Revendicare imobiliară. Decizia nr. 931/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 931/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 5633/280/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 931/2014
Ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MARIA POSTELNICESCU, judecător
Judecător M. B.
Judecător I. P.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul F. N. G. împotriva sentinței civile nr. 5051/31.05.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul F. M. și pârâții Z. M., N. I., V. M. - decedat, V. M. M., V. S., V. M. și V. A. și având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-pârât, personal și intimatul-reclamant F. M., reprezentat de avocat R. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul-pârât depune la dosar chitanța reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 32 lei și arată că nu are alte cereri de formulat.
Apărătorul ales al intimatului-reclamant depune la dosar chitanța reprezentând onorariu avocat.
Se acorda cuvântul asupra excepției privind nulitatea recursului invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.
Apărătorul ales al intimatului-reclamant solicită admiterea excepției și să se constate nulitatea recursului apreciind că motivele expuse în cererea de recurs nu sunt de nelegalitate, nu se indică nici un temei de drept ci mai degrabă se expune o situație de fapt.
Recurentul-pârât solicită respingerea acestei excepții ca neîntemeiată, recursul fiind motivat.
Se acordă cuvântul și asupra recursului.
Recurentul-pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul ales al intimatului-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, mentinerea sentintei pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul retine recursul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 23.03.2011 sub nr._ reclamantul F. M. a chemat în judecată pe pârâții Z. M., N. I., F. G. și V. M. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora să îi lase în deplină proprietate și posesie suprafața de aproximativ 300 mp teren arabil situata în intravilanul comunei Budeasa cu vecinii: N- V. M. și F. G., V- Z. M. și N. I., S- F. I. și rest proprietate și E-F. G., precum și la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
Prin cererea scrisă atașată la fila 45 a cauzei a făcut precizări cu privire la evaluarea terenului în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unei suprafețe de 7951 mp conform contractului de vânzare-cumpărare. autentificat sub nr. 2134/08.07.2002 prin care a dobândit cota de 1/3 din suprafața de 6949 mp ( 246 mp curți construcții; 1457 mp teren livezi și 5243 mp teren arabil) și conform certificatului de moștenitor cu partaj succesoral nr. 17 din 21.02.2002 prin care a devenit proprietarului restului cotei de 2/3 din suprafața anterior amintită, teren din care pârâții au ocupat fără drept aproximativ 300 mp pe care îi revendica, constatând aceasta împrejurare la momentul în care au apărut neînțelegeri cu privire la săparea unui șanț de colectare a apei.
Susține reclamantul că anterior a acționat în judecata pe pârâții Z., F. G. și V. S., fiul pârâtului V. M., întrucât nu a cunoscut cine sunt proprietarii terenurilor învecinate cu al său. În prezent autorul M. I. a înstrăinat nepoților săi Z. și N. suprafața de 997 mp, iar V. M. a vândut fiului său V. S. suprafața de 1600 mp.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 C.civ., atașând o . înscrisuri (f.6-12).
Prin sentința civilă nr. 5051/2013 a Judecătoriei Pitești a fost admisă în parte acțiunea, obligat pârâtul Durică G. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 448 m.p teren intravilan situat în .>
Au fost obligați pârâții N. I. și Z. M. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 70 m situat în .> A fost respinsă acțiunea formulată de F. M. față de pârâții V. M. M., V. S., V. M. și V. A..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit titlului de proprietate nr._/25.02.1994 reclamantul este proprietarul unei suprafețe de 1005 mp categoria curți-construcții, situată în satul Budeasa M., tarlaua 32 cu vecinii: N- M. M., E- Drum comunal, S- F. I. și V-M. M..
De asemenea, prin actul de partaj succesoral ( f.9-10), întocmit de către BNP T. D. R. reclamantul, în calitate de moștenitor a lui F. C.G., decedat la 09.09.2001, a dobândit în proprietate lotul nr. 5 format din cota indiviza de 2/3 din următoarele suprafețe de teren intravilan situate în com. Budeasa, .) 5243 mp teren cu vecinii: N- V. L., moșt N. E., E- rest proprietate și F. M. S- F. M. și F. I., V- most N. E.; b) 1457 mp cu vecini: N- V. L., E- M. I., S și V- rest proprietate; c) 246 mp teren cu vecinii: N- M. I., E- drumul comunal, S- F. M. și V-rest proprietate, restul cotei de 1/3 din terenurile menționate în acest lot aparținând numitei S. F..
Ulterior, spre întregirea proprietății sale, reclamantul încheie cu S. F. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2134/08.07.2002 de către BNP M. V. prin care devine proprietarul și asupra cotei de 1/3 rămasă în proprietatea vânzătoarei, astfel că, din moștenire reclamantul primește suprafața totală de 6946 mp curți construcții, livezi și arabil situata în tarlaua 32 în punctul în litigiu ( f.6).
La rândul său pârâtul F. G. a depus la dosar titlul de proprietate nr._/25.04.1995 emis pe numele N. M E., cu moștenitorul F. M E., pentru suprafața totală de 23 985 mp, din care în tarlaua 32 se găsesc_ mp intravilan curți-construcții, fânețe și arabil (f. 34), atașând totodată și o schița a terenului întocmită de Comisia Locală de Fond Funciar în care apar parcelele și vecinătățile pentru suprafața de 15.233 mp reprezentând parte din terenul menționat în titlul de proprietate.
La interogatoriul administrat pârâtul F. G. nu a recunoscut ocuparea terenului, ceilalți pârâți neprezentându-se în vederea administrării acestei probe.
Din depoziția martorului F. V. a rezultat că reclamantul stăpânește gospodăria moștenire de la bunicul acestui, care se învecinează atât cu N. I., cu V. M., dar și cu F. G., martor care a relatat faptul că între reclamant și toți acești pârâți există discuții cu privire la modalitatea de amplasare a gardurilor despărțitoare, reclamantul certându-se cu pârâtul N. și aducându-i la cunoștință că a încălcat prin amplasarea gardului limita proprietății sale. Același martor nu a fost însă în măsura să indice felul în care au fost stăpânite terenurile anterior și nici dacă s-a produs o acaparare faptica a suprafețelor de către pârâți.
Nici al doilea martor nu a lămurit îndeajuns situația sub acest aspect, participând numai la edificarea unui gard pentru V. M. și arătând că la acel moment nu au fost discuții cu vecinii, împrejurare fața de care relevanta în cauza este proba cu expertiză
Din concluziile lucrării de specialitate se reține că în punctul în litigiu reclamantul prezintă acte de proprietate pentru suprafața totală de 7951 mp, pârâții N. și Z. M. dețin în proprietate suprafața de 997 mp conform documentelor depuse de Comisia Locală de Fond Funciar Budeasa, pârâții V. M. și V. S. au împreună în proprietate suprafața totală de 3200 mp, iar F. M E., soția pârâtului F. G. deține în proprietate suprafața de_ mp, așa cum rezulta din titlu de proprietate cu nr._/25.04.1995, parte din terenul respectiv reprezentând gospodăria celor doi.
Din măsurătorile topografice efectuate pe limitele gardurilor existente stabilește expertul posesia faptică exercitată la momentul de fața după cum urmează: reclamantul F. M. exercita posesia efectiva asupra suprafeței de 7596 mp fața de 7951 mp cât figurează în acte; pârâții N. M. și Z. M. au posesia asupra terenului de 1037 mp, fața de 998 mp înscriși în acte; pârâții V. M. și V. S. au în posesie efectiva suprafața de 3069 mp fața de 3200 mp cât dețin în actele de proprietate, iar paratul F. G. împreună cu soția F. E. exercita posesia efectiva asupra suprafeței de_ mp, fața de 15 233 mp cu cât figurează înscriși în acte.
Transpunând actele de proprietate și în urma măsurătorilor efectuate concluzionează expertul că din proprietate reclamantului, F. G. și F. E. ocupa 448 mp suprafața evidențiată în schița nr. 2 de la fila 86 a cauzei ca fiind S1 ( colorată cu albastru).
Pârâții V. ocupă de la reclamanta o suprafața de 5 mp evidențiata în aceeași schița anexa cu indicativul S2, iar pârâții N. I. și Z. M. ocupa de la reclamant o suprafața de 50 mp individualizata în aceeași schița anexa nr. 2 cu indicativul S5.
În aceeași maniera arată expertul că și reclamantul la rândul său ocupă de la V. M. suprafața de 103 mp transpusă pe schița nr. 2 ( f.86) ca fiind S3, iar de la pârâții N. I. și Z. M. ocupa o suprafața de 72 mp individualizata pe schița nr. 2 ( f.86) cu indicativul S5, însă acești pârâți nu au formulat pretenții fața de reclamant în litigiul de față, urmând ca instanța să se pronunțe numai în limitele legalei sale investiri prin cererile formulate de părți.
Referitor la susținerea pârâtului F. G. în sensul că deține faptic mai puțin teren decât în acte, se constată că această împrejurare nu poate contracara singură acțiunea în revendicare a reclamantului, câtă vreme în urma transpunerii actelor de proprietate exhibate de părți s-a concluzionat de către expert că acest pârât stăpânește 448 mp din terenul înscris în actele de proprietate ale reclamantului, fără ca la rândul său să prezinte un titlu pentru respectiva suprafață, instanța nefiind învestită în prezenta cauză cu alte verificări.
Împotriva sentinței civile nr. 5051/2013 a formulat recurs reclamantul F. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Instanța de fond a greșit că nu i-a pus în vedere reclamantului să depună toate actele privind vânzarea cumpărare a terenului în litigiu.
În culpă este și Primăria care a eliberat în mod greșit actele de reconstituire pentru reclamant.
Recurentul mai arată că prin punerea în aplicare a sentinței de fond rămâne cu 1000 m.p teren mai puțin decât în actele sale.
Pentru toate acestea solicită admiterea recursului și casarea sentinței cu rejudecare.
Analizând recursul tribunalul constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția privind nulitatea recursului aceasta este nefondată întrucât recurentul și-a motivat în fapt recursul în termenul prevăzut de lege.
Cu privire la fondul cauzei tribunalul reține.
Din criticile enumerate de către recurent acesta nu invocă motive de nelegalitate ci arată doar anumite nemulțumiri ale sale.
Instanța de fond a avut în vedere toate actele de proprietate ale reclamantului, cât și cele primare, respectiv actele ce provin de la vânzătorii săi, acte ce au fost luate în calcul de către expert, unul din obiecțiunile expertizei fiind cu privire la respectarea procesului verbal de punere în posesie reținându-se că nu s-au respectat acestea și au avut loc schimbări față de actele primare.
În urma transpunerii actelor de proprietate ale părților s-a concluzionat că recurentul stăpânește 448 m.p din terenul proprietatea reclamantului F. M. pentru care recurentul nu are acte de proveniență.
Având în vedere art. 274 C.pr.civilă partea care cade în pretenții este obligată la cheltuieli de judecată, prima instanță a reținut incidența acestor dispoziții legale.
Pentru toate aceste considerente întrucât prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală tribunalul în temeiul art.312 C.pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
În baza disp.art.274 C.pr.civilă va obliga pe recurent la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată – onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția nulității recursului
Respinge recursul declarat de pârâtul F. N. G. împotriva sentinței civile nr. 5051/31.05.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul F. M. și pârâții Z. M., N. I., V. M. - decedat, V. M. M., V. S., V. M. și V. A.
Obligă recurentul la plata către F. M. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 Aprilie 2014, la Tribunalul Argeș, sectia civilă.
Președinte, M. P. | Judecător, M. B. | Judecător, I. P. |
Grefier, E. R. |
Red. M.B
Dact. NE/ 2 ex
12.05.2014
| ← Validare poprire. Decizia nr. 53/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1199/2014.... → |
|---|
