reclamanții Gheogheoș G., Gheorgheoș M., Gheorgheoș M., și Gheorgheoș E., la mandatarul comun avocat T. F. I. – cu sediul în A., .. 1-41, jud. A.;
- pârâtul S. R., prin Municipiul A., cu sediul în A. ., jud. A.;
- pârâtul V. A. – G., cu domiciliul în A., .. 1-39, jud. A.;
- pârâtele P. C., A. M. și K. V., toate cu domiciliul în A., .. 1-43, județul A..
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
